Plata indemnizatiei judecatorilor si procurorilor eliberati din functie prin pensionare

 

Art. 81 alin.1 din Legea nr.303/2004

 

Judecatorii si procurorii eliberati din functie prin pensionare sau pentru alte motive ce nu le sunt imputabile, beneficiaza la data pensionarii de o indemnizatie egala cu sapte indemnizatii de incadrare lunare brute potrivit art.81 alin.1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Indemnizatia se acorda o singura data in decursul carierei de magistrat la data pensionarii efective si nu de la data emiterii deciziei de catre casa teritoriala de pensii..

 

(Decizia civila nr. 1024/02.06.2015)

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea – Sectia I civila la data de 17.04.2014, reclamanta B.A. a chemat in judecata paratii Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in calitate de ordonator principal de credite, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, in calitate de ordonator secundar de credite si Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, in calitate de ordonator tertiar de credite si angajator al reclamantei - debitor direct al obligatiei de plata, pentru ca prin hotararea pe care se va pronunta  sa fie obligat Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea la plata catre reclamanta a indemnizatiei in cuantum egal cu 7 (sapte) indemnizatii de incadrare lunare brute, actualizata cu coeficientul de inflatie pana la momentul platii efective si sa fie obligati Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti sa vireze Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea sumele aferente platii drepturilor solicitate prin prezenta actiune.

In motivarea cererii s-a aratat ca reclamanta a avut calitatea de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea pana la data eliberarii din functie prin Decretul nr.256/28.02.2014 al Presedintelui Romaniei, ca urmare a pensionarii.

La data pensionarii in patrimoniul reclamantei s-a nascut dreptul la plata sumelor prevazute de art.81 alin.1 din Legea nr.303/2004 reprezentand cuantumul a sapte indemnizatii de incadrare lunare brute, sume pe care paratii au refuzat sa le plateasca.

Prin intampinare, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti si Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea au solicitat respingerea cererii introductive de instanta, cu argumentul ca indemnizatiile la iesirea la pensie nu se mai acorda magistratilor, restrangerea dreptului nefiind una incompatibila cu dispozitiile art.1 din protocolul aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deoarece dreptul nu  a fost afectat in esenta sa, ci legiuitorul prin reglementarile ulterioare a amanat executarea.

Tribunalul Valcea, prin sentinta civila nr.1541/02.12.2014 a respins cererea de chemare in judecata ca nefondata.

Pentru a pronunta o astfel de solutie, instanta de fond a retinut ca magistratilor eliberati prin functie a fost prevazut dreptul la plata unei sume egala cu sapte indemnizatii de incadrare lunara bruta.

Incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.118/2010 aceste sume nu s-au mai platit potrivit prevederilor art.9 din actul normativ evocat, situatia juridica fiind mentinuta si prin Legea nr.283/2011 de aprobare a OUG nr.80/2010, precum si prin OUG nr.84/2012.

La data pensionarii reclamantei, respectiv data eliberarii din functie erau aplicabile dispozitiile art.2 din OUG nr.84/2012, referitoare la amanarea platii dreptului magistratilor de plata a indemnizatiilor evocate.

Conformitatea regulilor juridice cuprinse in actele normative ulterioare cu Legea fundamentala a fost analizata si de catre Curtea Constitutionala prin decizia nr.221/23.05.2013 prin care s-a retinut ca dreptul evocat nu a fost atins in substanta sa fiindca legiuitorul pentru masurile financiare avute in vedere a amanat acordarea indemnizatiei pe o durata limitata in timp cu scopul de a nu se crea dificultati bugetare.

Impotriva hotararii a formulat apel reclamanta pentru motive de nelegalitate, in dezvoltarea carora a aratat in esenta ca prima instanta a facut o apreciere eronata asupra dispozitiilor art.2 din OUG nr.84/2012, retinand limitarea in timp a platii indemnizatiilor si dupa data la care s-a referit reclamanta in cererea introductiva de instanta.

Dispozitiile actului normativ erau aplicabile numai in anul 2013, astfel ca la data pensionarii reclamantei din 28.02.2014 erau incidente dispozitiile art.81 din Legea nr.303/2004, dreptul de plata a indemnizatiei fiind unul actual.

De asemenea, instanta nu a observat ca dreptul de plata a indemnizatiei s-a nascut in patrimoniul reclamantei la data emiterii deciziei de pensionare.

Tribunalul in argumentarea solutiei s-a referit la o decizie a Curtii Constitutionale, in care s-a verificat constitutionalitatea unui act normativ care nu este aplicabila in cauza, pronuntand o solutie cu incalcarea autoritatii de lucru judecat, rezultand din decizia civila nr.1673/E-Cm/04.11.2010.

Paratii prin intampinare au solicitat respingerea apelului ca nefondat si pastrarea solutiei primei instante care a retinut in mod corect amanarea dreptului de plata a indemnizatiei prin normele juridice invocate in actul procedural, aflate in vigoare la data eliberarii din functie a apelantei prin pensionare.

Prin decizia civila nr. 1024/02.06.2015, Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila a

respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta

B.A.,

impotriva sentintei civile nr.1541 din 02 decembrie 2014, pronuntata de Tribunalul Valcea–Sectia Civila, in dosarul nr.1493/90/2014.

Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin Decretul Presedintelui Romaniei emis la data de 28.02.2014, reclamanta a fost eliberata din functia de procuror prin pensionare.

Potrivit art.81 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor la data pensionarii sau eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile in favoarea magistratilor a fost reglementat dreptul la plata unei sume egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunara bruta.

Cu privire la acest drept, reclamanta a chemat in judecata aceeasi parati, cererea fiind solutionata irevocabil, prin decizia civila nr.1673/04.11.2010, in sensul ca a fost respinsa ca prematur formulata cu argumentul potrivit caruia plata indemnizatiei se va face numai la data pensionarii efective si nu la momentul emiterii deciziei.

Cererea de chemare in judecata pentru plata indemnizatiei a fost inregistrata la data de 10.02.2010, anterior emiterii Decretului Presedintelui Romaniei de eliberare din functie.

Decizia nr.1673/04.11.2010 a fost pronuntata anterior intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, astfel ca puterea lucrului judecat se analizeaza in raport de dispozitiile art.165 din vechiul cod.

Puterea de lucru judecat ca prezumtie absoluta de adevar dobandea acea hotarare judecatoreasca care transa pe fond conflictul de interese. Instanta de recurs nu a solutionat pe fond cauza ci s-a referit numai la una dintre conditiei dreptului invocat de catre reclamanta, aceea a caracterului sau actual.

In acest sens, instanta de apel a retinut ca dreptul reclamantei nu este actual ci a respins cererea ca prematur formulata, solutia nefiind una care sa dobandeasca puterea de lucru judecat pentru argumentele aratate.

Solutia instantei de apel a dezlegat problema de drept privind regimul juridic al dreptului reclamantei, retinand ca acesta devine actual nu la momentul emiterii deciziei de pensionare, ci la momentul eliberarii din functie, respectiv la momentul pensionarii efective.

La data pensionarii reclamantei – 28.02.2014, regimul juridic al dreptului prevazut de art.81 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor era supus unor reglementari noi.

Potrivit art.9 din Legea nr.118/2010, privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incepand cu data de 03.07.2010, indemnizatiile sau alte ajutoare nu se mai plateau la data iesirii la pensie.

Dreptul la plata indemnizatiei nu a fost suprimat de catre legiuitor, ci s-a amanat executarea sa la o data ulterioara care nu a fost limitata in timp, potrivit constarilor Curtii Constitutionale prin decizia nr.291/23.05.2013.

Curtea Constitutionala a analizat conformitatea art.9 din OUG nr.80/2010 cu principiile constitutionale si a retinut ca legiuitorul nu a adus nicio atingere dreptului magistratilor pensionati, ci pentru evitarea unor dificultati economice a amanat executarea dreptului.

Din reglementarea cuprinsa in art.9 din OUG nr.80/2010 aprobata prin Legea nr.283/2011 a rezultat ca in anul 2012 nu se platesc indemnizatii si alte ajutoare prevazute pentru incetarea functiei prin pensionare, reglementare preluata si prin OUG nr. 84/2012, privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013.

Prin actele normative evocate, legiuitorul a prorogat unele termene privitoare la salariile si drepturile personalului din sectorul bugetar, ceea ce presupune ca aceasta masura subzista si dupa data inregistrarii cererii introductiva de instanta a reclamantei, aceea din 17.04.2014, incetarea motivelor fata de care a fost adoptata aceasta reglementare, urmand a fi apreciata de catre legiuitor, potrivit competentelor sale legislative, ci nu de catre instantele de judecata, evitandu-se savarsirea unui exces de putere.

In lipsa unei interventii legislative in sensul stabilirii in timp a datei de la care dreptul prevazut de art.81 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, nu s-a putut retine ca dreptul reclamantei a devenit unul actual, motiv pentru care a fost respins apelul, in baza art.480 Cod procedura civila, si pastrata solutia instantei de fond.