Motivul de recurs privind hotararile pronuntate cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material. Notiunea de act administrativ cu caracter normativ.

 

Aplicabilitatea actului administrativ in raport cu un numar determinat sau nedeterminat de subiecte de drept, criteriu determinant al calificarii acestuia ca si act administrativ cu caracter normativ, respectiv, individual.

Art.488 alin.1 pct.8 din Noul Cod de Procedura Civila

Art. 11 alin.1 din Legea nr.24/2000

 

Curtea a retinut, in temeiul art.22 NCPC, ca acestea sunt incadrabile in dispozitiile art.488 alin.1 pct.8 NCPC, respectiv hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, in speta, prevederile Regulamentului de organizare a concursului, adoptat prin Ordinul Presedintelui ANAF nr.2133/9.08.2013, Anexa 1.

Din argumentele aduse in motivele de recurs rezulta ca recurentul a sustinut testarea profesionala necunoscand la acel moment prevederile art.35 din Regulament, deoarece nu era publicat.

Lipsa publicitatii Regulamentului ar fi insa de natura sa prejudicieze pe reclamant, in ipoteza in care aceasta ar fi obligatorie iar titularul contestatiei ar fi confruntat cu exceptia tardivitatii cererii sale, in temeiul unor dispozitii ale Ordinului nr. 2133/2013, ceea ce nu se poate retine in speta, instanta analizand fondul cauzei.

Referitor la acest aspect, Curtea a constatat ca Anexa nr.1 a Ordinului nr.2133/2013 al Presedintelui A.N.A.F., este intitulata Regulament pentru organizarea si desfasurarea examenului de testare profesionala pentru functionarii publici ale caror functii au fost supuse reorganizarii, ca urmare a intrarii in vigoare a H.G. nr.520/2013, privind organizarea si functionarea ANAF.

Chiar daca Anexa din ordin este intitulata Regulament pentru organizarea si desfasurarea examenului de testare profesionala, parand ca stabileste reguli cu caracter general, ea se adreseaza, potrivit aceleiasi titulaturi, numai functionarilor publici „ale caror functii au fost supuse reorganizarii”.

Ordinul se adreseaza unui numar determinat de subiecte de drept, neputandu-se retine aplicabilitatea erga omnes a acestuia, rolul sau fiind acela de a organiza, in temeiul H.G. nr.520/2013, structura concreta a ANAF.

Fata de aceasta calificare, Curtea retine ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000, cerinta publicarii fiind prevazuta de lege in raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, astfel ca nu se poate sustine obligativitatea publicarii.

 

(Decizia nr. 1226/R-CONT/08 Iunie 2015)

 

Prin actiunea inregistrata la data de 9.10.2013, reclamantul SI a chemat in judecata pe parata Directia Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, solicitand anularea examenului de testare profesionala pentru ocuparea posturilor vacante de consilier superior din cadrul serviciului IFPF 2 structura a Administratiei Judetene a Finantelor Publice Arges, organizat in perioada 23.08.2013-27.08.2013, obligarea paratei sa-l numeasca direct in functia vacanta de consilier superior si obligarea paratei la plata de despagubiri egale cu cuantumul drepturilor banesti cuvenite pentru exercitarea functiei de consilier superior pe perioada cuprinsa intre data incetarii raporturilor de serviciu in temeiul deciziei nr.247/2.08.2013 si data numirii sale in functia respectiva, cu cheltuieli de judecata.

Prin sentinta civila nr.51/23 ianuarie 2015, Tribunalul Arges a respins actiunea.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul SI, solicitand admiterea acestuia, casarea hotararii si in rejudecare admiterea actiunii.

Se arata ca reclamantul a fost incadrat in functia de executie auditor superior la D.G.F.P. Arges-Birou de audit public intern, iar prin decizia nr.247/2.08.2013, s-a dispus eliberarea sa din functie dupa expirarea preavizului de 30 de zile de la comunicare.

Prin art.3 din decizie s-a dispus ca-i va fi pusa la dispozitie lista functiilor publice vacante existente la nivelul institutiei prin publicarea pe site-ul ANAF, iar prin art.3 alin.2 i s-a pus in vedere ca poate opta pentru una din aceste functii.

In lista publicata de ANAF au fost prevazute si 6 posturi de executie de consilier superior, in cadrul serviciului IFPF 2, a AJFP Arges, reclamantul optand la 9.08.2013 pentru ocuparea unuia din aceste posturi. Deoarece pentru ocuparea celorlalte 6 posturi vacante s-au inscris 7 candidati, in temeiul prevederilor Regulamentului pentru organizare si desfasurarea examenului de testare profesionala pentru functionarii publici ale caror functii au fost supuse reorganizarii, a fost organizat examen pentru ocuparea posturilor vacante.

Pana la data organizarii examenului Ordinul nr.2133/9.08.2013, prin care a fost aprobat Regulamentul de desfasurare al examenului, nu fusese publicat in Monitorul Oficial si nu este publicat nici pana in prezent.

In ziua concursului s-au prezentat numai 6 candidati, devenind incidente prevederile art.35 din Regulament, in sensul ca daca pentru un post exista o singura optiune, examinarea nu se mai impune, facandu-se numirea in mod corespunzator.

Totusi s-a continuat examinarea, iar la interviul din 27.08.2013, reclamantul a fost declarat respins.

Prin urmare, a fost formulata cererea de chemare in judecata, insa tribunalul a respins in mod gresit actiunea, retinand ca art.35 din Regulament se refera exclusiv la situatia in care numarul persoanelor inscrise la examen, este egal cu numarul posturilor vacante, nu si la ipoteza in care acest numar se reduce ulterior, prin retragerea unui candidat.

Pe de alta parte, prin participarea la examen, reclamantul nu mai putea invoca organizarea nelegala a acestuia, neformuland contestatie la data organizarii acestuia.

A formulat insa contestatia nr.31998/28.08.2013 impotriva desfasurarii examenului de testare profesionala ceea ce implica si contestarea hotararii de desfasurare a acestei proceduri, care nu s-a materializat intr-un act administrativ care sa poata fi atacat separat.

Cum reclamantul nu a contestat rezultatul uneia din probele de concurs, ci insasi organizarea si desfasurarea acestuia, este aplicabil termenul de 30 de zile, prevazut de art.7 din Legea nr.554/2004, iar nu termenul de 24 ore de la data afisarii rezultatului.

Se solicita sa se tina seama si de faptul ca prin decizia nr.94/17.01.20914 au fost suspendate dispozitiile deciziei nr.247/2.08.2013, fiind reincadrat incepand cu 23.01.2014, cu caracter provizoriu pana la solutionarea litigiului.

Nu se poate retine astfel nici ca cererea de numire in functia vacanta de consilier superior in cadrul Serviciului IFPF 2 a ramas fara obiect.

Recursul este intemeiat pe dispozitiile art.488 alin.1 pct.8 Cod procedura civila.

D.G.R.F.P. Ploiesti a formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul a formulat raspuns la intampinare.

La termenul din 4 iunie 2015, Curtea fata de dispozitiile art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004, retinand completarea prevederilor Legii contenciosului administrativ cu cele ale noului Cod de procedura civila, a constatat indeplinite conditiile formale ale recursului, potrivit art.486 NCPC.

Criticile aduse in recurs au fost completate la 20 iunie 2015, sustinandu-se si aspecte legate de nelegalitatea testarii profesionale, critici care in raport de prevederile art.489 alin.1 raportat la art.485 Cod procedura civila, ambele raportat la art.20 din Legea nr.554/2004, nu pot fi luate in considerare, fiind tardiv formulate.

Analizand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate, in raport de dispozitiile legale incidente, Curtea a constatat ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Vazand motivele invocate, Curtea a retinut, in temeiul art.22 NCPC, ca acestea sunt incadrabile in dispozitiile art.488 alin.1 pct.8 NCPC, respectiv hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, in speta, prevederile Regulamentului de organizare a concursului, adoptat prin Ordinul Presedintelui ANAF nr.2133/9.08.2013, Anexa 1.

Curtea a retinut totodata ca situatia de fapt referitoare la optiunea exercitata de recurent pentru functia publica de executie vacanta de consilier superior la serviciul IFPF 2 din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice Arges nu este contestata de catre parti, fiind sustinuta si cu cererea formulata la 9.08.2013.

Testarea profesionala a fost organizata la 23 august 2013-proba scrisa si respectiv la 27 august 2013-proba interviului, in baza Regulamentului aprobat prin OPANAF nr.2133/2013-Anexa 1.

Contestatia formulata de reclamant a fost inregistrata la 28.08.2013 la autoritatea administrativa, sustinand parcursul ulterior al dosarului in privinta capetelor de cerere privind anularea examenului si numirea in functia vacanta de consilier superior din cadrul serviciului IFPF 2, pentru care a optat.

Contestatia a vizat gresita aplicare a art.35 din OPANAF nr.2133/2013, solicitarea acestuia fiind in sensul anularii examenului desfasurat pentru ocuparea celor sase posturi de consilieri superiori din cadrul Serviciului control fiscal persoane fizice nr.2 si ocuparea directa a celor sase posturi conform optiunilor facute de cei sase functionari publici care s-au prezentat la examen la 23.08.2013.

Acelasi aspect este readus si in fata instantei de judecata alaturi de alte argumente, dintre care, in recurs, a fost invederata preponderent gresita aplicare a art.35 din Regulament.

Prealabil, Curtea a retinut ca, intr-adevar, contestatia formulata de reclamant, in raport de continutul acesteia, nu este legata de termenul de 24 ore prevazut in art.25 din OPANAF nr.2133/2013, reclamantul neatacand rezultatul obtinut la proba de concurs, ci numai gresita aplicare a art.35 din Regulament, asa cum rezulta de altfel si din procesul verbal din 29.08.2013, intocmit pentru solutionarea contestatiei, coroborat cu contestatia nr.31998/28 august 2013.

In procesul verbal mentionat s-a aratat ca la 23.08.2013, comisia de examinare a hotarat ca proba sa aiba loc, desi s-a constatat absenta unuia dintre candidati, iar hotararea comisiei nu a fost contestata la acea data, ci abia la 28.08.2013.

Insa, Curtea a retinut ca art.25 din Regulament impune un termen de 24 ore de la data afisarii rezultatelor probei scrise, atunci cand contestatia vizeaza rezultatul acestei probe, iar nu modul de organizare a acesteia sau desfasurarea sa efectiva, astfel ca argumentul aratat in procesul verbal din 21.08.2013, referitor la nerespectarea termenului nu poate fi retinut, cu atat mai mult cu cat autoritatea parata confera un raspuns pe fondul cererii, sustinand neaplicarea art.35 din Regulament.

Pe de alta parte, din argumentele aduse in motivele de recurs rezulta ca recurentul a sustinut testarea profesionala necunoscand la acel moment prevederile art.35 din Regulament, deoarece nu era publicat.

Lipsa publicitatii Regulamentului ar fi insa de natura sa prejudicieze pe reclamant, in ipoteza in care aceasta ar fi obligatorie iar titularul contestatiei ar fi confruntat cu exceptia tardivitatii cererii sale, in temeiul unor dispozitii ale Ordinului nr. 2133/2013, ceea ce nu se poate retine in speta, instanta analizand fondul cauzei.

Referitor la acest aspect, Curtea a constatat ca Anexa nr.1 a Ordinului nr.2133/2013 al Presedintelui A.N.A.F., este intitulata Regulament pentru organizarea si desfasurarea examenului de testare profesionala pentru functionarii publici ale caror functii au fost supuse reorganizarii, ca urmare a intrarii in vigoare a H.G. nr.520/2013, privind organizarea si functionarea ANAF.

Chiar daca Anexa din ordin este intitulata Regulament pentru organizarea si desfasurarea examenului de testare profesionala, parand ca stabileste reguli cu caracter general, ea se adreseaza, potrivit aceleiasi titulaturi, numai functionarilor publici „ale caror functii au fost supuse reorganizarii”.

Ordinul se adreseaza unui numar determinat de subiecte de drept, neputandu-se retine aplicabilitatea
erga omnes
a acestuia, rolul sau fiind acela de a organiza, in temeiul H.G. nr.520/2013, structura concreta a ANAF.

Fata de aceasta calificare, Curtea retine ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000, cerinta publicarii fiind prevazuta de lege in raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, astfel ca nu se poate sustine obligativitatea publicarii.

Referitor la aplicarea art.35 din Ordinul nr. 2133/2013, Curtea retine ca organizarea examenului de testare profesionala s-a realizat tinand seama de prevederile art.3 din acelasi Ordin, potrivit cu care in situatia in care mai multe persoane opteaza pentru acelasi post corespunzator functiei publice de conducere sau executie vacanta, se organizeaza examen de testare profesionala potrivit Regulamentului, cu instiintarea functionarilor publici prin mijloacele prevazute la art.2 alin.2 din acelasi Regulament.

Dupa efectuarea optiunilor pentru cele 6 posturi vacante pentru functia de consilier superior, erau formulate 7 cereri, astfel incat era obligatorie sustinerea examenului de testare profesionala.

Regulamentul prevede modul de stabilire a locului desfasurarii examenului, etapele acestuia, modul de aprobare si publicitate a bibliografiei, modul de constituire a comisiilor de examen si de solutionare a contestatiilor, modul de desfasurare a probelor scrise, respectiv interviului si solutionarea contestatiilor.

In cadrul dispozitiilor finale, art.35 din Sectiunea V-a a Regulamentului prevede ca in situatia in care pentru un post de conducere/executie exista o singura optiune, examinarea nu se mai impune, facandu-se numirea in mod corespunzator, in conditiile legii, pe functia publica pentru care a optat.

Textul vorbeste despre
optiunea
care se exprima in temeiul art.3 alin.1 din Regulament, in functie de care, in aplicarea art.100 alin.3 din Legea nr.188/1999, constatand existenta mai multor optiuni pentru acelasi post, devine obligatorie examinarea.

Nu distinge legea in functie de modificarile intervenite pe parcursul desfasurarii examenului sau a testarii profesionale, art.3 alin.1 prevazand obligativitatea organizarii examenului atunci cand mai multe persoane opteaza pentru acelasi post, art.3 alin.2 prevazand si situatia functionarilor care dupa ce opteaza scris pentru posturile vacante oferite nu se prezinta la examen, fara insa a reglementa asupra continuarii sau opririi procedurii, in acest caz.

In ipoteza in care legiuitorul ar fi inteles sa excluda examinarea daca numarul de optiuni
devenea
egal cu numarul de posturi, prevederea din art.35 s-ar fi raportat la prezentarea candidatilor la examen, iar nu la numarul optiunilor.

Dimpotriva, dupa ce prevede ca functionarilor care opteaza scris, dar nu se prezinta la examen, le inceteaza raporturile de serviciu la data expirarii termenului de preaviz, art.3 alin.3 reglementeaza principiile dupa care se desfasoara examenului, rezultand astfel intentia legiuitorului ca, in orice ipoteza initiala, in care numarul optiunilor este mai mare decat numarul posturilor, sa se organizeze testarea profesionala sau examenul.

Termenul de preaviz de 30 de zile, care a inceput sa curga de la comunicarea deciziei nr.247/2013, era in curs la data organizarii si desfasurarii testarii profesionale, nefiind cunoscuta nici situatia deciziilor comunicate celorlalti participanti la concurs, din perspectiva eventualei atacari a acestora, chiar paralel cu optiunea exprimata pentru una din functiile publice vacante.

Intr-adevar, art.35 din Regulament arata ca „examinarea nu se mai impune”, insa leaga aceasta consecinta de existenta unei singure optiuni pentru fiecare post, optiune exprimata in prealabil, anterior organizarii testarii profesionale, iar nu de prezentarea cate unui candidat pentru fiecare post la examenul organizat in functie de numarul de optiuni.

Faptul ca la nivelul altor Directii Generale Regionale a Finantelor Publice s-ar fi aplicat intocmai art.35 din Ordinul nr.2133/2013, nu se poate impune in cauza de fata, pe de o parte pe fondul lipsei oricaror dovezi in acest sens, iar pe de alta parte, fata de faptul ca jurisprudenta relevata de catre recurent, nu vizeaza interpretarea art.35 din OPANAF nr.2133/2013, ci modul in care a operat efectiv reorganizarea institutiei parate si respectarea art.99-100 din Legea nr.188/1999 la nivelul respectivelor directii regionale.

Pentru aceste considerente, in temeiul art.496 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.