Politist Sporuri pentru lucrari de exceptie, Drepturi salariale Stabilire

Contencios administrativ

Art. 34 din O.G 38/2003; Anexa IV din Legea 330/2009; Art. 5 din OUG 1/2010

Pentru anul 2010 salariile se stabilesc avand in vedere salariul de incadrare avut la 31.12.2009 in care se introduc doar cuantumul sporurilor si indemnizatiilor prevazute in notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 si nu toate sporurile reglementate de Legea 330/2009.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a Il-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 1320 din 23 Iunie 2015

Prin sentinta civila 557/CA/12.12.2014 s-a respins ca nefondata, actiunea civila formulata de reclamantul S.G. in contradictoriu cu paratii Ministerul Afacerilor Interne si Departamentul de Informatii si Protectie Interna.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul si paratul Ministerul Afacerilor

Interne.

In motivarea recursului reclamantul considera sentinta nelegala pentru motivele de casare prevazute de art. 488, alin. (1), punctele 6 si 8 Codul de Procedura Civila, respectiv ca hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza, ca a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, ca instanta nu s-a pronuntat prin dispozitiv, asupra lipsei calitatii procesuale pasive, exceptie invocata de reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, in intampinarea depusa la dosarul cauzei.

Arata recurentul ca in sustinerea actiunii a prezentat probe din care a reiesit ca incepand cu data de 01.07.2014, in baza dispozitiei si deciziei contestate, i s-a diminuat in mod nelegal si nejustificat salariul lunar al functiei de baza, de la valoarea bruta de 5.491 lei la suma de 4.333 lei, reprezentand o diminuare de 21,1
%
din salariul lunar al functiei de baza.

Ca, aceasta taiere a salariului nu are nici un temei legal, fiind aplicata in mod eronat in cazul sau, cu interpretarea gresita a dispozitiilor legale in materie, ca in perioada 01.07.200931.12.2009 a beneficiat de „sporul pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale", spor salarial ce a fost acordat in conformitate cu prevederile legale privind salarizarea si alte drepturi salariale ale personalului din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, cele privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor (Legea 138/1999, O.G. 38/2003, O.G. 10/2008, O.U.G. 24/2000, O.G. 9/2008).

Ca, in conformitate acestor dispozitii legale, in vigoare in anul 2009, personalului Ministerului Afacerilor Interne i se puteau acorda unele drepturi salariale, printre care sporul de pana la 50 % din solda lunara, respectiv salariul de baza, pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale. Prin Legea-cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, reglementarile in baza carora puteau a fi acordate aceste drepturi au fost abrogate, iar prin intrarea in vigoare a O.U.G. 1/2010 salariul sau, asa cum era el incluzand sporul pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale, a fost „inghetat" si a devenit salariul functiei de baza.

Ca acest aspect este, de altfel, retinut si in Dispozitia de respingere a contestatiei sale 1.134.270 din 08.08.2014, emisa de conducerea Departamentului de Informai si Protectie Interna, in care se precizeaza faptul ca, sporul pentru lucrari de exceptie sau misiuni speciale a fost introdus in salariul de baza, ca suma compensatorie tranzitorie, celor ce l-au avut in plata la sfarsitul anului 2009".

Sustine recurentul ca OUG 1/2010 prevedea la art. 5 alin (1) lit. a), situatia in care s-a aflat, dispune pastrarea incepand cu luna ianuarie 2010, a salariului, soldei sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 si stabileste modalitatea de calcul, ca de la data acordarii „sporului pentru lucrari de exceptie" si pana in prezent, si-a desfasurat activitatea profesionala in aceleasi conditii de munca (responsabilitati, atributii, rolul, complexitatea si importanta sociala a functiei exercitate, gradul de efort si risc, pregatirea si competent profesionala, interdictia si restrangerea unor drepturi prevazute pentru personalul incadrat in institutiile publice de aparare, ordine public si siguranta nationala).

Ca, aceasta modalitate de acordare a salariului s-a mentinut in anul 2011 prin Legea cadru 284/2010, si a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011; in anul 2012 s-a mentinut prin Legea 283/2011, privind aprobarea OUG 80/2010; in anul 2013 prin OUG nr. 84/2012, iar in anul 2014 potrivit prevederilor OUG 103/2013.

Arata recurentul ca prin Legea-cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, aceste drepturi au fost abrogate, acest spor a fost asimilat in salariul functiei de baza si dovedeste aceste imprejurari cu fluturasii de salariu primiti in fiecare luna, ca dupa aplicarea prevederilor Legii 330/2009, prin care sporul pentru lucrari de exceptie a fost inclus in salariul functiei de baza, in fluturasii de salariu nu mai apare acest spor, ca aceste argumente si probe cu inscrisuri nu au fost luate in considerare de instanta de fond.

Arata ca dispozitiile art. I, pct. 2 din OUG nr. 37 /2014 privind reglementarea sporului, care sunt invocate de parate in scopul respingerii contestatiei sale, nu-si gasesc aplicabilitate in cauza deoarece fac referire la situatii viitoare, ca aceste dispozitii normative nu au nici o legatura cu salariul de baza acordat pana la data de 1.07.2014.

Sustine ca ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne S/94/ din

2014. privind stabilirea in anul 2014 a unor masuri pentru acordarea majorarii prevazute la art. 15 din anexa VII la Legea-cadru 284/2010, emis in baza dispozitiilor OUG nr. 37/2014, este invocat in Dispozitia de respingere a contestatiei sale, ca aceasta prevedere nu poate fi aplicata si in cazul sau deoarece la data de 01.07.2014 nu mai beneficia de spor pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale, asa cum reiese din structura fluturasilor de salariu, ca efect al aplicarii art. 48 din Legea - cadru nr. 330/2009 si OUG 103/2013 in anul 2014, ca un ordin de ministru, urmat de o dispozitie emisa de un secretar de stat, nu poate intra in contradictie si nu poate anula prevederi dintr-o lege, ca acesta trebuie sa fie emis cu respectarea dispozitiilor legale, or Ordinul S/94/25.06.2014 ii reduce drepturile salariale, ca reducerea a salariului nu are nici un temei legal, fiind operata in baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. S/94/ din 25.06.2014.

Reitereaza ca aceasta conditionalitate, de mentinere a salariilor functiei de baza si in anul 2014 la acelasi nivel cu luna decembrie 2013, de neaplicare a valorii de referinta si a coeficientilor de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, este o masura tranzitorie in domeniul salarizarii personalului platit din fonduri publice, pana la data intrarii in vigoare a Legii-cadru 284/2010 si, in acest sens, diminuarea salariului prin taierea sporului pentru lucrari de exceptie, inclus in acesta, nu poate fi operata pana la aplicarea efectiva a Legii - cadru 284/2010.

Arata ca dreptul la salariu se include in dreptul la munca, drept complex protejat de art. 41din Constitutie, iar diminuarea salariului se poate constitui intr-o veritabila restrangere a exercitiului dreptului la munca, ca drept constitutional, ca sub acest aspect se poate invoca jurisprudenta CEDO si a Curtii Constitutionale a Romaniei care, in mai multe decizii a retinut ca o micsorare salariala poate avea loc doar cu respectarea art. 53 din Constitutie (caracter

temporar, exceptional al masurii).

Ca necesitatea corectarii unor neconcordante la nivelul reglementarilor, in privinta modului de calcul al anumitor drepturi salariale, este valabila doar pentru personalul care beneficia de sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariale, prevazute in anexele la Legea- cadru nr. 284/2010, si nu are nici o relevanta asupra cauzei supuse judecatii, ca obiectul dosarului il constituie diminuarea nejustificata a salariului de baza si nu valoarea muncii prestate raportata la remuneratia acordata pentru aceasta munca.

Sustine ca s-au interpretat eronat dispozitiile legale in vigoare si nejustificat i s-a redus salariul de baza.

Paratul Ministerul Afacerilor Interne critica hotararea recurata sub aspectul nesolutionarii de catre instanta de fond a exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive, ca hotararea recurata nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza.

Cu privire la motivele de recurs recurentul arata ca intelege sa reitereze argumentele invocate prin intampinarea formulata la prima instanta, ca exceptia este de ordine publica si ca actele a caror anulare s-a solicitat nu au fost emise de minister, ca reclamantul isi desfasoara activitatea in structura administrativa care a emis actele contestate care, chiar daca face parte din minister, are autoritate deplina in emiterea actelor contestate, avand capacitate administrativa.

Ca ministerul are calitatea de ordonator de credite insa, in aceasta calitate, doar repartizeaza creditele bugetare si invoca in acest sens practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ca potrivit art. 1 din OG 22/2002 nu ii incumba nici obligatia de a garanta alocarea fondurilor necesare eventualelor sume la care ar fi obligat paratul.

Prin intampinare paratul Departamentul de Informatii si Protectie Interna arata ca motivul de recurs referitor la lipsa motivarii sentintei nu este intemeiat, ca instanta de fond a examinat argumentele partilor, motivarea fiind clara precisa si inteligibila, fiind analizate mijloacele de proba folosite de parti.

Cu privire la criticile privind fondul dreptului dedus judecatii, intimatul sustine legalitatea hotararii recurate, ca potrivit dispozitiilor legale in vigoare in anul 2009, personalului MAI i se putea acorda sporul pentru lucrari de exceptie in cuantum de pana la 50% din solda lunara, respectiv salariul de baza, spor de care a beneficiat si reclamantul. Prin prevederile art.48 din Legea-cadru m.330/2009, reglementarile in baza carora putea fi acordat acest drept au fost abrogate.

Ca, sporul pentru lucrari de exceptie sau misiuni speciale are natura unor recompense temporare in bani (respectiv pe o perioada de 6 luni) si a fost reglementat de catre legiuitor distinct de categoria sporurilor si indemnizatiilor salariale; Astfel, la data de 01.07.2014 a intrat in vigoare O.U.G. nr. 37/2014 pentru modificarea si completarea art. 13 din O.U.G nr. 103/2013, care stipuleaza la art. 13 alin. (3) faptul ca drepturile salariale acordate politistilor care executa lucrari de exceptie sau misiuni speciale, vor fi in cuantumul stabilit in conditiile prevazute la art. 15 din cap. II sectiunea a 2-a din anexa VII. la L284/2010, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului de credit.

In temeiul acestei norme a fost emis Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne nr. S/94 din 25.06.2014 privind stabilirea in anul 2014 a unor masuri pentru acordarea majorarii prevazute la art. 15 din anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, care la art. 1.1 prevede faptul ca "incepand cu data de 1 iulie 2014, pentru personalul MAI care a beneficiat de cuantumul sporului pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale, stabilirea soldei/salariului de functie, respectiv a salariului de baza se va face fara a se tine cont de respectiva suma pe baza ordinelor/dispozitiilor de personal emise in acest sens De asemenea, in cuprinsul art. 3 se precizeaza si faptul ca "pentru perioada iulie-decembrie 2014, majorarea pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale de pana la 5% din solda/salariul functiei de baza, respectiv salariul de baza, se determina prin aplicarea unui procent de 30%, 40% si 50% asupra salariului de baza/soldei lunare prevazute de legislatia in vigoare la data

de 31 decembrie 2009".

Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.303/2009 si ca urmare a reducerii drepturilor salariale in sectorul bugetar operate in anul 2010 sporul pentru lucrari de exceptie sau misiuni speciale a fost introdus in salariul de baza, ca suma compensatorie tranzitorie, celor ce l-au avut in plata la sfarsitul anului 2009. Astfel, desi acordarea lor era aprobata pentru o perioada de 6 luni, a fost mentinut in plata acelorasi persoane chiar si dupa aceasta data.

Ulterior, prin art. 30 din Legea 330/2009 (lege care ulterior a fost abrogata prin art. 39 din Legea nr. 284/2010 ), legiuitorul a stabilit pentru anul 2010 o metoda de calcul a salariilor raportat la nivelul salariilor de baza din data de 31 decembrie 2009, care lua in considerare sporurile si indemnizatiile aflate in plata la acea data.

Pentru anul 2014 reglementarile privind acordarea sporului pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale sunt mentinute sub forma unei majorari de pana la 50% a soldei/salariului functiei de baza potrivit art. 15 din Legea 284/2010, art. 13 din OUG nr. 103/2013 si art. 12 din Anexa 1 la Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. S/214/2011. Ulterior s-a impus interventia legiuitorului pentru stabilirea unui cadru unitar de aplicare a dispozitiilor referitoare la salarizarea personalului care executa lucrari de exceptie sau misiuni speciale.

Prin adresa DIPI 1134270/2014 reclamantului i s-a comunicat faptul ca prin rezultatele pe care le-a obtinut in cursul 2014 nu se incadreaza in criteriile de acordare a acestor majorari prevazute de O S/52/2014

Astfel, din evaluarea activitatii acestuia din punct de vedere al gradului de complexitatii si importantei, a reiesit faptul ca reclamantul nu mai intrunea conditiile de acordare a majorarii cu pana la 50% a soldei/salariului functiei de baza.

Prin raspunsul la intampinarea formulata de intimata Departamentul de Informatii si Protectie Interna, recurentul solicita respingerea argumentelor intimatei, ca nu a pretins sa fie recompensat cu acest spor in 2014, ca rezultatele sale profesionale nu fac obiectul cauzei, ca de sporul mentionat s-a bucurat pana in decembrie 2009, ca dupa aceasta data sporul, in ceea ce-l priveste a disparut din structura veniturilor sale salariale si nu mai prezinta relevanta juridica, ca acesta a fost inclus in salariu, ca dispozitie tranzitorie, pana la intrarea in vigoare a legii unice de salarizare, ca incepand cu 01.07.2014 i s-a ,,taiat” un spor pe care insa nu il mai avea.

Prin decizia 1320/23 Iunie 2015, s-au respins ca nefondate recursurile, instanta de recurs retinand urmatoarele:

Reclamantul este ofiter specialist principal I in cadrul Serviciului de Informatii si Protectie Interna Neamt, serviciu ce functioneaza in subordinea Departamentului de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Sporul de care a beneficiat reclamantul pana in luna decembrie 2009 era prevazut de art. 34 din OG 38/2003.

Potrivit alin. 1 din acest articol, politistii care executa, in domenii specifice activitatii institutiei cu care au raporturi de serviciu, lucrari de exceptie si misiuni speciale, apreciate ca atare de catre conducatorii acestora, beneficiaza de un spor de pana la 50% din salariul de baza, iar potrivit alin. 2, sporul prevazut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numarul total de posturi prevazute in statele de organizare pentru politisti.

De asemenea, potrivit alin. 3, prin ordin al ministrului de interne se stabilesc,
in mod individual,
perioada pentru care se acorda si procentul care se aplica sporului prevazut la alin. (1).

Ca o prima concluzie, acest spor are un caracter exceptional, fiind stabilit individual perioada si procentul de acordare.

Prin Legea 330/2009 s-a stabilit salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, dispozitii ce urmau sa se aplice etapizat, pana in anul 20015.

Pentru anul 2010 salariile personalului bugetar au fost stabilite prin OUG 1/2010 care, potrivit art. 5, incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevazute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) la salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare corespunzatoare functiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adauga cuantumul sporurilor si indemnizatiilor care se introduc in acesta/aceasta, prevazute in
notele
la
anexele
la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

Asadar, pentru anul 2010 salariul recurentului trebuia stabilit avand in vedere salariul de incadrare avut la 31.12.2009 in care se introduc doar cuantumul sporurilor si indemnizatiilor prevazute in notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009.

Salarizarea recurentului a fost reglementata prin Anexa IV din Legea 330/2009 si, chiar daca sporul pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale este prevazut, in conditii identice prevazute prin OG 38/2003, prin art. 17, acest spor nu este mentionat in notele de la anexele IV cu subdiviziunile ei si, in consecinta, acesta nu putea fi avut in vedere la stabilirea salariului de baza conform art. 5 din OUG 1/2010.

Sub acest aspect critica recurentului referitor la faptul ca sporul in litigiu a disparu prin absorbtia acestuia in salariul de baza, nu are suport legal.

Faptul ca recurentului i-a fost acordat sporul in luna decembrie 2009, pentru anul 2010 situatia acestui spor trebuia regularizata potrivit principiului prevazut la lit. b al art. 5 din OUG 1/2010, respectiv sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale prevazute in anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare se acorda in aceleasi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.

Asadar, recurentului putea sa ii fie platit sporul incepand cu anul 2010 doar daca acesta beneficia de spor in conditiile art. 34 din OG 38/2003 si pentru perioada stabilita individual prin ordin al ministrului de interne sau, daca era acordat ulterior, potrivit regulilor prevazute de art. 17 din Anexa IV din Legea 330/2009.

Cum prin actele contestate parata a dispus, pentru perioada ulterioara emiterii actelor administrative, stabilirea corecta a salariului recurentului, iar pe de alta parte critica de nelegalitatea a acestora a avut in vedere doar modul, apreciat de reclamant ca legal, al stabilirii salariului de baza, incepand cu anul 2010, acestea au fost emise cu respectarea dispozitiilor legale si corect instanta de fond a respins actiunea ca nefondata.

Nu poate fi retinuta nici critica privind incalcarea dreptului sau la munca prin emiterea actelor contestate, si nici incidenta art. 53 din Constitutie privind restrangerea unor drepturi.

Referitor la incalcarea dreptului la munca, art. 41 din Constitutie, instanta retine ca acesta garanteaza doar dreptul la un salariu si nu dreptul la sporuri. Sub acest aspect s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Romaniei care, prin Decizia 658/2014, a statuat ca; ,,legiuitorul este in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Asadar, nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci cand se reclama incetarea acordarii unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, asa incat nu este incident art. 41 din Constitutie, care garanteaza salariatilor dreptul la salariu”.

In ceea ce priveste aplicarea art. 53 din Constitutie, acesta se refera doar la drepturi recunoscute de lege care nu ar putea fi restranse, or in cauza dreptul pe care il pretinde recurentul nu este prevazut de lege in sensul in care acesta o interpreteaza, aplicarea gresita a legii de catre cei chemati sa o aplice nu poate naste drepturi care sa fie aparate de dispozitiile constitutionale invocate de recurent.

In ceea ce priveste recursul paratului Ministerul Afacerilor Interne, acesta nu se fondeaza.

Astfel, instanta de fond a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate si, chiar daca in dispozitiv nu s-a pronuntat explicit, retinand insa calitatea de parata a recurentului, prin considerente se mentioneaza calitatea acestuia de ordonator de credite.

De asemenea, instanta de recurs retine ca Departamentul de Informatii si Protectie Interna este o structura din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar la dosarul cauzei nu au fost depuse actele care organizeaza activitatea acestui departament. Faptul ca unui secretar de stat din cadrul ministerului i s-a stabilit calitatea de ordonator de credite nu poate intemeia exceptia invocata.

Este corecta sustinerea privind capacitatea administrativa a emitentului actului administrativ contestat, insa in situatia in care se solicita angajarea patrimoniala a autoritatii administrative aceasta trebuie sa se realizeze in contradictoriu cu aceea care are un patrimoniu, oricine ar fi ordonator de credite, acesta din urma avand doar atributiile prevazute de Legea 500/2002.