Lipsa antecedentelor penale si recunoasterea comiterii faptei din perspectiva gravitatii infractiunii si a circumstantelor reale ale faptei.

 

C.proc.pen.,

art. 320

¹

  

Cod penal, art.74

  

   
         
                                                      

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 132/R din 3 februarie 2012.

 

Prin sentinta penala nr.220 din 09 noiembrie 2011 pronuntata de J.R. in temeiul disp. art.197 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 13 Cod penal si art. 320

¹

alin. 7 Cod proc. penala, s-a dispus condamnarea inculpatului B. E. la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 2 ani interzicerea exercitiului drepturilor civile prev. de art.64 alin.l lit.a) teza II si lit.b) Cod penal, ca pedeapsa complementara.

Conform disp. art.357 alin.3 Cod proc. penala s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, pe durata si in conditiile prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal

Potrivit art. 350 alin. 1 Cod proc. penala s-a mentinut masura arestarii preventive luata fata de inculpat iar in baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa de executat, durata retinerii de 24 de ore si durata arestarii preventive de la data de 29.08.2011, la zi.  

In temeiul disp. art.320

¹

alin.5 Cod proc. penala, s-a dispus disjungerea laturii civile, retinandu-se ca pentru solutionarea acesteia se impune administrarea de probe in fata instantei.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut pe baza actelor si lucrarilor cauzei, urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr.1583/P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria R. s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului B. E., pentru savarsirea infractiunii de viol prev. si ped. de art.197 alin. l) Cod penal,  retinandu-se ca in noaptea de 26/27.08.2011 a intretinut, prin constrangere, respectiv lovituri, acte sexuale nefiresti cu partea vatamata F.C.-F..

In fapt, s-a retinut in actul de acuzare ca inculpatul B. E. si partea vatamata F.C.F. sunt lucratori sezonieri, zilieri, in comuna L. judetul. D., fiind simple cunostinte.

In noaptea de 26/27.08.2011 acestia au consumat bauturi alcoolice si in timp ce se deplasau pe un drum agricol de pe raza comunei sus-mentionata, inculpatul, aflat intr-o stare avansata de ebrietate, i-a cerut partii vatamate sa intretina relatii sexuale.

Deoarece acesta a refuzat, inculpatul a inceput sa il loveasca cu pumnii si cu picioarele pana ce a cazut la pamant pentru ca apoi, profitand de imposibilitatea partii vatamate de a se apara, intrucat era grav lovita, neputand sa se mai ridice, l-a violat circa 10 minute (prin penetrarea anusului).

Dupa aceasta, partea vatamata a reusit sa se deplaseze pana la benzinaria din comuna, unde imediat a venit si inculpatul.

Acestia au fost observati de un agent de politie aflat in patrulare, care, sesizand ca ambii aveau sange pe imbracaminte, a solicitat o ambulanta care a transportat partea vatamata la S.J.T. unde a fost internata in perioada 27-31.08.2011, suferind leziuni traumatice ce au necesitat 22-24 zile ingrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal nr.389/V/27.08.2011.

In ceea ce priveste latura civila, la termenul de judecata din data de 03.11.2011, instanta a luat act ca partea vatamata F. C. F. s-a constituit parte civila potrivit declaratiei data in faza de urmarire penala (filele 36-37 d.u.p.).

La termenul de judecata din 03 noiembrie 2011 inculpatul B. E. a solicitat aplicarea in cauza a dispozitiilor art.320

¹

Cod proc. penala, recunoscand fapta retinuta in actul de sesizare al instantei, solicitand ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

Examinand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si avand in vedere declaratia de recunoastere in totalitate a faptei retinuta in actul de sesizare al instantei, declaratia data de inculpat in fata instantei dar si solicitarea acestuia ca judecata sa se faca pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, in raport de disp. art.320

¹

alin.(4) Cod proc. penala, prima instanta a retinut ca fapta este stabilita si sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului care sa permita stabilirea unei pedepse.

Astfel, pe baza probelor si  mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: declaratia partii vatamate F.C.F., declaratiile martorilor Z.V., M. F. A., S. F., P. A., P.-N.V . plansele foto cu aspecte fixate si urme ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata la data de 26/27.08.2011, procesul verbal de cercetare la fata locului, planse foto reprezentandu-1 pe numitul F. C., raportul de expertiza medico-legala nr.390/V/27.08.201 efectuat de S.M.L.D, coroborate cu declaratiile de recunoastere ale inculpatului date in ambele faze procesuale, s-a retinut, in fapt, ca  in noaptea de 26/27.08.2011 inculpatul B. E. si partea vatamata F. C. - F. au consumat bauturi alcoolice si in timp ce se deplasau pe un drum agricol de pe raza comunei L., judetul D., primul, aflat intr-o stare avansata de ebrietate, i-a cerut celui de al doilea sa intretina relatii sexuale.

Intrucat partea vatamata a refuzat, inculpatul a inceput sa o loveasca cu pumnii si cu picioarele pana a cazut la pamant si apoi, profitand de imposibilitatea acestuia de a se apara, intrucat era grav lovita, neputand sa se mai ridice, l-a violat circa 10 minute (prin penetrarea anusului).

In drept, s-a stabilit ca fapta inculpatului B.E. care in noaptea de 26/27.08.2011 a intretinut, prin constrangere, lovituri, acte sexuale nefiresti cu partea vatamata F. C.-F., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. si ped. de art.197 alin. l) Cod penal.

La individualizarea pedepsei au fost avute in vedere dispozitiile art.320

¹

alin.(7) Cod proc. penala, criteriile prev. de art. 72 Cod penal, circumstantele reale ale savarsirii faptei, pe fondul consumului de alcool, dupa aducerea partii vatamate in imposibilitatea de a-si exprima vointa, urmare loviturilor repetate aplicate de inculpat, precum si gradul de pericol social ridicat al faptei, avand in vedere ca partea vatamata a suferit traume fizice si in special, morale.

Drept urmare, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani inchisoare cu executare intr-un loc de detentie si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prev. de art.64 alin. 1 lit.a) teza II si lit.b) Cod penal, pe o durata de 2 ani, dupa executarea pedepsei principale.

In temeiul disp. art.357 alin.3 Cod proc. penala, au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a II a si lit.b) Cod penal, pe durata si in conditiile prev. de art.71 alin.2 Cod penal.

Avand in vedere gravitatea ridicata a infractiunii retinuta in sarcina inculpatului, natura relatiilor sociale carora li s-a adus atingere, modalitatea si imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta, profitand de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa, data fiind starea fizica in care aceasta se afla urmare loviturilor repetate aplicate, rezonanta unei astfel de fapte si impactul negativ in randul comunitatii, in baza disp. art.350 alin.1 Cod proc. penala, a fost mentinuta masura arestarii preventive luata fata de inculpat.

Conform art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa de executat, durata retinerii de 24 de ore si a arestarii preventive incepand cu data de 29 august 2011, la zi.

In temeiul art.320

¹

alin.(5) Cod proc. penala, s-a dispus disjungerea laturii civile, retinandu-se ca pentru solutionarea acesteia se impune administrarea de probe in fata instantei, stabilindu-se termen de judecata la data de 15 decembrie 2011.

Impotriva sentintei penale nr. 220 din 09 noiembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Racari a declarat recurs, in termen legal, inculpatul B.E., care a criticat sentinta de netemeinicie, sustinand in memoriul atasat cauzei si cu ocazia dezbaterilor, ca pedeapsa aplicata de prima instanta este prea mare intrucat desi in favoarea acestuia au fost retinute dispozitiile cuprinse in art. 320

¹

Cod proc. penala nu s-a dat eficienta corespunzatoare circumstantelor reale si celor personale ce opereaza in favoarea sa, respectiv ca a recunoscut si regretat comiterea faptei, a comis infractiunea pe fondul consumului de alcool si in contextul unei educatii precare, acesta crescand intr-o casa de copii, prin urmare, nu a beneficiat de educatie din partea parintilor.

Prin decizia penala nr. 132 din 03 februarie 2012 Curtea de Apel Ploiesti a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Pe baza probelor si mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: plangerea si declaratiile partii vatamate F.C.F., declaratiile martorilor Z. V, M. F. A., S. F., P. A., P.-N.V., plansele foto cu aspecte fixate si urme ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata la data de 26/27.08.2011, procesul verbal de cercetare la fata locului, planse foto reprezentandu-1 pe numitul F. C., raportul de expertiza medico-legala nr.390/V/27.08.201 efectuat de S.J.M.L. Dambovita, coroborate cu declaratiile de recunoastere ale inculpatului, date atat in timpul urmaririi penale cat si in fata instantei, in conformitate cu art. 320

¹

alin. 1 Cod proc. penala, prima instanta a retinut in mod corect si complet situatia de fapt, astfel cum a fost expusa pe larg anterior, din care rezulta ca in noaptea de 26/27 august 2011, inculpatul B. E. a intretinut prin constrangere, respectiv lovituri, acte sexuale nefiresti cu partea vatamata F.C.F .

Probele si mijloacele de proba la care s-a facut referire anterior au fost complet analizate si just apreciate de instanta de fond care, retinand vinovatia inculpatului, in forma prevazuta de lege, respectiv intentia, conform art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) cod penal, in mod temeinic si legal a dispus condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 Cod penal, incadrarea juridica stabilita fiind corespunzatoare faptei si vinovatiei inculpatului.

De altfel, situatia de fapt, imprejurarile comiterii infractiunii si vinovatia nu au fost contestate de catre inculpat, care pe tot parcursul procesului a avut o atitudine sincera de recunoastere si regret a comiterii faptei.

In ceea ce priveste individualizarea judiciara a infractiunii Curtea, insusindu-si intrutotul argumentele avute in vedere de prima instanta, a constatat ca aceasta a evaluat in mod corespunzator criteriile cuprinse in art. 72 Cod penal, motiv pentru care a concluzionat ca nu se justifica reducerea cuantumului pedepsei, critica invocata de inculpat fiind nefondata.

S-a retinut ca din materialul probator administrat in cauza reiese ca infractiunea imputata inculpatului prezinta un grad de pericol social ridicat, prin raportare la imprejurarile concrete de savarsire a faptei, respectiv, pe timp de noapte, pe fondul consumului de alcool si consecintele deosebite produse asupra victimei, atat din punct de vedere al traumelor fizice suferite, raportul de expertiza medico-legala relevand ca partea vatamata a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur si zgariere cu unghiile, ce au necesitat 22-24 zile de ingrijiri medicale precum si leziuni de violenta la nivelul mucoasei anale, dar si al suferintelor psihice cauzate victimei, inerente oricarui raport sexual comis prin constrangerea acesteia.

De asemenea, fapta comisa de inculpat prezinta pericol social concret ridicat, generat de impactul pe care savarsirea unei asemenea infractiuni il are asupra societatii in general dar in mod special asupra comunitatii in care s-a produs, determinand un sentiment de insecuritate si vulnerabilitate in randul membrilor acesteia, astfel incat pedeapsa de 4 ani inchisoare, cu executare in regim privativ de libertate, orientata prin urmare, in apropierea limitei minime prevazuta de lege, este o pedeapsa justa, corect individualizata din perspectiva criteriilor cuprinse in art. 72 Cod penal si nu se impune reducerea cuantumului acesteia.

S-a motivat, totodata, ca inculpatul a beneficiat de dispozitiile cuprinse in art. 320

¹

Cod proc. penala privind judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, situatie in care, limitele de pedeapsa prevazute de textul legal incriminator se reduc cu o treime, potrivit alineatului 7 al aceluiasi articol, ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale si pe tot parcursul procesului a recunoscut comiterea infractiunii, insa, acestea nu pot fi avute in vedere ca si circumstante atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a) si c) Cod penal, cu consecinta reducerii cuantumului pedepsei sub minimul de 2 ani inchisoare, asa cum s-a solicitat, intrucat in raport de gravitatea sporita a faptei si circumstantele cauzei la care s-a facut referire anterior, o asemenea pedeapsa nu ar putea sa-si atinga scopul preventiv-educativ si sanctionator al pedepsei cerut de art. 52 Cod penal.

In raport de considerentele expuse, Curtea a constatat ca sentinta primei instante este legala si temeinica, sub toate aspectele, astfel ca in temeiul disp. art. 385

¹⁵

pct. 1 lit. b) Cod proc. penala recursul declarat de inculpat, a fost respins, ca nefondat.

 

 

                                                                           (Judecator Ioana Nonea)