Principiul contributivitatii in materia dreptului de asigurari sociale

 

Principiul contributivitatii reprezinta regula in baza careia contributiile varsate la bugetul asigurarilor sociale de stat asigura mijloacele de subzistenta asiguratului in perioada pasiva a vietii sale.

Fiindca scopul pensiei este acela de a compensa contributiile varsate in acest titlu, statului ii revine obligatia pozitiva de a adopta toate masurile realizarii acestei finalitati, dar si de a se abtine de la orice act de natura sa limiteze in vreun fel dreptul la asigurari sociale.

(Decizia civila nr. 214/09.02.2015)

 

Constata ca, prin cererea inregistrata la data de 29.11.2013, reclamantul

Gh. M. a chemat in judecata pe parata C.J.P. Arges solicitand sa se constate refuzul Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii de a solutiona in conditiile art.150 alin.4 din Legea nr.263/2010 coroborat cu art.18 din Anexa nr.1 la Ordinul nr.1453/2011 privind Regulamentul de organizare, functionare si structura Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii contestatia formulata impotriva deciziei de respingere a cererii de valorificare a salariilor brute realizate in perioada ianuarie 1974-septembrie 1998, mentionate in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti; sa oblige parata la valorificarea, prin recalcularea drepturilor de pensie, a salariilor brute aratate mai sus, a diferentelor rezultate in urma recalcularii, actualizate cu indicele de inflatie, precum si a cheltuielilor de judecata.

In motivare, reclamantul a aratat ca s-a adresat paratei cu o cerere de valorificare a salariilor brute realizate in perioada ianuarie 1974- septembrie 1998, mentionate in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti, care a fost respinsa prin decizia nr.253486/12.09.2013, in atare situatie formuland contestatie ramasa nesolutionata la data promovarii prezentei actiuni.

In ceea ce priveste valorificarea salariilor brute, reclamantul a precizat ca parata nu a valorificat aceste venituri, incalcand principiul contributivitatii intrucat a fost retinuta contributia de asigurari sociale. Astfel, se impune recalcularea drepturilor sale de pensie prin luarea in calcul a salariilor brute realizate in perioada ianuarie 1974- septembrie 1998, mentionate in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti.

Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei pe motiv ca veniturile inscrise in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA-Depoul Pitesti nu pot fi valorificate la determinarea punctajului mediu anual in scopul stabilirii drepturilor de pensie ale contestatorului, avand in vedere lipsa unui temei de drept in aceasta privinta.

La data de 11.07.2014, reclamantul a completat actiunea principala, solicitand si anularea Hotararii nr.7858/10.06.2014 emisa de Casa Nationala de Pensii Publice, Comisia Centrala de Contestatii.

Tribunalul Arges, Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale, prin sentinta civila nr.1535/19.09.2014 a admis actiunea completata, a anulat Hotararea nr.7857/10.06.2014 a Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul CNPP si a obligat pe intimata Casa Judeteana de Pensii Arges sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin valorificarea veniturilor mentionate in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC CFR Calatori SA - Depoul CF Pitesti incepand cu data de 1.08.2013, sume actualizate in raport de indicele de inflatie la data platii efective.

Totodata, a fost obligata intimata C.J.P. Arges la plata catre contestator a sumei de 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin decizia nr.253486/12.09.2013, emisa de parata, cererea reclamantului din 16.07.2013, de recalculare a drepturilor sale de pensie prin valorificarea salariilor brute pentru care angajatorul sau au eliberat adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti, a fost respinsa cu motivarea ca potrivit prevederilor art.165 din Legea nr.263/2010, la determinarea punctajelor anuale, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001, se utilizeaza salariile tarifare de incadrare in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca.

Intr-adevar, art.165 alin.1 lit.b) din Legea nr.263/2010 stabileste ca pentru perioada ianuarie 1974-septembrie 1998 se utilizeaza la determinarea punctajelor lunare salariile nete, iar adeverinta depusa de reclamant atesta veniturile brute de care a beneficiat acesta, fostul angajator mentionand ca pentru sumele respective s-au virat contributiile corespunzatoare la bugetul de stat al asigurarilor sociale.

Or, art.2 lit.c) din Legea nr.263/2010 instituie ca principiu de baza al sistemului public de pensii principiul contributivitatii.

Sub acest aspect s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii, prin decizia nr.19/2011, in considerentele careia, de asemenea obligatorii, conform art.517 alin.4 Cod procedura civila, se statueaza ca neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii.

Prin urmare, la calculul drepturilor de pensie in temeiul Legii nr.263/2010 se au in vedere toate veniturile care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale.

Art.165 din lege nu poate fi interpretat, astfel cum o face parata, in sensul excluderii de la valorificare a unor venituri ce au constituit baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale, pe motiv ca adeverinta eliberata de angajator evidentiaza salarii brute si nu salarii nete sau invers.

Tribunalul apreciaza ca art.165 din Legea nr.263/2010 are menirea de a clarifica, avand in vedere succesiunea in timp a legilor, modalitatea de inscriere in carnetul de munca a salariilor in cursul anilor, precum si modalitatea de stabilire a bazei de calcul pentru contributia de asigurari sociale.

Altfel spus, textul de lege prevede ce salarii se utilizeaza la determinarea punctajelor lunare, pentru diverse perioade, in functie de legislatia in vigoare la acel moment, reglementand deci procedura de calcul ce trebuie respectata de casa de pensii si avand caracter orientativ.

Excluderea de la valorificare a unor venituri, ce au constituit, potrivit mentiunilor din adeverinte, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale constituie un abuz, parata incalcand principiul contributivitatii.

Prin urmare, in contextul in care adeverinta depusa la Casa de pensii de catre reclamant este emisa conform legii si angajatorul mentioneaza ca a fost retinuta contributia de asigurari sociale cu privire la aceste venituri, parata are obligatia de a lua in calcul si aceste venituri potrivit legislatiei aplicabile.

Obiectiunea paratei privind faptul ca in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti nu au fost mentionate sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributie tarifara care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1.04.2001, au facut parte din baza de calcul a pensiei si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual, nu a fost eliberata cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, nu poate fi acceptata de instanta.

Caci o astfel de obiectiune poate fi facil inlaturata, respectiv prin solicitarea de lamuriri suplimentare si eventual prin prezentarea unei alte adeverinte, si in consecinta apare ca disproportionata, fata de scopul urmarit, lipsirea pensionarului intru totul de dreptul sau.

Prin urmare, in temeiul disp.art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010, potrivit carora pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, instanta a obligat pe parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin valorificarea veniturilor mentionate in adeverinta nr.L3/4.01.969/2013 eliberata de SNTFC „CFR Calatori” SA – Depoul Pitesti .

Avand in vedere ca potrivit art.107 alin.5 din Legea nr.263/2010, sumele rezultate in urma aplicarii prevederilor alin.3 se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea (in speta, la 16.07.2013), parata a fost obligata sa plateasca reclamantului diferentele de drepturi de pensie ce rezulta din aceasta recalculare incepand cu luna urmatoare inregistrarii cererii de valorificare a acestei adeverinte la Casa de Pensii competenta.

In ceea ce priveste actualizarea sumelor reprezentand diferentele de drepturi de pensie, in conditiile in care reclamantul nu a beneficiat de recalculare de la data formularii cererii, instanta a apreciat ca acesta a fost prejudiciat, prejudiciu cert, evidentiat prin indicii de inflatie care au intervenit cel putin de la momentul prevazut de art.107 alin.5 din Legea nr.263/2010 pana in prezent. Prin urmare, s-a retinut ca se impune actualizarea in vederea acoperirii prejudiciului cauzat de intarzierea paratei in a proceda la recalculare, operatiunea de actualizare avand drept scop pastrarea valorii reale a drepturilor banesti si ca temei principiul repararii integrale a pagubei.

Cu privire la capatul de cerere privind constatarea refuzului Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii de a solutiona in conditiile art.150 alin.4 din Legea nr.263/2010 coroborat cu art.18 din Anexa nr.1 la Ordinul nr.1453/2011 privind Regulamentul de organizare, functionare si structura Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii, instanta a constatat ca acest capat de cerere a ramas fara obiect, prin emiterea la data de 10.06.2014 a Hotararii nr.7857, hotarare a carei anulare s-a si solicitat de reclamant, prin completarea actiunii la data de 17.09.2014.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel, in termen legal, paratele criticand-o pentru urmatoarele motive:

In mod gresit instanta a apreciat ca veniturile brute cuprinse in cele doua adeverinte pot fi avute in vedere la stabilirea punctajului mediu anual, contrar dispozitiilor art.165 din Legea nr.263/2010, coroborate cu anexa nr.15 din Hotararea nr.257/2011 privind Normele de aplicare a acestei legi.

Prin intampinare, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin raspunsul la intampinare formulat, apelanta a solicitat respingerea apararilor intimatului, reiterand sustinerile cuprinse in motivele de apel.

Prin decizia nr. 214/09.02.2015, Curtea de Apel Pitesti a respins, ca nefondat, apelul formulat de paratele C.J.P. Arges si Casa Nationala de Pensii Publice, impotriva sentintei civile nr.1535/19.09.2014, pronuntata de Tribunalul Arges, in dosarul nr.8081/109/2013, intimat fiind reclamantul Gh. M..

Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Astfel, veniturile obtinute in plus fata de retributia tarifara de incadrare au avut caracter permanent in perioada retinuta de catre instanta de fond, fiind cumulate in salariul individual brut si inclusa alaturi de celelalte sporuri in baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, achitandu-se astfel lunar atat cotele C.A.S., cat si contributia la fondul pentru pensia suplimentara. Introducerea acestor venituri in baza de calcul a contributiei pentru asigurari sociale se incadreaza astfel in dispozitiile art.23 din Legea nr.19/2000.

Desi potrivit dispozitiilor O.U.G. nr.4/2005 sumele reprezentand acordul global sau alte adaosuri salariale nu s-ar fi luat in calculul drepturilor de pensie, intrucat ele nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare, invocandu-se astfel imposibilitatea valorificarii respectivelor venituri, rolul instantei de judecata este nu doar de a constata si cenzura directa aplicare a O.U.G. nr.4/2005, ci si de a interpreta astfel actul normativ prin prisma Legii nr.19/2000, pentru ca procedura de calculare vizeaza tocmai inlaturarea discriminarilor, iar opinia este aceea ca sumele se impun a fi luate in calcul si conform Deciziei Curtii Constitutionale nr.736/2006.

Rationamentul juridic care sta la baza formarii acestei convingeri a instantei judecatoresti este fundamentat astfel de forta juridica a legii fata de ordonanta, pe considerente de echitate si motive care tin de preeminenta principiilor in baza carora un text de lege a fost edictat in raport de exceptiile ce au la baza tratamente discriminatorii.

Conform dispozitiilor art.2 alin.1 din O.U.G. nr.4/2005, modificata, recalcularea se efectueaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000.

Din mentiunile aratate in adeverintele depuse la dosar, rezulta ca intimatul a realizat adaosuri salariale care au fost astfel incluse in baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale si pensii suplimentare. Pe toata aceasta perioada s-au achitat lunar cotele la CAS, inclusiv contributia la pensia suplimentara conform cu legislatia in vigoare la acea data, iar sporurile pentru care a prestat munca intimatul-reclamant au avut caracter de venit in intelesul Legii nr.57/1974.

Potrivit art.1 din Decretul nr.389/1972, angajatorul a varsat contributia de 15% din castigul brut realizat de personal, indiferent de forma in care au fost realizate aceste venituri.

In conformitate cu dispozitiile art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor se utilizeaza salariile brute sau nete in baza inregistrarilor din carnetele de munca, iar la alin.2 se stipuleaza ca se au in vedere si sporurile inregistrate in carnetele de munca. Aceasta nu inseamna insa ca sporurile neinregistrate in carnetele de munca si care au intrat in bazele de calcul a contributiei de asigurari sociale, nu ar putea fi luate in considerare, atata vreme cat se face dovada existentei acestora prin adeverinte, intrucat ar atrage incalcarea uneia dintre principiile ce guverneaza sistemul public de asigurari sociale.

In baza art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000, drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor si asigurarilor sociale platite, iar veniturile la care a facut referire au fost avute in vedere la calcularea si aplicarea contributiilor.

Nu se poate admite ca baza de calcul a contributiei de asigurari sociale sa fie constituita si din aceste sume, iar la stabilirea pensiei cu prestatie de asigurari sociale sa nu se ia in considerare, deoarece ne-am afla in situatia in care aceasta prestatie nu ar fi proportionala cu pretul platit, creandu-se o inechitate.

Mai mult, in aplicarea dispozitiilor art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000, sunt si dispozitiile cuprinse in Ordinul nr.680/1 august 2007, pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 care, la punctul 19 de la Sectiunea I, prevede ca prin sintagma venit brut realizat lunar se intelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, conform enumerarilor prevazute la lit.a)-l) din lege si anume, cu titlu de exemplu: sporuri, indemnizatii si sume acordate sub forma de procent pentru conditii grele, periculoase, nocive, premii anuale si cele din cursul anului sub diferite forme, sume platite conform legii sau conform contractelor colective de munca, alte adaosuri la salarii aprobate prin lege sau stabilite prin contractele colective de munca, sume rezultate prin „plata cu ora”, indemnizatii de sedinta s.a.

Principiul aplicabil spetei este cel al contributivitatii, potrivit caruia drepturile de asigurari sociale, inclusiv pensiile, se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Nu in ultimul rand jurisprudenta CEDO a asimilat drepturi care decurg din politici sociale, cu notiunea de „bun” in sensul dispozitiilor art.1 din Protocolul nr.1, in sensul ca o reducere substantiala a nivelului pensiei este considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate atunci cand persoana a platit cotizatiile obligatorii, a indeplinit conditiile cerute de legea interna la data respectiva, existand o relatie directa intre totalul cotizatiilor varsata in decursul vietii si dreptul de a beneficia obligatoriu de o fractiune din patrimoniul de pensii.

Si prin decizia nr.872/25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca dispozitiile art.9 din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstitutionale, s-a statuat ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa constituie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat.

Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa-i plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate.

Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre acesta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor care au dobandit acest drept in conditiile legii. Astfel, statul are obligatia pozitiva de a lua absolut toate masurile necesare realizarii acestei finalitati si de a se abtine de la orice comportament de natura a limita in vreun fel dreptul la asigurari sociale.

Instanta de fond, este chiar obligata in baza principiului plenitudinii de jurisdictie si in baza dispozitiilor art.6 din CEDO, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil si rezonabil sa examineze si eventual sa cenzureze raportat la dispozitiile legale in materie, legalitatea si temeinicia emiterii deciziilor de pensionare ale apelantei.

De asemenea, tot instanta de judecata este suverana in a aprecia si interpreta dispozitiile legale in materia dreptului la pensie, printr-o corelare corespunzatoare a textelor prevazute de lege, in conformitate cu jurisprudenta constata a instantelor judecatoresti, precum si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Prin decizia nr.19 din 10.12.2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispunandu-se ca in interpretarea si aplicarea prevederilor art.2 lit.e) si art.164 alin.2 si 3 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct.V din anexa la O.U.G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale, decizia fiind obligatorie potrivit dispozitiilor art.517 alin.4 NCPC.

Fata de cele aratate mai sus, Curtea in baza dispozitiilor art.480 NCPC, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-parata.