Proces verbal de control si constatare creante bugetare, Act emis de OIRPOSDRU

Creanta bugetara contestata prin actul de control, in cauza reprezinta rezultatul unei aprecieri de fapt caracterizata printr-un grad sporit de imprevizibilitate si aleatoriu prin introducerea unui criteriu neprevazut expres de legislatia interna si europeana, si nici de contractul de finantare, trasaturi nepermise in cadrul analizei caracterului eligibil a unei categorii de cheltuieli efectuata de beneficiari, in cadrul proiectelor cu fonduri europene si solicitate spre decontare.

Recurenta-reclamanta Fundatia X a investit instanta de contencios la data de 02 07 2014 cu actiune avand ca obiect anularea deciziei nr. 31/2013 emisa de institutia parata OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia si a procesului verbal de constatare creante bugetare nr. 9569/2013

Prin actele administrative contestate a fost stabilita o creanta bugetara in sarcina reclamantei in cuantum de 49889,26 lei .Reclamanta a invocat in esenta nulitatea procedurilor de control, indicarea unui temei de drept eronat, respectiv OUG nr. 66/2011 ce nu este incident proiectului demarat anterior in 2010,dar si netemeinicia modului de calcul a procentului de utilizare a autoturismului achizitionat in sistem leasing, procent de utilizare ce a condus la aprecierea ca neeligibila a cheltuielilor in suma de 6798,35 lei.

Prin sentinta recurata s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Fondurilor Europene si a Autoritatii de Management pentru POSDRU si s-a respins actiunea ca neintemeiata.

A retinut Tribunalul in motivarea solutiei, faptul ca achizitionarea in leasing a autoturismului nu a fost necesara in totalitate pentru realizarea investitiilor si activitatilor in cadrul proiectului si nu a respectat principiile unui management financiar riguros .Retine ca se incalca dispozitiile art. 2 din HG nr. 759/2007 precum si prevederile pct. 4.3.1 sectiunea 4 din Ghidul solicitantului 2009.

In recurs, se arata ca suma imputata in cuantum de 48 889,26 lei reprezinta contravaloarea ratelor de leasing decontate prin cererile de rambursare nr. 4,5 si 8 rezultand in urma stabilirii unui grad de utilizarea a unui autoturism achizitionat in sistem leasing in procent de 16,91 %. Criticile recurentului vizeaza o interpretarea eronata de catre instanta de fond si de catre emitentului actului administrativ a dispozitiilor legale incidente si anume Ordinul nr. 3/185/2008, 1117/2170/2010 privind lista cheltuielilor eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin programul operational sectorial,, Dezvoltarea resurselor umane,, in 2007 -2013 si a conditiilor din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene.

Criticile se circumscriu formal cazului de recurs prevazut de art. 488 alin.1 pct.8 si sunt fondate.

Creanta bugetara contestata in cauza reprezinta rezultatul unei aprecieri de fapt caracterizata printr-un grad sporit de imprevizibilitate si aleatoriu, trasaturi nepermise in cadrul analizei caracterului eligibil a unei categorii de cheltuieli efectuata de beneficiari, in cadrul proiectelor cu fonduri europene si solicitate spre decontare.

Cheltuielile solicitate spre decontare de catre beneficiar au fost reprezentate de cele ocazionate cu ratele de leasing aferente unui autoturism achizitionat de reclamanta - beneficiara in sistem leasing, in scopul desfasurarii activitatilor inerente proiectului si implementarii acestuia. Nu se contesta de catre institutia parata scopul ori necesitatea achizitiei in sine, ci se apreciaza ca autoturismul ar trebui utilizat in cadrul proiectului doar intr-un procent de 16,91 % si nu zilnic, timp de 30 zile din luna, in procent de 100%

Curtea constata ca oportunitatea si necesitatea achizitionarii autoturismului in sistem leasing a fost analizata in procedura prealabila depunerii si aprobarii proiectului, procedura in cadrul carei s-a indicat un nr. de 30 zile lunar pentru utilizarea autoturismului. Varianta leasingului este inferioara ca pret celei inchirierii unui autoturism pentru o perioada mai mare de 5 -10 zile, dar superioara daca s-ar avea in vedere un leasing pe o perioada sub 30 de zile.

Curtea constata ca actele administrative contestate nu indica in mod expres norma, regula incalcata, sau criteriul concret neindeplinit, ce s-ar constitui in, ,neregula,, in sensul art. 11 alin.1 din Contractul de finantare.

Enumerarea in bloc a criteriilor generale si principiilor generale ce se desprind din legislatia interna si europeana cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli nu echivaleaza cu explicitarea in concret a abaterii, a regulii incalcate si expres prevazute in legislatie ori in Contract. Neregula nu poate fi dedusa implicit dintr-o apreciere aleatorie a unei stari de fapt privind un anumit grad de utilizare a unui bun. Neregula trebuie explicata in mod ferm si concret prin indicarea temeiului de drept incalcat, independent, este adevarat, de producerea unui prejudiciu material cuantificabil.

Ori, nici prin contractul de finantare asumat de reclamanta si nici in Regulamentele incidente nu sunt prevazute norme exprese, previzibile si accesibile cu privire la notiunea sau la un criteriu vizand gradul de utilizare al bunurilor achizitionate in cadrul proiectului, prin raportare la anumite tipuri de activitati. In plus astfel cum retine si raportul de expertiza efectuat in cauza decontarea unor cheltuieli similare au fost aprobate anterior. Desi in considerente instanta de fond enumera conditiile de eligibilitate prevazute de Ghidul Solicitantului, de asemenea, nu se indica concret care dintre aceste conditii nu este indeplinita in speta.

Principiul general al managementului eficient si riguros al fondurilor publice trebuie sa-si gaseasca corespondent intr-o stare de fapt concreta, riguros stabilita.

Rationamentul organelor de control ce se raporteaza la un numar de zile per luna calendaristica necesar si suficient pentru desfasurarea activitatilor nu se circumscrie unei proceduri reglementata previzibil si accesibil.

De vreme ce s-a analizat si stabilit anterior aprobarii proiectului atat necesitatea, utilitatea si rezonabilitatea prin precizarea limitelor de cost a autoturismului, interventia ulterioara cu o analiza asupra unui criteriu nou echivaleaza cu lipsa unui temei de drept. In concret, analiza, corecta din punct de vedere matematic, avand la baza foile de parcurs, nu se circumscrie insa unui rationament logico-juridic. Cuantumul in care o anumita cheltuiala este eligibil, in final, depinde nu doar de criteriile si conditiile prevazute privind legalitatea, necesitatea, rezonabilitatea, ci in mod imprevizibil depind si de un criteriu nou, o notiune noua,, grad de utilizare, ,.In fapt un autoturism poate fi folosit in cadrul proiectului doar in ce priveste una dintre activitatile ce le implica si doar in anumite intervale de timp cu o anumita periodicitate ce nu poate fi prefect stabilita si nici nu este stabilita ca o cerinta ori conditie in cadrul Contractului. Aceste circumstante de fapt nu pot influenta caracteristicile esentiale ale cheltuielii cu bunul respectiv privit ca un tot unitar. Per a contrario, nu se poate imagina utilizarea unui bun 100%, adica zilnic 24 h ori in mod obligatoriu zilnic, cata vreme transportul persoanelor este programat pentru anumite zile ori anumite ore.

O interpretare contrara, precum cea a abordata de prima instanta, ar echivala cu un grad sporit de imprevizibilitate a rentabilitatii efectuarii anumitor cheltuieli si ar putea reprezenta o piedica in calea accesarii libere a unor astfel fonduri.

Ori un interes public major, alaturi de eficienta utilizarii fondurilor, este cel a promovarii initiativei privind accesarea si implementarea proiectelor, interese ce trebuie analizate intr-un just echilibru .

In drept, art. 2 lit. f din ordinul comun nr. 1117/2170 /2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cu cheltuieli pentru inchirieri si leasing, necesare activitatii proiectului, coroborat cu art. 172 a pct.1 lit.f din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicarea a Regulamentului nr. 1 1605/2002 al Consiliului dar si cu sectiunea 4 pct. 4.3.1 stabilesc norme generale cu caracter de principiu referitoare la rezonabilitate si mod de justificare. Aceste caracteristici sunt indeplinite in cauza, cheltuiala fiind dovedita cu documentele de achizitie, aprobata anterior sub aspectul necesitatii si utilitatii in cadrul proiectului .Notiunea,, autonoma de grad de utilizare a unui bun in cadrul proiectului este independenta si nu se regaseste in normele legale exemplificate ca temei de drept

In raport de situatia de fapt anterior expusa, Curtea retine in esenta, ca in acord cu principiile asigurarii utilizarii legale, eficiente a fondurilor europene se impun reguli procedurale stricte, iar marja de apreciere a organelor de control este substantiala atunci cand demareaza verificari sub aceste aspecte. Concomitent insa, procedeul utilizat in speta constand in realizarea in mod intempestiv, ulterior implementarii proiectului, a calculului unui grad de utilizare a bunului achizitionat in cadrul proiectului, notiune nereglementata intr-o maniera previzibila, accesibila si in contextul aprobarii unor cheltuieli similare in alte cereri de rambursare anterioare, nu se circumscrie marjei de apreciere sus descrisa, depasind limitele acesteia si nefiind justificat rezonabil de ocrotirea interesului public privind managementul financiar riguros si eficient . Cu alte cuvinte, Curtea retine lipsa unui temei de drept concret si expres care sa conduca la incadrarea faptelor in notiunea de,, neregula,, ori, abatere,, cu consecinta stabilirii unei creante bugetare, ceea ce afecteaza validitatea insasi a actelor administrative contestate.

Pentru aceste considerente, fiind incidente dispozitiile art. 488 alin.1 pct.8 Ncpc coroborat cu art. 496 alin.1 Ncpc, va admite recursul, va casa sentinta si in rejudecare va admite contestatia. Va dispune anularea deciziei nr. 31 /2013 si a procesului verbal de constatare nereguli si stabilire creante bugetare, acte emise de institutia intimata OIRPOSDRU Regiunea sud vest Oltenia.
(Decizei nr. 3390/28.10.2015 - Sectia Contecios Administrativ Fiscal, rezumat judecator Lavinia Barbu).