Modificarea elementelor contractului individual de munca prin regulamentul de ordine interioara al angajatorului – cauza de nevalabilitate.

 

Art.17 alin.5 Codul muncii

 

Drepturile salariale inclusiv despagubiri prevazute in favoarea salariatului in caz de concediere se stabilesc in urma negocierilor in cadrul contractelor colective de munca sau a contractelor individuale de munca.

Orice modificare a acestor drepturi in timpul exercitarii contractului individual de munca se face tot prin negociere intre angajator si salariat, printr-un act aditional incheiat in termenul prevazut de art.17 alin.5 Codul muncii.

Modificarea drepturilor salariale prin regulamentul de ordine interioara al angajatorului este lipsita de efecte juridice, pentru lipsa negocierilor obligatorii, regulamentul reprezentand actul unilateral al angajatorului prin care acesta stabileste masuri de organizare a muncii, reguli de conduita ale salariatilor, sanctiuni sau alte masuri interne de functionare.

 

(Decizia civila nr. 3628/04.12.2017)

 

Constata ca, la data de 17 ianuarie 2017, contestatorul  V.A. a chemat in judecata pe intimata SC CET Govora SA, solicitand anularea art.3 din Decizia nr.1400 din 2.12.2016, emisa de intimata si obligarea paratei sa-i achite 12 salarii medii nete pe unitate (media ultimelor trei luni inaintea concedierii), la care sa se adauge dobanda legala penalizatoare, calculata de la data introducerii actiunii si pana la data platii efective, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin Decizia nr.1400/2.12.2016 emisa de catre intimata, incepand cu data de 5.12.2016 s-a dispus incetarea contractului individual de munca, in baza art.65 din Legea nr.53/2003 republicata, cu motivarea ca, aceasta masura a fost determinata de desfiintarea postului ocupat de el ca urmare a reorganizarii societatii.

Urmare a concedierii sale, s-a dispus sa i se acorde un numar de 6 salarii compensatorii, incalcandu-se prevederile Actului Aditional la contractul de munca din data de 7.05.2016, care la articolul K pct.C prevede: „la desfacerea CIM pentru motive care nu tin de persoana salariatului, societatea va plati acestuia un ajutor de concediere, in raport de vechimea in munca astfel: douasprezece (12) salarii medii pe unitate, (media ultimelor trei luni inaintea concedierii) pentru salariatii cu o vechime in munca mai mare de 15 ani. "

A aratat reclamantul ca are o vechime in munca de peste 40 ani, din care peste 30 ani in cadrul paratei si nici nu cumuleaza pensia cu salariul, astfel ca decizia contestata incalca in mod evident prevederile contractului individual de munca.

A solicitat probe: inscrisuri - sens in care a solicitat sa se puna in vedere paratei sa depuna la dosarul cauzei contractul individual de munca, actul aditional din 7.05.2017 la contract, si care a fost salariul mediu pe unitate pentru perioada octombrie, noiembrie, decembrie 2016, interogatoriul paratului.

Intimata S.C. CET Govora S.A. Rm. Valcea, a formulat intampinare solicitand respingerea ca neintemeiata a actiunii, pentru urmatoarele motive:

Contestatorul a fost angajat al societatii intimate, in baza contractului individual de munca nr.2771/24.12.1991 incheiat cu intimata, pana la data concedierii intervenite in baza deciziei nr.1400/2.12.2016, dispuse de catre angajator in cadrul concedierii colective derulate in cursul lunilor iulie - august 2016.

La data de 9 mai 2016, prin incheierea nr.83, pronuntata de catre Tribunalul Valcea - Sectia a II a civila, in dosarul nr.1396/90/2016, a fost deschisa procedura insolventei impotriva societatii SC Cet Govora SA Rm.Valcea.

Avand in vedere situatia dificila din punct de vedere economico-financiar in care se afla societatea, caracterizata prin insuficienta fondurilor necesare platii datoriilor curente ale societatii, s-a decis luarea unor masuri urgente si necesare de redresare a societatii prin toate mijloacele posibile si de sporire a averii debitoarei. Una dintre posibilitatile de reducere a cheltuielilor a fost reprezentata de reorganizarea societatii pe criterii de eficienta si rentabilizare, cu consecinta desfiintarii, redimensionarii, transformarii de compartimente si, nu in ultimul rand, reducerii numarului de personal, in conditiile in care, raportat la volumul de activitate desfasurat si la rezultatele activitatii desfasurate, structura de personal aparea ca fiind supradimensionata si necorespunzatoare situatiei economico - financiare si situatiei juridice a societatii.

Reorganizarea activitatii societatii in sensul reducerii acesteia a aparut ca necesitate si raportat la constatarile cu privire la cauzele care au dus la instalarea starii de insolventa, astfel cum acestea se regasesc mentionate in cuprinsul Raportului privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei CET Govora S.A., raport care mentioneaza printre altele : "...o alta situatie negativa, care poate fi constatata din analiza organigramei Societatii o reprezinta structura ierarhica supradimensionata, existand un numar mare de departamente, directii, servicii si birouri care ingreuneaza fluxul decizional. Astfel, in cadrul departamentelor exista mai multe paliere decizionale, existand in structura de personal pozitii ocupate de directori, sefi de departamente, servicii si birouri (remunerate corespunzator), care promoveaza excesiv costurile cu forta de munca" si"...desi societatea se confrunta cu grave probleme economice, inregistrand pierderi semnificative, conducerea Societatii a acordat cresteri salariale, sporuri, indemnizatii si prime, remunerand astfel neperformanta si contribuind in mod direct si prin aceste masuri la dezechilibrul economic al Societatii... Cheltuiala cu salariile a crescut de la aproximativ 53,4 milioane lei in anul 2011, la aproximativ 108,3 milioane lei in anul 2015, in conditiile in care societatea debitoare inregistra pierderi nete anuale semnificative incepand cu anul 2012, pierderea neta cumulata aferenta perioadei 2011 - 2015 fiind de aproximativ 324,2 milioane lei." (in acest sens, fila 513 din Raportul privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei CET Govora SA. - anexata prezentei).

In aceste conditii, in luna iulie 2016, prin decizia nr.673/11.07.2016, cei doi administratori ai societatii, pe baza analizelor realizate, in considerarea situatiei speciale in care se afla societatea, starea de insolventa, stare a patrimoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor necesare platii datoriilor certe, lichide si exigibile, stare care justifica masuri urgente, inclusiv derogari de la normele generale si speciale de protectie a salariatilor, au inceput un amplu proces de reorganizare/restructurare a activitatii societatii intimate, in sensul restrangerii acesteia, cu consecinta reducerii numarului de personal, ca urmare a comasarii, modificarii, reducerii numarului de posturi din cadrul structurilor organizatorice existente anterior reorganizarii, cu consecinta desfiintarii unui numar de 317 posturi, din totalul de 2.290 existente la data de 30 iunie 2016, din care 24 vacante si 293 ocupate, conform propunerilor concrete exprimate prin Nota de fundamentare nr.33417/8.07.2016, ce a stat la baza adoptarii masurii de reorganizare a activitatii.

In consecinta, tinand cont de faptul ca Societatea CET Govora S.A. se afla in procedura insolventei, in conformitate cu prevederile art.123 alin.7 si 8 din Legea nr.85/2014 privind procedura insolventei, lege speciala in domeniu, sub incidenta careia isi desfasoara activitatea intimata, incepand cu data de 9 mai 2016, s-a trecut la derularea procedurii concedierii colective, conform prevederilor comune ale art.69 si urmatoarele din Codul muncii, in acest sens, la data de 11.07.2016, prin adresa nr.33503 au fost notificate cele 12 sindicate existente la nivelul societatii intimate in legatura cu intentia de efectuare a concedierii colective, totodata acestora fiindu-le comunicate, in conditiile art.69 alin.(2) din Codul muncii, toate informatiile relevante cu privire la intentia de concediere, respectiv: numarul total si categoriile de salariati, motivele care determina concedierea preconizata, numarul si categoriile de salariati afectati de concediere, criteriile avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor, masurile pentru atenuarea consecintelor concedierilor si compensatiile ce urmeaza a fi acordate salariatilor concediati, data la care sau perioada in care vor avea loc concedierile, termenul inlauntrul caruia sindicatele puteau formula propuneri pentru evitarea sau diminuarea numarului salariatilor concediati.

Adresa - Notificarea nr.33503/11.07.2016 - intentia de concediere colectiva a fost comunicata la aceeasi data, 11.07.2016, spre stiinta, si autoritatilor statului ITM Valcea (inregistrata sub nr.10192/11.07.2016) si AJOFM Valcea (inregistrata sub nr.7500/11.07.2016), iar incepand cu data comunicarii acestei intentii catre toate sindicatele existente la nivelul societatii si catre autoritati, s-a trecut la derularea consultarilor cu cele 12 sindicate.

Este deosebit de important de retinut faptul ca la initierea procesului de reorganizare a activitatii din 11.07.2016, un numar de 317 posturi urmau sa fie afectate de restructurare si reduse din organigrama, din totalul de 2.290 existente, dintre care 24 posturi vacante si 293 posturi ocupate, iar ca urmare a realizarii informarii si consultarii cu sindicatele existente in cadrul Societatii CET Govora, dupa notificarea acestora la data de 11.07.2016, numarul de posturi desfiintate s-a redus de la 317 la 306, din care 24 vacante si 282 ocupate, numarul salariatilor afectati de concediere fiind redus de la 293 la 282.

Mai mult, procedura informarii si consultarii cu cele 12 sindicate existente in cadrul societatii a fost un proces deschis si total transparent, cei doi administratori ai societatii lasand la indemana reprezentantilor sindicatelor si reprezentantilor administratiei (directorii directiilor existente in structura societatii) stabilirea concreta a locurilor de munca ce se desfiinteaza, precum si stabilirea nominala a salariatilor ce urmeaza a fi concediati, in considerarea criteriilor de selectie stabilite cu ocazia consultarilor, in lipsa unui contract colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate (in acest sens, Minuta nr.33869/13.07.2016, incheiata cu ocazia consultarilor administratie - sindicate si listele nominale anexa la aceasta minuta).

Ulterior, au fost emise notificarile de preaviz catre salariatii afectati de concediere, printre care si reclamantul, iar la implinirea termenului de preaviz de 20 de zile lucratoare, in considerarea momentului la care s-a comunicat notificarea de preaviz, s-a emis decizia  de concediere nr.1400/2.12.2016, a carei anulare partiala, respectiv art.3 referitor la salariile compensatorii, formeaza primul petit al cererii de chemare in judecata.

Cu privire la cuantumul platilor compensatorii acordate la concediere - astfel cum acesta este prevazut in art.3 al deciziei de concediere:

a) Valoarea salariilor compensatorii/ajutoarele la concediere, prevazute la art.3 in decizia de concediere si modalitatea de plata a acestora catre reclamant, in lipsa unui contract colectiv de munca aplicabil la nivel de societate, care sa reglementeze aceste aspecte, au fost stabilite de catre administratia societatii impreuna cu partenerul social, reprezentantii celor 12 sindicate din unitate, in cadrul derularii procedurii concedierii colective, respectiv in cadrul consultarilor ce au avut loc, astfel cum rezulta din Minuta nr.33869/13.07.2016, incheiata de acestia, in considerarea situatiei juridice a societatii, starea de insolventa si reglementarilor interne ale societatii, Regulamentul intern aprobat prin Decizia nr.669/7.07.2016 a celor doi administratori reprezentanti legali ai societatii.

Regulamentul intern al societatii aprobat de reprezentantii legali ai societatii la data de 7.07.2016 reprezinta o modificare a regulamentului intern anterior, in considerarea situatiei juridice, insolventa, in care se afla societatea din data de 9.05.2016, cu respectarea prevederilor legale pentru adoptarea/modificarea unei astfel de reglementari, art.241 din Codul muncii, respectiv cu consultarea celor 12 sindicate ce functioneaza in cadrul S.C. CET Govora S.A. (in acest sens, actele incheiate cu ocazia consultarilor pentru modificarea RI, respectiv: Minuta nr.31517/23.06.2016, Minuta nr.32478/30.06.2016, Minuta nr.32897/4.07.2016, Minuta nr.32923/5.07.2016, Minuta nr.32883/5.07.2016 si Minuta nr.33234/7.07.2016).

Modificarile aduse regulamentului intern au aparut ca necesitate in considerarea situatiei juridice a societatii - starea de insolventa - in conditiile in care aceasta procedura interna si, in lipsa unui contract colectiv de munca care sa stabileasca drepturile si obligatiile ce decurg din relatiile de munca, cuprindea drepturi pecuniare acordate salariatilor, deosebit de oneroase si impovaratoare pentru societate, ceea ce a dus, alaturi de alte cauze,la intrarea acesteia in incapacitate de plata, cu consecinta deschiderii procedurii insolventei (in acest sens, extras din Raportul privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei - pag. 510 - 513 - Remunerarea neperformantei).

Modificarile aduse regulamentului intern s-au realizat in conditiile impuse de lege, art.241 din Codul muncii, respectiv cu consultarea celor 12 sindicate ce functioneaza in cadrul societatii intimate si ele produc efecte catre salariati, in conditiile art.244 din Codul muncii raportat la art.243 alin.(l) din acelasi cod, respectiv de la data incunostintarii acestora cu privire la modificarile operate.

Modificarile aduse regulamentului intern la inceputul lunii iulie 2016 au fost comunicate si prelucrate tuturor salariatilor intimatei; acest lucru s-a intamplat si in cazul contestatorului, care a beneficiat de un astfel de instructaj, la data de 11.07.2016, sens in care a si semnat Procesul verbal incheiat la acea data, avand ca obiect instruirea personalului cu privire la regulamentul intern, demers confirmat de catre reclamanta prin semnarea procesului verbal intocmit cu ocazia instruirii.

Demersul intreprins de catre angajator la data de 11.07.2016, confirmat prin semnatura de catre reclamant, reprezinta dovada indeplinirii de catre intimata a obligatiilor prevazute de lege - art.243 si 244 din Codul muncii, cu privire la incunostintarea acesteia in legatura cu modificarile aduse regulamentului si isi produce efectele fata de aceasta de la data de 11.07.2016, in conditiile prevederilor legale mentionate anterior.

In considerarea celor stabilite cu partenerul sau social, cele 12 sindicate, atat cu privire la modificarea regulamentului intern, cat si cu privire la cuantumul si modalitatea de plata a salariilor compensatorii, intimata S.C. CET Govora S.A. a mentionat in cuprinsul deciziei de concediere, in art.3, valoarea compensatiei ce se cuvine salariatului pentru vechimea totala in munca si, mai mult, a inceput si executarea obligatiei la care s-a angajat, conform intelegerii cu sindicatele, in momentul incetarii raporturilor de munca.

Aspectele modificate in cuprinsul regulamentului intern de catre partenerii sociali, la inceputul lunii iulie 2016, cu efecte asupra raporturilor de munca ale salariatilor si cu privire la care reclamanta din prezenta cauza a luat cunostinta, devenindu-i astfel opozabile in conditiile art.243 si 244 din Codul muncii, conform uzantelor din cadrul societatii urmau sa fie transpuse in act aditional la CIM, in conditiile art.17 din Codul muncii, in termen de 20 de zile lucratoare de la data de 11.07.2016, data la care reclamantul a fost instruit cu privire la modificarile aduse regulamentului intern al societatii.

Or, in conditiile in care la data de 13.07.2016 in derularea procedurii concedierii colective, cu ocazia consultarilor desfasurate partenerii sociali (cele 12 sindicate si reprezentantii administratiei) au stabilit locurile de munca ce se desfiinteaza si listele nominale cu salariatii afectati de concediere ca urmare a desfiintarii acestor locuri, reclamantul luand la cunostinta faptul ca se afla pe listele cu salariatii disponibilizari, dand dovada de rea credinta fata de angajatorul sau si cu nesocotirea totala a starii de insolventa in care se afla acesta, a refuzat semnarea actului aditional care urma sa alinieze contractul sau de munca la modificarile aduse regulamentului intern.

b) Valoarea/cuantumul platilor compensatorii la concediere este determinata de reglementarile interne specifice intimatei, adoptate conform dispozitiilor legale, celor stabilite de catre partenerii sociali cu ocazia derularii consultarilor din cadrul procedurii concedierii colective, aplicabile la momentul la care a intervenit incetarea raporturilor de munca cu reclamanta, respectiv la data de 2.12.2016.

Valoarea salariilor compensatorii acordate la concediere a fost stabilita de catre partenerii sociali: angajator, prin reprezentantii sai legali si reprezentantii celor 12 sindicate organizate la nivelul intimatei, in considerarea situatiei juridice a societatii - starea de insolventa si a necesitatii sporirii averii debitoarei CET Govora, astfel incat sa se poata crea conditiile necesare cresterii averii acesteia, pentru acoperirea datoriilor acumulate si iesirea din insolventa.

c) Partenerii sociali, in dorinta de a asigura o minima protectie sociala salariatilor afectati de concediere, au stabilit cu ocazia modificarii regulamentului intern si cu ocazia consultarilor din derularea procedurii concedierii colective, prin Minuta incheiata la data de 13.07.2016, in ceea ce priveste numarul de salarii compensatorii in cazul concedierii, in functie de vechimea in munca la maximum 6 salarii medii pe unitate, in conditiile in care la nivelul CET Govora Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat pentru anul 2016 prin Hotararea nr.230/27.11.2015 a Consiliului Judetean Valcea, la capitolul cheltuieli nu prevedea o astfel de cheltuiala.

In considerarea aspectelor invederate anterior, sustinute cu probe - inscrisurile depuse in sustinerea intampinarii, rezulta fara niciun fel de dubiu faptul ca reclamanta a beneficiat de salariile compensatorii in cuantumul si modalitatea stabilite de reglementarile interne in vigoare - regulamentul intern, la data la care a intervenit concedierea sa, precum si in conformitate cu cele stabilite de partenerii sociali, cu ocazia derularii procedurii concedierii colective, sens in care cererea de anulare a art.3 din decizia de concediere nr.1400/02.12.2016 apare ca nefondata.

Prin sentinta nr.963/12.09.2017, Tribunalul Valcea a admis contestatia formulata de contestatorul Vlad Alexandru, in contradictoriu cu intimata SC CET Govora SA; a dispus anularea art.3 din Decizia nr.1400/2.12.2016 in ce priveste acordarea salariilor compensatorii; a obligat intimata sa plateasca contestatorului 12 salarii compensatorii (12 salarii medii nete pe unitate-media ultimelor trei luni inaintea concedierii), la care se adauga dobanda legala penalizatoare calculata de la 17.01.2017, pana la plata efectiva; a obligat parata la 400 lei cheltuieli de judecata catre contestator.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

Contestatorul  a fost angajat la SC CET Govora SA in baza contractului individual de munca cu norma intreaga nr.2771/24.12.1991, in functia de conducator auto.

In data de 9.05.2016, societatea CET Govora SA a intrat in "insolventa", fapt pentru care au urmat restructurari si concedieri colective .

Prin Decizia nr.680/18.07.2016 a Administratorului Judiciar si a Administratorului Special, a fost aprobata structura organizatorica a societatii, convenita cu cele 12 sindicate organizate la nivelul societatii, structura care a impus desfiintarea a 306 posturi, din care 24 vacante si 282 ocupate, printre care si postul de operator calculator din cadrul Directiei Generale-departamentul Informatica-Compartimentul Informatica Minerit ocupat de S.D..

Ca urmare, prin Decizia nr.1400/2.12.2016, emisa de intimata, s-a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatorului, in temeiul art.65 din Codul muncii raportat la art.123 din Legea85/2014, masura determinata de desfiintarea postului ocupat de salariat ca urmare a reorganizarii societatii.(f.6).

Salariatul a beneficiat de un preaviz de 20 zile lucratoare, astfel cum a fost notificat prin Notificarea nr.34609/20.07.2016, termenul incepand sa curga in 2.11.2016 (f.153).

Potrivit art.3 din Decizia nr.1400/2016, contestatorul a beneficiat de un numar de 6 salarii compensatorii, in conditiile prevazute de art.4.99 din Regulamentul Intern, asa cum a fost modificat prin Minuta  nr.33869/13.07.2016.

Prin contestatia cu care a fost investita instanta, reclamantul nu contesta masura concedierii luata prin Decizia nr.1400, ci doar dispozitiile art.3 din aceasta decizie, referitoare la salariile compensatorii, solicitand modificarea in parte a deciziei sub acest aspect, respectiv acordarea a 12 salarii compensatorii in loc de 6 salarii cat s-a acordat.

Si-a motivat cererea in sensul ca potrivit actului aditional la contractul individual de munca incheiat anterior concedierii  respectiv in luna mai 2016, pe care l-a semnat, avea dreptul la 12 salarii compensatorii, astfel ca modificarea Regulamentului Intern dupa inceperea procedurii de concediere si fara incheierea unui act aditional nu poate produce efecte.

Contractul Individual de munca nr.2771/2.12.1991 nu contine nici o prevedere referitoare la salariile compensatorii in cazul concedierii.

Actul aditional din 7.05.2016 prin care la lit.K, pct.c se prevede:”La desfacerea CIM pentru motive care nu tin de persoana salariatului, societatea va acorda acestuia un ajutor de concediere, in raport de vechimea in munca astfel: douasprezece salarii medii nete pe unitate(media ultimelor trei luni inaintea concedierii) pentru salariatii cu o vechime in munca mai mare de 15 ani.”,  poarta semnatura contestatorului si a intimatei, fiind deci legal intocmit .

Prin Minuta nr.31517/23.06.2016 incheiata intre Administratorul Judiciar, organele de conducere ale intimatei si reprezentantii celor 12 sindicate organizate la nivelul societatii, s-a hotarat modificarea art.4.100 din  Regulamentul Intern in sensul reducerii ajutorului de concediere de la 12 salarii medii la 6 salarii medii.

Prin Decizia nr.669/7.07.2016, emisa de intimata, in considerarea incheierii consultarilor cu cele 12 sindicate si a minutelor din 23.06.2016, 30.06.2016 si 7.07.2016, s-a aprobat Regulamentul Intern cu modificarile intervenite, acesta urmand a intra in vigoare la data de 7.07.2016 si urmand sa produca efecte fata de salariati de la momentul aducerii la cunostinta acestora.

In cuprinsul Deciziei 669/2016 nu sunt mentionate modificarile aduse ROI, ci doar ca acestea s-au facut „
in considerarea minutelor incheiate la datele de 23.06.2016, 30.06.2016 si 7.07.2016 cu ocazia sedintelor de consultare cu reprezentantii sindicatelor
.”Ca atare, nu exista nici o decizie a Administratorului judiciar privind modificarea art.4.99 din Regulamentul Intern.

Aceasta cu atat mai mult cu cat, prin Minuta din 23.06.2016 s-a hotarat modificarea art.4.100 din Regulament iar in fapt s-a operat modificarea art.4.99 din Regulament, fara ca pentru aceasta sa existe o negociere cu sindicatele, fara o hotarare a administratorului judiciar.

De asemenea, prin procesul verbal din 11.07.2016 s-a consemnat ca s-a adus la cunostinta salariatilor sub semnatura „Regulamentul Intern al societatii, valabil cu 7.07.2016 aprobat prin Decizia nr.669/7.07.2016”, fara ca acest proces verbal sa fie insotit de vreo dovada a modificarilor operate la ROI.

Prin Minuta nr.33869/13.07.2016 s-a stabilit, cu referire la „salariile compensatorii”, doar faptul ca acestea se vor acorda lunar, esalonat, incepand cu luna urmatoare celei incetarii raporturilor de munca.

Astfel, sunt de observat trei aspecte esentiale: 1) minuta din 23.06.2016 care sta la baza deciziei nr.669/7.07.2016 care ar fi hotarat modificarea ROI, se refera la modificarea art.4.100 privind ajutoarele la concediere si nu la modificarea art.4.99 privind salariile compensatorii; 2) minuta din 13.07.2016 la care se face trimitere in art.3 din decizia de concediere a hotarat doar ca salariile compensatorii sa se plateasca esalonat lunar; 3) intre contestator si intimata nu s-a incheiat un act aditional la CIM care sa contina modificarea dreptului la salariile compensatorii.

Ca atare, raman in vigoare in ce-l privesc pe contestator dispozitiile actului aditional la CIM (f.14), valabil incepand cu 1.05.2016, semnat la data de 7.05.2016, potrivit cu care, la desfacerea CIM pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, societatea va plati acestuia:12 salarii medii nete pe unitate(media ultimelor 3 luni inaintea concedierii) pentru salariatii cu o vechime in munca mai mare de 15 ani.

Sustinerea intimatei ca acest act aditional este nul, intrucat a fost incheiat ulterior intrarii in insolventa, respectiv ulterior datei de 9.05.2016, este vadit neintemeiata, fata de inscrisul de la fila 17 dosar.

Imprejurarea ca intimata a depus la dosar un alt exemplar al aceluiasi act aditional, in care este inserata o alta data (11.05.2016) nu are relevanta sub aspectul valabilitatii actului aditional in conditiile in care reclamantul detine un exemplar cu o alta data, care nu a fost defaimat ca fals, iar actul aditional, in ambele variante a fost intocmit in baza Hotararii Consiliului de Supraveghere din
6
.05.2016 si a Deciziei Directoratului nr.29 din 6.05.2016,

ambele anterioare intrarii in insolventa.

Potrivit art.37 din Codul muncii:” Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca”, iar potrivit art.41 din Codul muncii ”Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.”

De asemenea, art.67 din acelasi Cod al muncii:”Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.”

Ca atare, pe de o parte prin Regulamentul Intern nu se pot opera modificari ale drepturilor salariatului mentionate in Contractul Individual de Munca iar, pe de alta parte, compensatiile care se acorda salariatilor concediati pentru motive ce nu tin de persoana lor, se acorda in conditiile prevazute de lege si de Contractul colectiv de munca.  Ori, in lipsa contractului colectiv de munca, sunt aplicabile dispozitiile contractului individual de munca si in nici un caz ale Regulamentului Intern.

Aceasta si pentru ca, potrivit dispozitiilor art.242 din Legea nr.53/2003, republicata, Regulamentul Intern este documentul care contine un set de reguli si proceduri privind organizarea interna a activitatii in cadrul angajatorului si nicidecum drepturile salariale sau alte ajutoare/compensatii, ce se acorda salariatilor, care se prevad prin CIM sau CCM.

Mai mult decat atat, Codul muncii nu contine nici o dispozitie care sa permita modificarea dispozitiilor dintr-un contract individual de munca (actul aditional la CIM face parte din CIM) prin Regulamentul  Intern.

In fine, mai trebuie remarcat ca insasi intimata, cu ocazia primei modificari a ROI din 6.05.2016 a intocmit acte aditionale la CIM pentru ca ulterior sa modifice regulamentul Intern fara insa sa intocmeasca act aditional.

Astfel, justificarea intimatei in sensul ca nu s-a intocmit actul aditional datorita refuzului reclamantului si ca aceasta inseamna ca se modifica CIM prin Regulamentul Intern este neintemeiata si fara acoperire legala.

In concluzie, in ce-l priveste pe reclamant, sunt aplicabile dispozitiile actului aditional din 7.05.2016, dispozitii ce se aplica incepand cu 1.05.2016, astfel ca acesta este indreptatit sa primeasca, urmare a concedierii, in raport de vechimea sa, 12 salarii compensatorii, motiv pentru care cererea acestuia a fost admisa cu consecinta anularii art.3 din Decizia nr.1400/2.12.2016 si obligarea intimatei sa plateasca acestuia 12 salarii compensatorii (12 salarii medii nete pe unitate).

Cu ocazia executarii prezentei hotarari, se va avea in vedere daca intimata a platit reclamantului o parte dintre aceste drepturi, urmand a executa restul.

Reclamantul a solicitat si aplicarea dobanzii legale asupra sumelor datorate, avand in vedere ca de la data introducerii prezentei cereri si pana la executarea efectiva a salariilor compensatorii, acesta este lipsit de folosinta acestor sume de bani.

Dobanda legala se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si de existenta sau nu a culpei debitorului indiferent daca este sau nu prevazuta in vreun contract incheiat intre parti (chiar si dispozitiile art.1535 din Noul Cod civil fac referire numai la cuantumul stabilit de parti prin contract, fara a fi necesara incheierea unei conventii nici macar pentru determinarea acestuia; in lipsa unei conventii cu privire la cuantum, acesta se determina potrivit dispozitiilor legale; in niciun caz acordarea dobanzii legale nu este conditionata de incheierea unei conventii in acest sens), indiferent cine este debitorul (persoana juridica de drept public sau privat ori persoana fizica) si fara a fi necesar a se face dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale sau contractuale (conditiile raspunderii civile contractuale au fost verificate cu ocazia judecatii initiale, in urma careia s-a stabilit debitul principal; existenta noului prejudiciu, constand in beneficiul nerealizat ca urmare a nefolosirii sumelor datorate, este prezumata de dispozitiile legale mentionate anterior).

Dobanda legala se acorda pentru a compensa foloasele nerealizate de creditor din cauza neexecutarii la timp a obligatiei de catre debitor (lucruum cessans).

In prezenta cauza, reclamantul este indreptatit, in mod evident, la cuantumul dobanzii penalizatoare calculate, dupa intrarea in vigoare a OG nr.13/2001, potrivit acestui act normativ, dobanda penalizatoare care este definita de art.1 alin.3 ca fiind dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta.

Ca urmare, instanta a admis si acest capat de cerere, urmand a fi obligata intimata si la plata dobanzii legale aplicate asupra sumelor datorate, calculata incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata, 17.01.2017, pana la plata efectiva.

In temeiul art.453 Cod procedura civila, intimata cazuta in pretentii a fost obligata si la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre contestator.

Impotriva acestei hotarari a formulat apel intimata CET Govora SA Rm.Valcea, reprezentata prin administrator judiciar E.I. SPRL criticand-o pentru urmatoarele motive:

1. instanta nu a tinut seama de situatia juridica a apelantei, societate aflata in procedura insolventei incepand cu data de 9.05.2016, situatie care atrage aplicarea dispozitiilor Legii nr.85/2014, legea insolventei, conform principiului
specialia generalibus derogant
.

In dezvoltarea acestui motiv de apel s-a aratat ca actul aditional la contractul individual de munca al reclamantului, pe care instanta de fond si-a intemeiat solutia, a fost incheiat la data de 11.05.2014, conform inscrisului de la filele 171-174 astfel ca nu poate produce efecte juridice in conditiile in care a fost incheiat dupa data de 9.05.2016, data deschiderii procedurii insolventei cu privire la intimata, conform prevederilor art.84 alin.1 din Legea nr.85/2014, potrivit cu care in afara de cazurile prevazute de art.87, de cele autorizate de judecatorul sindic sau avizate de administratorul judiciar, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept. Nulitatea este absoluta si opereaza in temeiul legii, potrivit art.1.246 Cod civil si poate fi invocata oricand pe cale de exceptie ca aparare de fond, conform art.1.249 din acelasi cod.

Actul aditional nu se incadreaza in prevederile art.87 din Legea insolventei, fiind incheiat la data de 11.05.2016, nu poarta viza administratorului judiciar si a fost incheiat in numele debitoarei CET Govora de catre persoane care nu mai aveau competenta de reprezentare a societatii, dupa data deschiderii procedurii generale a insolventei, ceea ce atrage nulitatea absoluta.

Instanta nu trebuia sa dea eficienta exemplarului prezentat de catre reclamant, intrucat din probele aflate la dosar rezulta incalcarea legii speciale a insolventei.

2. Instanta de fond a acordat mai mult decat s-a cerut, solutia fiind data cu incalcarea dispozitiilor art.9 alin.2, art.22 alin.6 si art.397 alin.1 Cod procedura civila, intrucat a obligat-o pe apelanta-intimata la plata catre reclamant a 12 salarii compensatorii, in conditiile in care in sedinta publica din 5.09.2017, reclamantul, prin aparator, a solicitat micsorarea pretentiilor in sensul ca solicita 6 salarii compensatorii, deoarece restul de 6 salarii au fost achitate.

3. Instanta a analizat insuficient si superficial probatoriul administrat in cauza, dand o gresita interpretare acestuia; valoarea salariilor compensatorii prevazute la art.3 din decizia de concediere a fost stabilita de catre administratia societatii impreuna cu reprezentantii celor 12 sindicate din unitate in cadrul derularii procedurii concedierii colective. Cu ocazia consultarilor prin minuta nr.33869/13.07.2016 si in considerarea regulamentului intern aprobat prin decizia nr.669/7.07.2016, emisa de cei doi administratori ai societatii, s-a stabilit valoarea maxima a salariilor compensatorii la 6 salarii medii pe unitate, in functie de vechimea in munca si plata esalonata, lunar, a acestora.

Regulamentul intern a fost aprobat la 7.07.2016 si reprezinta o modificare a celui anterior, nefiind aprobat prin minuta nr.31517/21.06.2016, cum in mod gresit si contrar probelor administrate a retinut prima instanta. Modificarea regulamentului intern s-a facut cu respectarea art.241 din Codul muncii.

Modificarile aduse regulamentului intern la data de 7.07.2016 isi produc efecte cu privire la salariatii societatii in conditiile art.244 raportat la art.243 alin.1 din Codul muncii, respectiv de la data incunostintarii acestuia cu privire la modificarile operate. Contestatorului i-au fost comunicate si prelucrate aceste modificari la data de 11.07.2016.

Prin intampinare, intimatul-contestator a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin decizia civila nr.3628/04.12.2017, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a respins, ca nefondat, apelul formulat de intimata S.C. CET Govora S.A., prin administrator judiciar E.I. SPRL, impotriva sentintei civile nr.963 din 12 septembrie 2017, pronuntata de Tribunalul Valcea – Sectia Civila, in dosarul nr.174/90/2017, intimat fiind contestatorul V.A..

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin primul motiv, apelanta a criticat solutia in esenta, pentru faptul ca instanta nu a tinut seama ca actul aditional la contractul individual de munca al reclamantului, incheiat la data de 11.05.2014, nu poate produce efecte juridice, intrucat este nul de drept, potrivit prevederilor art.84 alin.1 din Legea nr.85/2014 a insolventei, prevedere care fiind speciala se aplica cu prioritate.

Numai ca, prima instanta de fond a retinut ca actul aditional la contractul individual de munca al contestatorului, conform inscrisului aflat la fila 17 dosar fond, a fost incheiat la data de 7.05.2016, ci nu la data de 11.05.2016, asa cum sustine apelanta.

La dosar a fost depus un exemplar al actului aditional la contractul individual de munca, inregistrat sub nr.2771, datat si semnat de catre contestator la data de 7.05.2016, precum si un alt exemplar, datat 11.05.2016.

Apelanta nu a defaimat ca fals inscrisul depus de catre contestator si datat 7.05.2016, astfel ca fata de existenta a doua acte aditionale cu acelasi continut, dar cu date diferite, in mod corect prima instanta a apreciat ca inscrisul datat 7.05.2016, deci anterior datei de 9.05.2016 la care s-a deschis procedura insolventei cu privire la apelanta, nu intra sub incidenta normei cuprinsa in art.84 alin.1 din Legea nr.85/2014.

Chiar daca cel de-al doilea act, datat 11.05.2016, este lovit de nulitatea invocata, pe cale de exceptie, ramane primul act, incheiat anterior deschiderii procedurii insolventei apelantei, orice dubiu cu privire la momentul incheierii acestui act juridic profitand salariatului, cata vreme actul este valabil, nefiind desfiintat.

In acest sens se constata ca in mod corect prima instanta a conferit putere probatorie exemplarului actului aditional depus de catre reclamant, intemeindu-si solutia pronuntata pe acesta si, contrar sustinerilor apelantei, instanta a coroborat acest inscris cu cele din dosarul cauzei, cata vreme a retinut ca in ambele variante actul a fost intocmit in baza hotararii Consiliului de supraveghere din 6.05.2016 si a deciziei directoratului nr.29 din aceeasi data 6.05.2016, ambele anterioare datei intrarii in insolventei a apelantei.

In aceste conditii, este neintemeiata sustinerea apelantei ca instanta trebuia sa dea eficienta exemplarului datat 11.05.2016 si nu exemplarului ce poarta data de 7.05.2016, argumentele apelantei fiind acelea ca proba cu inscrisuri a fost analizata cu incalcarea legii speciale a insolventei, argument care, in raport de cele mai sus expuse, este nefondat.

Si cel de-al doilea motiv de apel este de asemenea neintemeiat.

Este adevarat ca instanta a obligat-o pe intimata sa plateasca contestatorului 12 salarii compensatorii, in conditiile in care contestatorul a aratat in sedinta publica din 5.09.2017, ca 6 salarii dintre acestea i-au fost deja achitate.

Instanta a fost investita cu capatul de cerere privind anularea art.3 din decizia de concediere, adica in ceea ce priveste acordarea numarului de salarii compensatorii, in consecinta a analizat aceasta cerere si a dispus, pronuntandu-se asupra indrituirii contestatorului de a primi cele 12 salarii compensatorii. Dreptul contestatorului are ca obligatie corelativa, ce incumba apelantei-intimate, aceea de a plati cele 12 salarii compensatorii, fara ca instanta sa se pronunte insa asupra obligatiei de plata, respectiv nu a obligat-o pe intimata la plata unei sume determinate de bani, pentru a se putea considera ca instanta si-a depasit limitele investirii.

Instanta a analizat decizia contestata din punct de vedere al contractului de munca, astfel cum a fost modificat, si a apreciat ca apelanta nu recunoaste obligatiile ce izvorasc din acest act juridic, dispunand in consecinta.

Este neintemeiat si cel de-al treilea motiv de apel.

Astfel, in aprecierea si interpretarea probatoriului administrat in cauza, in mod corect prima instanta de fond a retinut ca in speta sunt aplicabile dispozitiile actului aditional la contractul individual de munca, ci nu cele ale regulamentului intern, aprobat prin decizia nr.669/7.07.2016, referitoare la numarul salariilor compensatorii.

Regulamentul intern, chiar in conditiile in care i-a fost comunicat contestatorului, cu modificarile ce i-au fost aduse la data de 7.07.2016, nu poate produce efecte in sensul modificarii actului aditional la contractul individual de munca incheiat intre angajator si salariat.

Actul aditional reprezinta un acord de vointa al partilor raportului de munca, iar regulamentul intern reprezinta vointa unilaterala a angajatorului.

In acest sens, asa cum in mod corect a retinut prima instanta, trebuie avute in vedere dispozitiile art.37 din Codul muncii, potrivit cu care drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca, precum si cele ale art.41 din acelasi cod, potrivit cu care contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.

Or, cata vreme in contractul de munca al contestatorului, asa cum a fost completat prin actul aditional din 7.05.2016 ce face parte integranta din acest contract, s-a stabilit ca salariatul are dreptul la un numar de 12 salarii compensatorii, aceasta prevedere nu putea fi modificata in mod unilateral de catre angajator, decat cu incalcarea normelor susmentionate.

De asemenea, nu se poate retine ca prin regulamentul intern s-au produs modificari in ceea ce priveste contractul individual de munca al salariatului, intrucat printr-un astfel de act nu pot opera modificari ale drepturilor salariatilor, art.242 din Codul muncii dispunand care sunt categoriile de dispozitii pe care un astfel de regulament le cuprinde si anume: reguli si proceduri privind organizarea interna a activitatii in cadrul angajatorului, ci nu drepturi salariale sau alte ajutoare, compensatii ce se acorda salariatilor.

Prin dispozitiile art.17 alin.3 si 4 din Codul muncii, legiuitorul a prevazut numai continutul minim al unui contract de munca, prin folosirea sintagmei „cel putin”, iar nu unul limitativ sau strict, rezultand ca partile unei conventii de aceasta natura pot prevedea, prin acordul lor, si alte clauze cum ar fi cea privitoare la salariile compensatorii in cazul unei concedieri din motive neimputabile salariatului.

Existand acordul partilor la incheierea conventiei de munca, asa cum a fost ea materializata prin actul aditional la contractul individual de munca, devin incidente dispozitiile art.1.270 alin.2 Cod civil ce prevad ca, contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege.

Asadar, a rezultat ca numai prin acordul partilor putea fi modificat actul aditional, ci nu prin manifestarea unilaterala a angajatorului exprimata printr-un regulament intern.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca apelul este nefondat si in temeiul dispozitiilor art.480 Cod procedura civila, urmeaza sa fie respins.