Leziunea Conditii

- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, rep.: art.1221 alin. (1), art. 1222 alin.

(2)

Potrivit art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil „Exista leziune atunci cand una din parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a

Pagina
13
din
49

celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii” iar conform art. 1222 alin. (1) din acelasi act normativ „Cu exceptia cazului prevazut de art. 1221 alin. (3) (leziunea minorului - n.n.), actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata.”

Din textele legale de mai sus, reiese ca simplul dezechilibru economic dintre prestatiile partilor, datorat conditiilor pietii, nu este suficient prin sine insusi pentru a considera contractul lezionar, fara incadrarea in concret a respectivului dezechilibru in vreuna din situatiile tipice alternative mentionate (starea de nevoie, lipsa de experienta ori de cunostinte), astfel ca premisa leziunii este de factura subiectiva.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Decizia civila nr. 115/A din 1 octombrie 2014, G.O.

Prin Decizia civila nr. 115/A din 1 octombrie 2014, pronuntata in dosarul nr. 5877/55/2013, Curtea de Apel Timisoara a respins apelul declarat de reclamanta

50. L., fiind confirmata Sentinta civila nr. 544 din 25.02.2014, prin care Tribunalul Arad a respins actiunea formulata de reclamanta impotriva paratului R.S.P., avand ca obiect anularea promisiunii de vanzare-cumparare autentificata sub nr. 3890/28.02.2012 de catre BNP M.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut considerentele de mai jos.

Pe langa viciile consimtamantului recunoscute de Codul civil de la 1864 (eroarea, dolul, violenta), art. 1206 alin. (2) din noul Cod civil a introdus cu titlu de noutate legislativa viciul leziunii, constand in profitarea de starea de nevoie sau de lipsa de experienta a partii majore.

In acest sens, art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil, definind leziunea, prevede ca „Exista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii”.

In toate cazurile de viciere a consimtamantului (eroarea, dolul, violenta, leziunea), manifestarea de vointa exista, insa aceasta este alterata fie in dimensiunea sa intelectuala (cazul erorii, al dolului sau al leziunii, care, implicand o falsa reprezentare a realitatii, determina neputinta aprecierii, analizei corecte a elementelor contractului), fie in dimensiunea sa volitiva sau caracterul liber al consimtamantului (cazul violentei, care limiteaza sau afecteaza libertatea decizionala a partii).

In speta, prin actiune, a fost invocata de catre reclamanta apelanta leziunea, iar pentru a exista acest viciu de consimtamant, potrivit art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil, este necesara intrunirea unei conditii de natura subiectiv-delictuala: profitarea de starea de nevoie, de lipsa de experienta sau de cunostinte in care se afla victima leziunii, precum si a unei conditii obiective, prevazute de art. 1222 alin. (2) din noul Cod civil, si anume ca leziunea sa depaseasca jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata.

Din textul legal de mai sus, reiese ca simplul dezechilibru economic dintre prestatiile partilor, datorat conditiilor pietei, nu este suficient prin sine insusi pentru a considera contractul lezionar, fara incadrarea in concret a respectivului dezechilibru in vreuna din situatiile tipice alternative mentionate (stare de nevoie, lipsa de experienta ori de cunostinte), astfel ca premisa leziunii este de factura subiectiva, in functie de particularitatile victimei.

Este adevarat ca in cauza, asa cum corect a stabilit si prima instanta, s-a facut dovada indeplinirii conditiei obiective pentru admisibilitatea actiunii, respectiv a disproportiei prestatiilor, prin adeverintele eliberate de birourile notariale, din care rezulta ca valoarea terenurilor in zona este cuprinsa intre 1200-1500 euro/ha, insa in cauza nu s-a probat ca reclamanta s-a aflat in vreuna din situatiile tipice prevazute de art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil: starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte.

Astfel, in ceea ce priveste starea de nevoie, Curtea a constatat ca in mod corect prima instanta a stabilit ca aceasta nu a fost dovedita in cauza, in conditiile in care, dimpotriva, din extrasele de cont, aflate la filele 120-140 din dosarul primei instante, reiese ca in perioada anterioara si ulterioara incheierii promisiunii de vanzare- cumparare din 28 septembrie 2012, respectiv in perioada iulie 2012 - decembrie 2012, au fost constituite depozite financiare de catre societatile reclamantei si de catre reclamanta si au fost rulate importante sume de bani.

In acest sens, din extrasul de cont nr. 317101121161608954 deschis la Alpha Bank Romania SA pe numele SC V.V. SRL, rezulta ca numai in perioada 31.08.2012 -

2012. (anterioara promisiunii de vanzare-cumparare) apelanta a incasat personal suma de 48.090 euro.

In plus, din contractele de vanzare-cumparare depuse la dosar, reiese, de asemenea, ca tot in perioada dinainte de incheierea promisiunii de vanzare- cumparare, respectiv in lunile iunie si august 2012, apelanta a achizitionat o centrala fotovoltaica si mai multe bunuri mobile, in legatura cu care nu a fost in masura sa faca dovada afirmatiilor sale din apel, respectiv ca au fost platite din fonduri nerambursabile, iar potrivit facturii nr. 8000993 din data de 415.10.2012, apelanta a facut achizitii in suma de 118.420 lei.

Cat priveste celelalte ipoteze alternative prevazute de art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil (lipsa de experiente ori de cunostinte), Curtea a apreciat ca toate criticile aduse sentintei apelate, din aceasta perspectiva, sunt absolut nejustificate, cata vreme,potrivit inscrisurilor aflate la dosar, apelanta este absolventa de studii juridice universitare, iar din contractele aflate in dosarul instantei de fond, incheiate de apelanta in calitate de administrator si asociat unic cu alte persoane fizice si juridice, si din declaratiile martorilor rezulta ca acesta este o persoana capabila, care are experienta si cunostinte solide in domeniul tranzactiilor fiind, in consecinta, exclusa posibilitatea ca vointa ei sa fie alterata in dimensiunea intelectuala, respectiv sa aiba o reprezentare falsa a realitatii.

Or, fata de toate aceste dovezi din care reiese in mod neechivoc ca apelanta nu s-a aflat in niciuna dintre ipotezele alternative prevazute de art. 1221 alin. (1) din noul Cod civil (stare de nevoie, lipsa de experienta ori de cunostinte), Curtea a retinut ca trimiterile pe care apelanta le face la declaratia din 21.09.2012, data in fata notarului public, nu poate fi primita in lipsa altor dovezi care sa o sustina.

Fata de cele de mai sus, Curtea a retinut ca hotararea apelata este temeinica si legala, astfel ca in baza art. 474 alin. (1) din Codul de procedura civila a respins ca nefondat apelul reclamantei.