Obligatia de plata a indemnizatiilor de detasare ale judecatorilor, membrii in Birourile electorale

• Legea nr. 115/2015: art. 26 alin. (5), 121, alin. (2)
• Legea nr. 303/2004: art. 58
• OUG nr. 27/2006: art. 13 alin. (1)

Fiind o forma atipica de modificare a raporturilor de munca, detasarea la care se refera art. 121 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu-i confera reclamantului decat beneficiile mentionate in mod expres de prevederile legale ce reglementeze acest tip de activitate. Autorul cererii nu poate pretinde beneficiile acordate in caz de delegare de normele art. 13 alin. (1) din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea magistratilor, deoarece el nu a fost delegat in conditiile reglementate prin statutul sau profesional. Ca atare, dreptul la diurna al autorului actiunii se impune a fi analizat din perspectiva prevederilor art. 2 alin. (12) al HG nr. 53/2016.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 672 din 30 mai 2018,

Judecator dr. Carmen Pusa Parvulescu)

Prin Sentinta civila nr. 1480/18 octombrie 2017, pronuntata in dosarul nr. .../115/2017, Tribunalul Timis a admis actiunea formulata de reclamantul A..., impotriva paratilor Comuna B... si Primaria Comunei B..., si-n consecinta a obligat paratii sa plateasca reclamantului 6762,8 lei, reprezentand diurna pe perioada 09.04.2016 - 05.06.2016, sumele urmand a fi actualizate cu dobanda legala de la data de 5 iunie 2016 pana la data platii efective.

Prin aceeasi hotarare judecatoreasca, a fost respinsa cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a depasit in prealabil, potrivit art. 248 alin. (1) din Noul C. pr. civ., exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de catre parati, pe care a respins-o, cu motivarea ca reclamantul a fost numit loctiitor in Biroul Electoral de Circumscriptie B..., in data de 9 aprilie 2016 pentru alegerile locale ce au avut loc in data de 5 iunie 2016.

In aceiasi perioada reclamantul a ocupat functia de judecator la Judecatoria C. .

Obiectul cererii introductive il reprezinta plata diurnei prevazute de art. 13 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 27/2006.

In continuare, Tribunalul a retinut aplicabilitatea prevederilor art. 112 alin. (1) din Legea 115/2015, potrivit carora „cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea alegerilor se suporta din bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ale judetelor sau al municipiului Bucuresti, dupa caz.”

De asemenea, art. 121 alin. (2) din aceleasi act normativ prevede ca: „Membrii birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiti intr-o functie publica, se considera detasati, pe perioada cat isi desfasoara activitatea, la birourile electorale”. Totodata, art. 46 alin. (4) si art. 47 alin. (1) din Codul muncii prevad ca: „(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. „(1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea”.

Reclamantului i s-au aplicat dispozitiile art. 112 alin. (1) din Legea 115/2015 si art. 46 alin. (4), respectiv art. 47 alin. (1) din Legea 53/2003, acte normative derogatorii si de o forta juridica superioara HG 53/2016.

Intrucat reclamantul a fost detasat pe perioada alegerilor la Primaria B..., tribunalul a retinut ca paratii sunt cei care trebuie sa suporte diurna de detasare, astfel ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de catre parati a fost respinsa ca neintemeiata.

Pe fond, tribunalul a retinut ca, potrivit art. 13 alin. (1), lit. a) din OUG 27/2006: „(1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care sunt detasati sau delegati in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza, pe toata durata delegarii sau detasarii, de urmatoarele drepturi: a) diurna in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, dar nu mai putin decat cuantumul prevazut pentru personalul din unitatile bugetare”.

Art. 9 din Anexa la HG nr. 1860/2006 prevede ca: „Persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 17 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.”

Reclamantului i s-au aplicat insa dispozitiile art. 13 alin. (1), lit. a) din OUG nr. 27/2006, act normativ derogatoriu si de o forta juridica superioara.

De altfel, textul de lege mentionat prevede ca judecatorii nu pot avea o diurna mai mica decat personalul din unitatile bugetare, ceea ce inseamna, per a contrario, ca pot avea o diurna mai mare, dar nu mai mult de 2
%
din incadrarea lunara bruta.

Din adeverinta nr. [.. ,]/08.03.2017, eliberata de Tribunalul Timis, instanta de fond a retinut ca incadrarea lunara bruta a reclamantului, pe perioada aprilie - iunie 2016 a fost de 6680 lei. Prin urmare, diurna de 2 % din aceasta suma este de 133,6 pe zi de detasare.

Reclamantul a sustinut ca a primit cu titlu de diurna 17 lei zilnic, ceea ce inseamna ca are de primit o diferenta de 116,6 lei pe zi, in total 6762,8 lei pentru 58 de zile de detasare.

In consecinta, tribunalul a admis actiunea si a obligat paratii sa plateasca reclamantului 6762,8 lei, reprezentand diurna pe perioada 09.04.2016 - 05.06.2016, sume ce vor fi actualizate cu dobanda legala de la data de 5 iunie 2016 pana la data platii efective, potrivit art. 166 alin. (4) din Legea 53/2003 si art. 1535 din C. civ.

In temeiul art. 453 din noul Cod de procedura civila tribunalul a respins cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata, ca nefiind dovedite.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel in termenul legal, paratii Comuna B... si Primaria Comunei B... solicitand, in principal, anularea sentintei apelate si trimitere cauzei spre rejudecare unei instante competente material sa judece cauza in prima instanta, dar aflata pe raza teritoriala a unei alte Curti de Apel, reclamantul avand posibilitatea de a alege o alta instanta competenta material sa judece prezenta cauza. In subsidiar, aceeasi apelanti au solicitat schimbarea sentintei supusa reformarii, in sensul respingerii ca neintemeiata a actiunii reclamantului.

In motivarea apelului, paratii, in temeiul art. 127 C. pr. civ., au invocat exceptia de necompetenta a Tribunalului Caras-Severin, cu motivarea ca reclamantul a sesizat o instanta ce se afla in circumscriptia Curtii de Apel Timisoara, in a carei raza teritoriala se afla si Judecatoria C., instanta in cadrul careia reclamantul isi desfasoara activitatea.

Tribunalul Caras-Severin a admis insa exceptia necompetentei materiale, cu referire doar la faptul ca reclamantul domiciliaza in C..., unde, de altfel, activeaza in cadrul Judecatoriei C... si a trimis cauza spre solutionare Tribunalului Timis, dar nu s-a pronuntat asupra exceptiei ridicata de parati, respectiv faptul ca reclamantul avea obligatia, avand in vedere calitatea sa de judecator in cadrul Judecatoriei C. , de a sesiza o instanta competenta material sa judece cauza, dar care se gaseste pe raza unei alte Curti de Apel, decat cea in care se gaseste Judecatoria C. . (...)

Totodata, paratii considera ca in mod gresit prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestora, nesocotind prevederile Hotararii nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016, care in mod clar nu instituie in sarcina paratilor achitarea vreunor drepturi salariale sau de alta natura membrilor biroului electoral, ba dimpotriva textul legal antementionat prevede in mod clar si expres care sunt institutiile care urmeaza sa suporte drepturile salariale si indemnizatiile cuvenite acestor membrii, excluzand achitarea acestor categorii de sume din bugetul local.

In ceea ce priveste fondul cauzei, in mod cu totul neintemeiat prima instanta a admis actiunea reclamantului, intrucat chiar in masura in care s-ar stabili ca pretentiile solicitate sunt unele intemeiate, acestea nu ar putea fi solicitate de la parati, cate vreme dispozitiile legale speciale adoptate pentru alegerile locale din anul 2016 nu au prevazut obligativitatea achitarii vreunor drepturi salariale sau indemnizatii cuvenite persoanelor fac parte din birourilor electorale in sarcina municipiilor sau comunelor.

Modul de retribuire a membrilor comisiilor electorale si birourilor electorale a fost stabilit in conformitate cu prevederile Hotararii nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016. Prin acelasi act normativ s-au stabilit care sunt categoriile de cheltuieli aprobate, nivelul acestora, precum si care sunt institutiile ce urmeaza sa le suporte. (...)

In ceea ce priveste indemnizatiile membrilor birourilor electorale de circumscriptie si ai birourilor electorale ale sectiilor de votare, prevederile art. 5 din Hotararea nr. 53/2016 instituie in sarcina Ministerului Afacerilor Interne obligatia de a asigura, prin bugetele institutiilor prefectului, sumele necesare acoperirii acestora.

Imprejurarea ca art. 121 din Legea nr. 115/2015 prevede ca membrii birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiti intr-o functie publica, se considera detasati, pe perioada cat isi desfasoara activitatea, la birourile electorale, nu este de natura a naste in sarcina paratilor obligativitatea achitarii diurnei solicitate de catre reclamant, cata vreme exista un tex legal, respectiv Hotararea nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016, act normativ cu caracter special, de stricta aplicare, prin care s-au stabilit cuantumul cheltuielilor si cine le va suporta, care exclude in mod expres suportarea oricaror drepturi banesti cuvenite membrilor birourilor electorale, fie ca este vorba de drepturi salariale sau indemnizatiile speciale instituite, din bugetele locale ale municipiilor, oraselor si comunelor,

Reclamantul intimat nu si-a exprimat pozitia prin intampinare, cu toate ca i s-a comunicat de catre instanta de apel ca are o atare obligatie procesuala.

Analizand apelul paratilor prin prisma motivelor invocate, a actelor de procedura efectuate in fata primei instante de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urm. din Codul de procedura civila, vazand si faptul ca paratii au contestat implicit temeinicia sentintei apelate, solicitand, in subsidiar, respingerea ca neintemeiata a actiunii reclamantului, in acord cu prevederile art. 477 alin. (1) C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:

Cu privire la motivul de anulare ce tine de necompetenta de ordine publica invocata de parati prin intampinarea depusa in fata primei instante de fond, in conditiile art. 130 alin. (2)

C.pr.civ., Curtea retine ca dispozitiile art. 127 NCPC reglementeaza, intr-adevar, situatia particulara a litigiilor in care este implicat un judecator in calitate de reclamant sau de parat, ratiunea normei fiind aceea de a inlatura orice suspiciune de solutionare partinitoare a cauzei din pricina calitatii partii. Din modul in care este redactata si fata de importanta pe care legiuitorul o acorda aparentei de impartialitate a instantelor, rezulta ca art. 127 alin. (1) coroborat cu alin. (3) al aceluiasi articol instituie o competenta de ordine publica, aplicabila numai cererilor formulate de catre judecatori, grefieri, asistenti judiciari si procurori, care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece respectiva cerere. In speta de fata insa, premisele la care se refera textul art. 127, alin. (1), teza I C.pr.civ. nu sunt indeplinite, deoarece, din inscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat ca reclamantul isi desfasoara activitatea in cadrul Judecatoriei C..., in timp ce instanta sesizata de acesta cu cererea de chemare in judecata este Tribunalul Timis.

Ca atare, analizand aceasta exceptie, Curtea retine ca motivul de apel ce tine de anularea pentru necompetenta a sentintei primei instante nu este intemeiat.

In ce priveste legitimarea procesual pasiva a autoritatilor administratiei publice locale, Curtea observa ca in mod corect prima instanta a retinut in speta aplicabilitatea normelor speciale ale art. 112 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, potrivit carora „cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea alegerilor se suporta din bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ale judetelor sau al municipiului Bucuresti, dupa caz”. De asemenea, la art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016, se precizeaza in mod expres: „categoriile principale de cheltuieli necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale sunt urmatoarele:...b) indemnizatiile membrilor birourilor electorale”, in aceasta categorie intrand, in mod evident, si indemnizatia de detasare, cuvenita in conditiile reglementarilor speciale in materie.

Nu pot fi retinute argumentele apelantilor potrivit carora obligatia de plata a indemnizatiilor de detasare ale membrilor birourilor electorale ar reveni institutiilor la care acestia isi desfasoara activitatea de baza, deoarece textul art. 2 al Hotararii nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016 se refera la drepturile salariale care trebuie platite acestor persoane pentru activitatea de baza, iar nu pentru cea care tine de procesul electoral.

In consecinta, Curtea constata ca nici acest motiv de apel nu este intemeiat.

Cu privire la fondul litigiului dintre parti, Curtea retine ca inscrisurile administrate in cauza, constand in Procesul verbal cuprinzand rezultatul tragerii la sorti a presedintilor si loctiitorilor Biroului Electoral Judetean si Birourilor Electorale de Circumscriptie, depus la dosarul instantei de fond la filele 7-10, confirma sustinerile, de altfel necontestate, din actiunea principala, potrivit carora in perioada 9.04.2016 - 05.06.2016 reclamantul A. a exercitat functia de loctiitor al presedintelui Biroului electoral de circumscriptie nr. ... B..., fiind numit in conformitate cu Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Pornind de la aceasta situatie de fapt, reclamantul pretinde ca, de vreme ce, potrivit prevederilor art. 121 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, membrii birourilor electorale, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiti intr-o functie publica, se considera detasati, pe perioada cat isi desfasoara activitatea la birourile electorale, ii sunt aplicabile toate prevederile cu caracter special ale art.13 alin. (1) din OUG nr. 27/2006 si solicita astfel acordarea unui diurne in cuantum de 2% din indemnizatia bruta lunara de incadrare, prevazuta la lit. a) din art. 13, alin. (1) din Ordonanta amintita privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor si procurorilor.

Reiterand practica judiciara consacrata deja intr-un litigiu anterior, solutionat in dosarul nr. [.. ,]/115/2016 al Curtii de Apel Timisoara, instanta de apel retine ca normele legale de drept comun care definesc institutia detasarii sunt prevazute de art. 45 din Codul muncii, detasarea fiind „actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia”. Totodata, din continutul prevederilor art. 47 alin. (1) si (2) din Codul Muncii, rezulta ca, pe perioada detasarii, toate drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea, iar numai in cazul in care drepturile acordate de angajatorul care a dispus detasarea sunt mai favorabile, ele se platesc doar de catre acesta din urma.

Institutia detasarii este particularizata in cazul magistratilor de prevederile cu caracter special ale art. 58 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, norme potrivit carora detasarea judecatorilor si procurorilor se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, „la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.”

Similar Codului muncii, art. 58 alin. (3), teza a II-a din Statut, prevede ca, pe langa drepturile personalului detasat, magistratul primeste salariul corespunzator pentru activitatea pe care o exercita ca urmare a detasarii, iar daca acesta este inferior, i se platesc drepturile salariale corespunzatoare functiei de magistrat pe care o avea inaintea detasarii.

Cat priveste detasarea reclamantului la biroul electoral de circumscriptie, din economia prevederilor Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, dar si ale Hotararii nr. 53/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregatirii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale din anul 2016, aceasta este o forma speciala de modificare a raporturilor de munca ce presupune intotdeauna, nu numai schimbarea locului de munca, ci si a felului muncii, salariatul desfasurand o activitate specifica atributiilor pe care le are in procesul electoral, ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Pe de alta parte, textul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, dispune ca desemnarea persoanelor ce vor ocupa functia de presedinte/loctiitor in birourile electorate se face de presedintele tribunalului din raza teritoriala respectiva, in timp ce in cazul detasarii magistratilor, aceasta masura se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.

Mai mult, spre deosebire de detasarea prevazuta de Codul muncii, respectiv de Legea nr. 303/2004, pe perioada participarii la procesul electoral, magistratii primesc atat drepturile salariale cuvenite pentru functia ocupata in cadrul instantei (chiar si daca, pe perioada desfasurarii alegerilor nu participa la sedintele de judecata), dar si o indemnizatie specifica activitatii de presedinte/loctiitor in biroul electoral care, in cazul reclamantului a fost de 85 lei pentru fiecare zi de activitate, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Hotararea nr. 53/2016.

Considerentele de ordin teoretic mai sus enuntate indreptatesc instanta de control judiciar ca concluzioneze ca modificarea raporturilor de munca ale salariatilor in vederea participarii, in calitate de presedinti sau loctiitori ai presedintilor sectiilor de votare pe perioada desfasurarii procesului electoral, este o forma atipica de delegare,distincta de institutia delegarii de drept comun reglementata de Codul muncii si de legile speciale care reglementeaza statutul diferitelor categorii de personal, in speta al magistratilor.

In acelasi sens s-a retinut chiar de catre Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 232/22.03.2012, al carui continut este de natura a infirma temeinicia pretentiilor deduse judecatii. Astfel, CSM mentioneaza in continutul acestui act ca desemnarea unui judecator in biroul electoral nu se face prin detasare, in conditiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, respectiv de catre sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat dispozitiile legale in materie electorala nu se refera la detasare, in intelesul dat de Legea nr. 303/2004. Acest aspect ar rezulta si din imprejurarea ca legiuitorul a utilizat sintagma „se considera detasati”, iar nu ca „sunt detasati de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii”. In continuare, facand referire la practica Curtii Constitutionale in materie, hotararea mentionata precizeaza ca prin sintagma „se considera detasati” s-a dorit sa se sublinieze faptul ca, pe perioada participarii la birourile electorale, judecatorii nu desfasoara neaparat activitatea de judecata, ci doar atributiile pe care le implica procesul electoral.

Prin urmare, Curtea considera ca, fiind o forma atipica de modificare a raporturilor de munca, detasarea la care se refera art. 121 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu-i confera reclamantului decat beneficiile mentionate in mod expres de prevederile legale ce reglementeze acest tip de activitate. Autorul cererii nu poate pretinde beneficiile acordate in caz de delegare de normele art. 13 alin. (1) din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea magistratilor, deoarece el nu a fost delegat in conditiile reglementate prin statutul sau profesional.

Ca atare, dreptul la diurna al autorului actiunii se impune a fi analizat din perspectiva prevederilor art. 2 alin. (12) al H.G. nr. 53/2016, potrivit carora „pe langa drepturile prevazute la alin. (2) - (8), membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, statisticienii si operatorii de calculator care isi au domiciliul sau resedinta in alte localitati beneficiaza de drepturile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Pentru toate aceste motive,in baza art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila, observand ca sentinta primei instante este rezultatul interpretarii eronate a prevederilor legale, Curtea a admis apelul paratilor, sens in care a schimbat in tot hotararea supusa reformarii, in sensul respingerii in totalitate a cererii de chemare in judecata.

S-a luat act ca paratii apelanti nu au solicitat cheltuieli de judecata in calea de atac.