Masurile pe care lichidatorul judiciar le poate lua in privinta averii debitoarei, in perioada de observatie.

Art. 46 din Legea nr.85/2006

Art. 49 din Legea nr.85/2006

Art. 116 din Legea nr.85/2006

 

Curtea a constatat ca legea speciala nu prevede nicio restrictie cu privire la masurile pe care lichidatorul judiciar le poate lua in privinta averii debitoarei, in perioada de observatie, intre modalitatile prevazute de art. 49, respectiv art. 116 din Legea nr.85/2006 regasindu-se si metoda de vanzare a bunurilor prin negociere directa, metoda supusa aprobarii adunarii creditorilor, la propunerea lichidatorului judiciar, care are insa obligatia de a intocmi si prezenta adunarii generale Regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii pentru care se opteaza, conditii respectate in prezenta cauza de catre lichidator.

Prin perioada de observatie se intelege perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment, astfel cum este definit termenul in dispozitiile art.3 pct. 15 din acelasi act normativ.

De asemenea, activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi: a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora; c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente.

Pe de alta parte, conform art. 46 din Legea 85/2006 toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule, in afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic.

Or, cat timp recurentul-contestator nu a facut dovada ca aceasta operatiune excede perioadei in care debitoarea se afla in desfasurarea activitatilor curente, astfel cum acestea sunt exemplificate mai sus, in mod legal si temeinic instanta de fond a constatat indeplinite atributiile prevazute de lege pentru administratorul judiciar.

Asadar, textele de lege precitate nu impun cu prioritate vanzarea bunurilor din averea debitoarei prin licitatie publica, ceea ce nu justifica argumentele recurentului contestator in ce priveste incalcarea de catre lichidatorul judiciar a atributiilor date prin legea speciala.

De asemenea, in raport de dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea nr.85/2006, se constata ca motivele de nelegalitate aparute in procedura de vanzare a bunurilor debitoarei sunt aspecte ce tin de oportunitate si nu de legalitatea acesteia, asa cum corect a retinut prima instanta, astfel ca operatiunile administratorului judiciar intra sub controlul adunarii creditorilor si nu sub controlul judecatorului-sindic, conform dispozitiilor art. 14 alin. 7 din Legea nr.85/2006, care poate desfiinta hotararea adunarii pentru nelegalitate numai la sesizarea comitetului creditorilor. Or, in prezenta cauza nu exista vreo solicitare din partea  acestuia vizand vreun aspect de nelegalitate a Hotararii adoptata in data de 25.04.2014.

 

 (Decizia nr. 612/R-COM
/
05 Martie 2015)

 

Prin contestatia inregistrata la 06.05.2014, contestatorul PM a solicitat in contradictoriu cu SC I SRL, prin administrator judiciar SP E IPURL Rm. Valcea, anularea Hotararii Adunarii Creditorilor din data de 25.04.2014 privind pe debitoarea I SRL – prin administratorul judiciar EE IPURL, conform prevederilor art.14 alin.7 din Legea nr.85/2006.

In motivare a aratat ca la data de 23.04.2014, ora 20:24 a trimis prin Fax *** catre administratorul judiciar punctul de vedere cu privire la ordinea de zi a sedintei Adunarii creditorilor din data de 25.04.2014, ora 14:00.

Astfel, s-a comunicat administratorului judiciar ca PM nu este de acord cu vanzarea bunului mobil reprezentand pompa beton la pretul de 85.000 lei plus TVA, prin negociere directa cu un cumparator ales de catre administratorul judiciar, solicitand reconvocarea adunarii pentru a supune la vot o alta oferta concreta, cu un cumparator serios.

De asemenea, s-a solicitat prezentarea de catre administratorul judiciar a listei de inventariere si a creantelor de incasat, impreuna cu un raport privind sansele de incasare ale acestora.

In continuare, contestatorul a aratat ca in procesul-verbal al adunarii creditorilor nu se vorbeste nimic de votul negativ prin corespondenta al acestui creditor, in conditiile in care s-a dispus inscrierea la masa credala cu suma de 540.851 lei, desi creanta reala este de 848.511 lei.

S-a mentionat ca, in aceste conditii, intrucat AJFP Valcea detine o creanta de 466.570 lei, iar celalalt creditor AG E SRL, trebuia sa se abtina, votul majoritar apartine contestatorului, care s-a opus vanzarii in modalitatea aleasa de lichidatorul judiciar.

Referitor la aspectul invocat cu privire la abtinerea creditorului AG E SRL, s-a aratat ca atat debitoarea, cat si creditoarea au un asociat comun, pe SC, ce detine 50% din capitalul social al fiecarei societati, astfel ca votul apare viciat, din moment ce acest creditor trebuia sa se abtina.

Cu privire la inscrierea provizorie a contestatorului in tabelul definitiv a sumei de 540.851 lei, s-a mentionat ca sentinta judecatorului-sindic a fost atacata la Curtea de Apel Pitesti, conditii in care nu se poate vorbi despre o hotarare definitiva in ceea ce priveste definitivarea tabelului de creante al debitoarei.

De asemenea, s-a amintit de publicarea in BPI *** a tabelului preliminar al creditorilor, tabel in care in mod eronat s-a admis cererea sa numai pentru suma de 540.851 lei, in conditiile in care cererea de inscriere la masa credala a fost insotita de documente justificative care dovedeau ca suma la care acesta este indreptatit este de 848.511 lei.

Tribunalul Valcea, prin sentinta nr. 4261/05.11.2014 a respins contestatia creditorului.

Pentru a se pronunta in sensul aratat, a retinut ca prin adresa ***, administratorul judiciar a comunicat contestatorului ordinea de zi pentru sedinta adunarii creditorilor din data de 25.04.2014, ora 14,00, si anume aprobarea vanzarii unui bun mobil-pompa beton, prin negociere directa, la pretul de 85.000 lei cu TVA inclus, conform raportului de evaluare.

Conform procesului-verbal din data de 25.04.2014, administratorul judiciar a retinut ca s-a votat prin corespondenta de catre doi dintre cei sapte creditori, si anume de catre AJFP Valcea si AG E SRL, ultimul fiind cel care si-a exprimat votul pozitiv.

Judecatorul - sindic a analizat cu prioritate motivul legat de respectarea procedurii transmiterii votului prin corespondenta de catre contestator.

Astfel, a retinut ca potrivit art.14 alin.4) din Lege arata ca „Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.”

In contextul dat, actele atasate contestatiei au demonstrat ca, in speta, s-a respectat de catre contestator procedura descrisa anterior, votul prin corespondenta fiind transmis prin fax, la data de 23.04.2014, ora 20:24, asa cum a reiesit din confirmarea de primire a fax-ului.

Pe fondul contestatiei, judecatorul - sindic a retinut in ceea ce priveste intrunirea majoritatii de vot, ca prevederile art.15 din Legea nr.85/2006 arata: „
(1)
Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente.

(2)
Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:

a)
ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b)
ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

c)
ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;

d)
ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.”

In speta, s-a retinut ca la data tinerii sedintei adunarii creditorilor din data de 25.04.2014, criteriul de raportare pentru calculul valorii totale a creantelor este cel prevazut de art.15 alin.2 lit.a) din Legea nr.85/2006, si anume tabelul preliminar.

In acest tabel creanta contestatorului este de 540.851 lei.

Efectele Deciziei nr. 3848/02.10.2014 a Curtii de Apel Pitesti, prin care s-a admis provizoriu creanta la o valoare de 307.360,28 lei (alaturi de creanta deja admisa de 540.851 lei) isi va produce efectele juridice ulterior afisarii tabelului definitiv, potrivit legii, dispozitiile legale ale art.74 alin.1 si 2 din Legea nr.85/2006, mentionand ca „
1)
Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.

(2)
Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata.”

Tribunalul a considerat ca o alta interpretare ar conduce la anularea retroactiva a deciziilor adunarii creditorilor, care, la data tinerii sedintei, au fost emise corect, raportat la valorile inscrise in tabelul preliminar.

De asemenea, a apreciat ca legiuitorul nu a intentionat prorogarea termenelor pentru tinerea adunarile creditorilor pana la ramanerea definitiva a tabelului creditorilor, nu acesta fiind spiritul legii privind insolventa.

Aceasta concluzie s-a impus si din perspectiva dispozitiilor art.75, dispozitii ce vizeaza situatia juridica a unui creditor care nu a fost inscris in tabelul creantelor, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.

In alta ordine de idei, s-a subliniat ca admiterea intarziata a contestatiei acestuia, nu conduce la posibilitatea creditorului de a solicita invalidarea tuturor hotararilor adunarii creditorilor luate in procedura, pe motiv de nerespectare a majoritatii de vot, acesta avand obligatia de a lua procedura in faza in care se afla.

In ceea ce priveste valabilitatea votului exprimat de catre creditorul AG E SRL, contestatorul a invocat vicierea acestuia, ca urmare a contrarietatii intereselor acestui creditor fata de cele ale celorlalti creditori, raportat la imprejurarea ca Scrieciu Cristina este asociat cu un procent de 50% din capitalul social atat in cadrul societatii debitoare, cat si a celei creditoare, potrivit celor cuprinse in adresele nr.759191 si 759165 emise de Oficiul Registrului Comertului, filele 5 si 15, pe care instanta de fond le-a considerat ca nejustificate.

In argumentarea acestei aprecieri, au fost invocate prevederile art.17 alin.5 din Legea nr.85/2006, potrivit cu care, daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.

De asemenea, a fost invocat art. 100 alin.5 in capitolul privind „planul” unde stipuleaza, in mod expres: „creditorii, care direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului”.

Prin urmare, s-a sustinut ca abtinerea de la vot in cazul conflictului de interese reprezinta o limitare a drepturilor creditorilor, fiind o situatie de exceptie, de stricta interpretare, aceasta neputand fi extinsa in alte situatii, decat cele strict si limitativ prevazute de lege.

Un alt argument a fost exprimat in raport de dispozitiile de drept comun, cuprinse in Legea societatilor comerciale, mai precis in dispozitiile art.79, art.90, art.127, art.188 alin.2), in care legiuitorul interzice asociatului/actionarului care are interese contrare, direct sau indirect, intereselor societatii, sa ia parte la deliberari cu privire la operatiunea cuprinsa in convocator.

Chiar si in dreptul comun, se sustine ca incalcarea obligatiei de abtinere nu atrage invalidarea hotararii, ci numai, eventual, atragerea raspunderii asociatului/actionarului pentru daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

De asemenea, s-a aratat ca incalcarea interdictiei din art. 127 alin. (1), daca reprezinta in acelasi timp si un abuz de majoritate (in detrimentul actionarilor minoritari), poate conduce totusi la anularea hotararii adunarii generale respective, nu in baza art. 127, ci in baza art. 136

¹

din Legea 31/1990.

In subsidiar, tribunalul a retinut ca in speta, nu se poate identifica conflictul de interese mentionat in contestatie, simpla imprejurare ca SC face parte, ca asociat, din ambele societati, neconducand prin ea insasi la aceasta concluzie.

Avand in vedere cele expuse mai sus, recalculand majoritatea de vot, prin luarea in considerare si a prezentei creditorului contestator, instanta a constatat ca raportat la Tabelul preliminar nr.3, masura propusa de administratorul judiciar a fost aprobata cu o majoritate de 55,12% din creantele prezente, potrivit dispozitiilor art.15 alin.1) din Legea nr.85/2006, conform carora „Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente”.

Fata de aspectele invocate de catre contestator cu privire la decizia administratorului judiciar de a supune adunarii creditorilor masura vanzarii unui activ din patrimoniul debitoarei, in perioada de observatie, precum si metoda de vanzare a bunului, s-a apreciat ca instanta poate verifica numai motivele de legalitate raportat la respectarea dispozitiilor art.49 si ale art.116 alin.2 din lege.

Astfel, au fost invocate prevederile art.49, care arata ca „Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a)
sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art.28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b)
sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

(2)
Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.

(3)
In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.”

De asemenea, a fost invocata prevederea art.116 alin.2) din Legea nr.85/2006 care mentioneaza ca „Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezinta adunarii generale a creditorilor si regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de vanzare pentru care opteaza.”

Prin urmare, s-a observat ca fata de normele invocate, legiuitorul nu interzice vanzarea bunurilor debitoarei, in perioada de observatie, iar metoda vanzarii prin negociere directa este prevazuta de lege, intre cele trei metode enumerate in textul art.116 alin.2, fara a se impune cu prioritate vanzarea la licitatie publica.

Asadar, tribunalul a retinut ca motivele de nelegalitate legate de vanzarea bunului apar ca netemeinice, celelalte aspecte tinand de oportunitate, care, conform art.11 alin.2) din Lege nu cad in atributiile judecatorului sindic -„Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.”

Cu privire la obligarea administratorului judiciar de a prezenta lista de inventariere si a creantelor de incasat, s-a retinut ca temeiul juridic al contestatiei in reprezinta dispozitiile art.14 alin.7) din Legea nr. 85/2006, conform carora „Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.”

Plecand de la textul citat, instanta a constatat ca motivele invocate de contestator referitor la prezentarea de catre administratorul judiciar a listei de inventariere si a creantelor de incasat, impreuna cu un raport privind sansele de incasare ale acestora nu se circumscriu situatiei premise avute in vedere de legiuitor prin reglementarea din art.14 alin.7), conditii in care acestea apar ca neintemeiate.

Impotriva acestei sentinte s-a formulat recurs in termen legal de catre contestator, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

In dezvoltarea motivelor prezentei cai de atac recurentul a reluat criticile din contestatia formulata, insistand asupra faptului ca nu s-a avut in vedere votul exprimat prin punctul de vedere transmis prin fax la data de 23.04.2014, datorita faptului ca era un vot negativ, iar cuantumul insemnat al creantei sale, mai mare decat creanta AJFP Valcea, ar fi determinat ca votul sau sa fie unul majoritar, care ar fi schimbat hotararea adunarii creditorilor, in sensul de a nu permite vanzarea bunului la pretul de 85.000 lei plus TVA, prin negociere directa cu un cumparator ales de catre lichidator.

Se sustine ca societatile SC I SRL si SC AG E au un actionar comun, respectiv SC, care ar fi trebuit in virtutea acestei calitati sa se abtina de la vot, asa cum prevede art. 18 din Legea nr.85/2006.

In contextul dat, se sustine ce aceasta s-a aflat in conflict de interese deoarece a aparat in acelasi timp atat interesele societatii debitoare, cat si pe cele ale creditorului majoritar, situatie in care nu se poate afirma ca a avut o atitudine impartiala la adoptarea deciziei luate in aceasta adunare generala.

Desi instanta de fond a retinut faptul ca acesta a transmis punctul de vedere cu privire la ordinea d e zi a adunarii creditorilor, nu tine cont de punctul de vedere transmis, pronuntand o hotararea nelegala si netemeinica.

In concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si admiterea contestatiei ale.

In conformitate cu dispozitiile art.305 C. proc. civ., recurentul a depus la dosar inscrisuri.

La prezentul recurs au fost atasate inscrisurile solicitate de instanta de control prin adresa din data de 19.02.2015, respectiv copii de pe hotararea adunarii creditorilor din 25.04.2014, tabelul preliminar si tabelul definitiv al creantelor.

Curtea, examinand recursul prin prisma criticilor aduse pe temeiul invocat, dar si in limitele art. 304

¹

C. proc. civ., retine ca acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune in continuare.

Astfel, referitor la prima critica, vizand neconsemnarea in procesul-verbal al adunarii creditorilor din data de 25.04.2014 a punctului de vedere exprimat de recurent si transmis prin fax la data de 23.04.2014, vot negativ in ceea ce priveste vanzarea bunului la pretul de 85.000 lei plus TVA prin negociere directa cu un cumparator ales de catre lichidator, Curtea a constatat ca prima instanta a analizat in detaliu critica recurentului-contestator, imprejurare rezultata din considerentele sentintei atacate, in sensul ca s-au dat efecte juridice deciziei nr. 3848/2014 a Curtii de Apel Pitesti, prin care s-a admis provizoriu creanta acestuia si pentru suma de 307.360,28 lei, intreaga creanta totalizand suma de 848.511 lei, decizie care insa isi va produce consecinte juridice ulterior afisarii tabelului definitiv, in raport de dispozitiile art. 74 alin. 1 si 2 din Legea nr.85/2006.

Sub acest aspect, se constata ca, intr-adevar, numai dupa inregistrarea tabelului definitiv, participarea la vot asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in procedura simplificata a falimentului apartine doar titularilor creantelor inregistrate in tabelul definitiv.

Asadar, la data tinerii adunarii creditorilor din 25.04.2014, nu era definitivat tabelul de creante al debitoarei SC I SRL, motiv pentru care votul exprimat in aceasta adunare a fost corect interpretat de catre judecatorul fondului. Chiar si daca s-ar fi tinut cont de intreaga creanta pretinsa ca fiind real datorata recurentului, insumand 848.211,28 lei, fata de creanta detinuta de SC AG E SRL, respectiv 1.298.801 lei si a DGFP Valcea - AJFP Valcea de 516.398 lei, votul insumat al acestor creditori prezenti la sedinta din 25.04.2014, reprezentand 74,5%, depaseste procentul de 30% prevazut de legea speciala, fiind  suficient pentru aprobarea Ordinei de zi a Adunarii creditorilor contestate prin prezenta cerere.

Nici critica referitoare la aflarea intr-o situatie de conflict de interese a numitei SC nu poate fi retinuta, prevederile textului art. 17alin.5 din Legea nr.85/2006 invocat de recurent nefiind incidente pricinii. Textul legal nu prevede nicio exceptie cu privire la votul dat in adunarea creditorilor, in ceea ce o priveste pe aceasta, deoarece creditoarea SC AG E SRL nu s-a dovedit ca are un interes raportat la cumparatorul identificat in operatiunea de vanzare a activului, mentionat in convocator sau ca ar fi existat o favorizare nejustificata a acestei creditoare in operatiunea realizata care sa reprezinte o dauna a intereselor celorlalti creditori.

Totodata, Curtea a constatat ca legea speciala nu prevede nicio restrictie cu privire la masurile pe care lichidatorul judiciar le poate lua in privinta averii debitoarei, in perioada de observatie, intre modalitatile prevazute de art. 49, respectiv art. 116 din Legea nr.85/2006 regasindu-se si metoda de vanzare a bunurilor prin negociere directa, metoda supusa aprobarii adunarii creditorilor, la propunerea lichidatorului judiciar, care are insa obligatia de a intocmi si prezenta adunarii generale Regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii pentru care se opteaza, conditii respectate in prezenta cauza de catre lichidator.

Prin perioada de observatie se intelege perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment, astfel cum este definit termenul in dispozitiile art.3 pct. 15 din acelasi act normativ.

De asemenea, activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi: a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora; c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente.

Pe de alta parte, conform art. 46 din Legea 85/2006 toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule, in afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic.

Or, cat timp recurentul-contestator nu a facut dovada ca aceasta operatiune excede perioadei in care debitoarea se afla in desfasurarea activitatilor curente, astfel cum acestea sunt exemplificate mai sus, in mod legal si temeinic instanta de fond a constatat indeplinite atributiile prevazute de lege pentru administratorul judiciar.

Asadar, textele de lege precitate nu impun cu prioritate vanzarea bunurilor din averea debitoarei prin licitatie publica, ceea ce nu justifica argumentele recurentului contestator in ce priveste incalcarea de catre lichidatorul judiciar a atributiilor date prin legea speciala.

De asemenea, in raport de dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea nr.85/2006, se constata ca motivele de nelegalitate aparute in procedura de vanzare a bunurilor debitoarei sunt aspecte ce tin de oportunitate si nu de legalitatea acesteia, asa cum corect a retinut prima instanta, astfel ca operatiunile administratorului judiciar intra sub controlul adunarii creditorilor si nu sub controlul judecatorului-sindic, conform dispozitiilor art. 14 alin. 7 din Legea nr.85/2006, care poate desfiinta hotararea adunarii pentru nelegalitate numai la sesizarea comitetului creditorilor. Or, in prezenta cauza nu exista vreo solicitare din partea  acestuia vizand vreun aspect de nelegalitate a Hotararii adoptata in data de 25.04.2014.

In concluzie, nu poate fi primita nici ultima critica a recurentului, potrivit careia instanta de fond nu ar fi tinut cont de punctul de vedere comunicat prin fax in 23.04.2014, in considerentele sentintei regasindu-se, asa cum s-a aratat, argumentarea pentru care instanta de fond a apreciat ca nu este justificata sustinerea recurentului contestator.

Mai mult, se constata ca recurentul nu a precizat care este considerentul opunerii sale in ce priveste masura hotarata in adunarea creditorilor, iar  inscrisurile depuse nu fac dovada vatamarii  sale prin aceasta masura, cu atat mai mult cu cat suma obtinuta este mai mare decat suma estimata in raportul de evaluare.

Fata de cele expuse, Curtea in temeiul art. 312 alin. 1 C. proc. civ., coroborat cu dispozitiile Legii nr. 85/2006, a respins recursul ca nefondat.