Lipsa dovezii prejudiciului produs bugetului Uniunii Europene

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011: art. 2 alin. (1) lit. a)

Este nelegala impunerea calculata in conditiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, in masura in care parata nu face dovada prejudicierii bugetului Uniunii Europene.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 10221 din 9 decembrie 2014, R.O.

Prin sentinta civila nr. 6424/26.11.2013 Tribunalul Arad a respins actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul B.I., impotriva paratei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Arad.

Prin decizia civila nr. 10221/09.12.2014, pronuntata in dosarul nr. 5195/108/2013 Curtea de Apel Timisoara a admis recursul formulat de reclamant, a casat sentinta si a admis actiunea, cu motivarea ca potrivit dosarului, prin procesul verbal de constatare a neregulilor atacat in cauza, a fost impus reclamantul la suma de 4930,79 lei, reprezentand creanta bugetara rezultata din nereguli, in conditiile O.U.G. nr. 66/2011, constand in faptul ca diferenta dintre suprafata declarata de 11,35 ha a parcelelor SAPS si cea confirmata de 9,15 ha este mai mare decat toleranta permisa 20%; diferenta este 2,2 ha (24,04
%
din suprafata determinata); pentru componenta de sprijin PNDC 1 teren arabil, diferenta dintre suprafata declarata 11,35 ha si suprafata determinata 8,55 este mai mare decat diferenta permisa 20% (diferenta actuala este 2,8 ha care reprezinta 32,75 % din suprafata determinata) si mai mica decat 50 %.

Temeiul de drept al calcului creantei bugetare din litigiu il constituie O.U.G. nr. 66/2011 si se bazeaza pe existenta unor nereguli in activitatea reclamantului beneficiar al unui contract de finantare europeana.

Articolul 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta prevede ca, in sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: neregula; orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit”.

Definitia legala a notiunii de „neregula” impune constatarea cumulativa a mai multor conditii si anume, savarsirea unei abateri de la legalitate, regularitate sau conformitate, de catre beneficiarul unor fonduri europene, a carui fapta sa fie de natura a prejudicia bugetul Uniunii Europene, al donatorilor publici international sau fondurile publice nationale aferente acestor fonduri.

Deci, notiunea de neregula reglementata de acest act normativ presupune dovada existentei unei abateri de la legalitate, regularitate, etc., care are ca si consecinta directa crearea unui prejudiciu sau posibilitatea crearii unui prejudiciu entitatilor enumerate in articolul suscitat.

Paratul nu a demonstrat ca s-a produs sau se putea produce un asemenea prejudiciu, urmare la incalcarea de catre reclamanta a contractului de finantare sau a celor doua Regulamente UE invocate in actul de impunere.

Cum cerintele legale cumulative ale art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta nu sunt indeplinite, Curtea a retinut ca impunerea este nelegala si vatamatoare pentru reclamant, fiind lipsite de relevanta juridica invocarea unor prevederi din Contractul de finantare, atata timp cat pana la data incheierii procesului verbal de constatare nu s-a produs niciun prejudiciu la care face referire art. 2 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011, dovada producerii acestuia revenindu-i paratei.

Posibilitatea ca in viitor Uniunea Europeana sa recupereze anumite prejudicii de la Statul Roman, in baza mecanismului corectiilor financiare, nu echivaleaza cu declansarea deja a unei asemenea proceduri privitor la contractul a carui beneficiar a fost reclamanta.

Deci, in esenta, pentru ca paratul nu a demonstrat caracterul cert al vreunui prejudiciu prezent sau posibil de produs, actele incheiate de acesta incalca dispozitiile O.U.G. nr. 66/2011 si principiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca orice creanta si anume de a fi certa, lichida si exigibila.

Curtea, a retinut ca opinia paratei exprimata prin intampinare, in sensul ca prin insasi constatarea la controlul prin teledetectie ca nu s-a identificat suprafata de teren declarata de reclamant s-a produs un prejudiciu in bugetul Uniunii Europene, pentru ca reclamantul a obtinut sprijinul financiar, nu poate fi luata in considerare pentru ca ipoteza nu echivaleaza cu dovada prejudicierii acestui buget, atata timp cat prejudiciul nu este exigibil, adica nu este cerut de Uniunea Europeana, prin mecanismul cerintelor financiare, astfel ca nici invocarea prevederilor art. 42 alin. (1)

O.U.G. nr. 66/2011 nu satisface cerintele art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta.

Asa fiind, Curtea a constatat ca sentinta s-a pronuntat cu incalcarea acestei cerinte legale, motiv pentru care s-a admis recursul reclamantului, s-a casat sentinta, conform art. 488 pct. 9 C.pr.civ. si s-a anulat procesul verbal atacat si decizia emisa in procedura prealabila, emisa de parata.

In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei la restituirea sumei de 4930,79 lei retinuta din subventia pentru anul 2013 cu dobanda legala, s-a constatat ca reclamantul nu a facut dovezi in acest sens, in dosar, astfel ca cererea s-a respins ca neintemeiata.

Raportat la solutia data recursului, in conditiile art. 453 C.pr.civ., parata a fost obligata la 147,9 lei cheltuieli de judecata fata de reclamant reprezentand taxe de timbru in ambele instante.