Legalitate diminuare spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica pentru personal

Sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica invocat de reclamanti nu poate fi acordat decat in conformitate cu Ordinul nr. 836 emis la data de 01.03.2017 de presedintele ANAF, prin care se stabileste incepand cu data de 01.03.207 un cuantum al sporului in procent de 5% aplicat la salariul brut lunar.

In speta, insa, nu se pune problema achitarii drepturilor salariale constand in sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, ci a modului de stabilire a acestor drepturi, care se face in conformitate cu art. 12 alin. 9 din OUG nr. 83/2014, respectiv in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui ANAF, fiind aplicabil deopotriva personalului care functioneaza efectiv in cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, precum si personalului detasat din aceasta structura in cadrul parchetelor, pe posturi de specialisti.

Curtea considera ca dispozitiile care impun mentinerea salariului se refera la salariul de baza, iar nu la sporuri, cu atat mai putin la sporurile ce nu sunt prevazute de lege intr-un cuantum expres determinat, ci conditiile acordarii lor sunt lasate la latitudinea ordonatorului de credit.

In ceea ce priveste legalitatea diminuarii sporului, se retine ca, potrivit considerentelor Deciziei nr. 1250/2010 a Curtii Constitutionale, statul are deplina legitimitate constitutionala de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de baza personalului platit din fonduri publice, in functie de veniturile bugetare pe care le realizeaza, iar prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 108 din 14 februarie 2006 s-a statuat ca acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, legiuitorul fiind in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Art. 12 alin. 9 din OUG nr. 83/2014 Art. 5 din cap. VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010

Art. 4 alin. 12 din OUG nr. 74/2013

Art. 7, 8 din HG nr. 1860/2006 Deciziile Curtii Constitutionale nr. nr. 108/2006 si 1250/2010

Art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017

Prin cererea formulata la data de 28.06.2017 si inregistrata pe rolul Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal sub nr. .../36/2017, reclamantii ... au solicitat, in contradictoriu cu paratii Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Procurorul General, sa se dispuna: anularea Ordinului 1021 emis la 27.03.2017 de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala; anularea Ordinului nr. 1394 emis la 03.04.2017 de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; anularea deciziilor nr. 1430/22/05/2017, nr. 1431/24/05/2017, nr. 1429/24/05/2017, nr. 1327/07/06/2017, nr. 1428/24/05/2017 si nr. 1484/2305/2017 emise de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prin care au fost respinse contestatiile - procedura prealabila formulate impotriva Ordinului nr. 1021/2017; anularea ordinelor nr. 1677/15/05/2017, nr. 1678/15/05/2017, nr. 1676/15/05/2017, nr. 1737/23/05/2017, nr. 1679/15/05/2017 si nr. 1671/15/05/2017, emise de Procurorul General, de solutionare a plangerii prealabile formulate impotriva Ordinului nr. 1394/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Procuror General; obligarea paratilor la plata cheltuielilor ocazionate de proces.

In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca, in fapt, prin Ordinul nr. 343/C/10/02/2014, respectiv nr. 222/10/02/2014, reclamantii ..., inspectori antifrauda la Directia de combatere a fraudelor din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, au fost detasati, pe o perioada de trei ani, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala la Ministerul Public, pe posturi de specialisti antifrauda, conform anexei ordinului.

Prin Ordinul nr. 964 emis de Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, incepand cu data de 01.05.2015, s-a decis ca personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector - sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda, beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015.

Prin Ordinul nr. 1770/C/30/06/2015, respectiv nr. 1540/80/06/2015, reclamantii [...] si [...], inspectori antifrauda la Directia de combatere a fraudelor din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, au fost detasati pe o perioada de trei ani de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala la Ministerul Public, pe posturi de specialisti antifrauda, conform anexei ordinului.

Prin Ordinul nr. 457/C/10/02/2017, respectiv nr. 721/10/02/2017, incepand cu data de 10.02.2017, pentru reclamantii [...], [...], [...] si [...], inspectori antifrauda la Directia de combatere a fraudelor din cadrul Directiei Generate Antifrauda Fiscala, s-a prelungit detasarea, pe o perioada de trei ani, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala la Ministerul Public, pe posturi de specialisti antifrauda, conform anexei ordinului.

Prin Ordinul nr. 836 emis la data de 10/03/2017 de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, avand in vedere Nota nr. [...]/01/03/2017 a Directiei Generale de Organizare si Resurse Umane, aprobata de conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, incepand cu data de 01.03.2017, s-a dispus ca personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari st

completari prin Legea nr. 71/2015, coroborat cu art. 7 alin. 4 si alin. 5 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2016 si cu art. 1 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 9/2017.

Prin Ordinul nr. 1021 emis la data de 27/03/2017 de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, avand in vedere Ordinul nr. 836/2017 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, incepand cu data de 01.03.2017, s-a dispus ca personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de drepturile salariale, astfel cum sunt prevazute in anexa care face parte integranta din acest ordin, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015 coroborat cu art. 7 alin. 4 si alin. 5 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2016si cu art. 1 alin. 3 din OUG nr. 9/2017.

Prin Ordinul nr. 1394/03/04/2017 emis de Procurorul General s-a dispus ca, incepand cu data de 01.03.2017, specialistii antifrauda detasati in cadrul Ministerului Public beneficiaza de drepturile salariale prevazute in anexele nr. 1-18 (coloana 8).

Reclamantii au formulat contestatie impotriva Ordinului nr. 1021/27/03/2017 emis de Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aratand ca nu le-au fost comunicate urmatoarele documente: Ordinul nr. 836/01/03/2017 si Ordinul nr. 1021/27.03.2017 si ca au aflat de existenta acestora la data de 04.04.2017, la primirea Ordinului nr. 1394/03.04.2017 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Au aratat ca diminuarea drepturilor salariale s-a facut cu mentionarea unor cauze care nu privesc activitatea desfasurata in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta si, mai mult, nu este rezultatul unor modificari de acte normative (art. 12 alin. 9 si 10 din OUG nr. 83/2014 sunt in vigoare si neschimbate) si nu are la baza criterii prevazute de legislatia in vigoare.

De asemenea, au formulat contestatie si impotriva Ordinului nr. 1394/03.04.2017 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care au aratat ca la baza emiterii acestui ordin a stat Ordinul nr. 1021/2017 si Nota Sectiei de resurse umane si documentare nr. 3794/2017.

Au aratat ca cele doua acte care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 1394/03.04.2017 nu poarta data intocmirii acestora si nu le-au fost comunicate pentru a lua cunostinta de continutul acestora.

Au aratat ca diminuarea drepturilor salariale s-a facut cu mentionarea unor cauze care nu privesc activitatea desfasurata in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta si DIICOT Constanta si, mai mult, nu este rezultatul unor modificari de acte normative (art. 12 alin. 9 si 10 din OUG nr. 83/2014 sunt in vigoare si neschimbate) si nu are la baza criterii prevazute de legislatia in vigoare.

Au mai aratat ca, desi unul dintre temeiurile legale pentru emiterea Ordinului nr. 1394/03.04.2017 a fost art. 1 alin. 3 din OUG nr. 9/2017, acesta a fost emis cu ignorarea dispozitiilor art. 1 alin. 1 din acelasi act invocat.

Nu in ultimul rand, au aratat ca, desi pana in prezent nu le-a fost comunicat niciun ordin prin care prevederile OPANAF nr. 1009/30/04/2015 isi inceteaza aplicabilitatea, le-a fost comunicat Ordinul nr. 1394/03/04/2017 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit ca incepand cu data de 01.03.2017 sa fie diminuat cuantumul brut al salariului.

Contestatiile formulate impotriva Ordinului nr. 1021/2017 au fost respinse prin urmatoarele Decizii: nr. 1430/22/05/2017, nr. 1431/24/05/2017, nr. 1429/24/05/2017, nr. 1327/07/06/2017, nr. 1428/24/05/2017 si nr. 1484/2305/2017.

Prin aceste decizii, reclamantilor li s-au pus in vedere urmatoarele:

1. Cu referire la diminuarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, au fost invocate prevederile art. 12 alin. 8 si 9 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015;

2. Dispozitiile legale nu impun acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica intr-un procent fix, de 25%, prin sintagma folosita de legiuitor „acordat in conditiile stabilite prin ordin at presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala” intelegandu-se faptul ca se lasa la latitudinea institutiei stabilirea efectiva a cuantumului, cu respectarea limitei maxime de 25% in functie de fondurile bugetare alocate;
3. Tinand cont de specificul activitatii personalului Directiei Generale Antifrauda Fiscala, conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a apreciat necesitatea mentinerii majorarii de 75% din salariul de baza pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza;
4. In ceea ce priveste solicitarea de revocare a Ordinului nr. 1021/2017, potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 1 si alin. 6 din Legea nr. 554/2004, anularea actului administrativ, ca operatiune juridica, se dispune de catre instanta de judecata;
5. In ceea ce priveste acordarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 25% personalului din cadrul Directiei de combatere a fraudelor, au aratat ca unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga; formularii generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o aplicare generala a acestuia, fara a face apel la distinctii pe care legea nu le prevede. Diferenta operata in privinta platii sporului la nivel de cuantum al acestuia, in functie de structura in care este incadrat inspectorul antifrauda, nu este un criteriu obiectiv care sa justifice tratamentul juridic diferentiat aplicat.

Contestatiile formulate impotriva Ordinului nr. 1394/2017 au fost respinse prin urmatoarele Ordine: Ordinul nr. 1677/15/05/2017, Ordinul
nr.
1678/15/05/2017, Ordinul nr. 1676/15/05/2017, Ordinul nr. 1737/23/05/2017, Ordinul nr. 1679/15/05/2017 si Ordinul nr. 1671/15/05/2017.

Reclamantii au sustinut ca raspunsurile oferite de cei doi emitenti la plangerile prealabile formulate nu raspund motivelor de nelegalitate ridicate si contravin dispozitiilor legale incidente.

In raport de aceasta situatie, au formulat prezenta actiune in contencios administrativ urmand ca instanta, functie de documentatia care a stat la baza ordinelor contestate si in raport de motivele de nelegalitate ridicate, sa stabileasca legalitatea/nelegalitatea actelor contestate.

Reclamantii mentin punctul de vedere exprimat in procedura prealabila si apreciaza in continuare ca cele doua ordine sunt nelegale, ca si raspunsurile oferite la plangerea prealabila efectuata.

In raspunsurile oferite, Presedintele ANAF expune consideratii referitoare la necesitatea diminuarii sporului, invocand dispozitiile legale care il reglementeaza si care il prevad in cote variabile.

Cu referire la Ordinul nr. 1021/2017, solicita sa se observe ca acesta a fost emis la data de 27/03/2017, insa efectele lui s-au produs retroactiv, incepand cu data de 01/03/2017, cum se mentioneaza de altfel in cuprinsul actului. Din aceasta perspectiva, ordinul emis este nelegal intrucat incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat in art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei. Orice act trebuie sa produca efecte doar pe viitor, adica dupa data emiterii acestuia, neputand fi atinse drepturile legitime de care reclamantii se bucurau prin actul anterior.

Desi a fost invocat acest motiv de nelegalitate, organul emitent nu a analizat deloc aceasta critica.

In egala masura, arata ca acordarea sporului de 25% s-a dispus prin Ordinul 1009/30.04.2015, ordin care nu a fost modificat/retractat prin niciun act subsecvent, astfel incat, in momentul de fata, Ordinul nr. 1009/2015 produce efecte.

Cu privire la masurile dispuse prin ordin, apreciaza ca acestea sunt rezultatul unor erori, al arbitrariului, ceea ce afecteaza actul cu nevalabilitatea. In preambulul ordinelor contestate se invoca nota de fundamentare [...]/01/03/2017 prin care s-au aratat dificultatile financiare si posibilitatea platii acestui spor. In nota de fundamentare invocata drept justificare a luarii masurii se arata foarte clar in pagina trei, paragraf 3 ca „ .. .ca nu au fost incluse salariile brute ale personalului Directiei de combatere a fraudelor din cadrul Directiei Generale antifrauda fiscala care este platit, incepand cu data de 01.01.2015 de catre Ministerul Public”. Deci nota de fundamentare nu a avut in vedere si nu a luat in calcul salariile si implicit sporul reclamantilor, intrucat plata nu se face din fondurile ANAF, ci de catre Ministerul Public, situatie in care ordinul contestat nu are nicio justificare legala, niciun fundament.

Desi unul din temeiurile legale pentru emiterea Ordinului nr. 1394/03/04/2917 a fost art. 1 alin. 3 din OUG nr. 9/2017, acesta a fost emis cu ignorarea dispozitiilor art. 1 alin. 1 din acelasi act invocat, care prevede ca „in perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mentin in plata la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare lunara, precum si cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice
,
in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea - cadru nr. 284/2012 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Avand in vedere ca, in speta, conditiile in care reclamantii isi desfasoara activitatea nu s-au modificat (situatie in care s-ar fi justificat modificarea salariilor aflate in plata fata de nivelul acordat in luna februarie 2017) dispozitiile art. 1 alin. 1 din OUG 9/2017 raman pe deplin aplicabile, astfel ca Ordinul nr. 1394/03/04/2017 a fost emis cu incalcarea acestui articol de lege.

Considera ca invocarea, pentru emiterea ordinului contestat, a OPANAF nr. 835/2017 si nr. 836/2017 nu isi gaseste aplicabilitatea in prezenta cauza, deoarece din nota care a stat la fundamentarea acestora, nr. [...]/01/03/2017, rezulta ca reducerea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de la un cuantum de 25% la 5% aplicat personalului din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda a fost motivata prin reducerea bugetului acordat acestei institutii pentru exercitiul bugetar 2017.

Referitor la continutul acestei note cu nr. [...]/01/03/2017, considera ca aceasta a fost data cu incalcarea principiilor care stau la baza exercitarii functiei publice de legalitate, impartialitate, obiectivitate si transparenta prevazute la art. 3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, republicata. Directia generala de buget si contabilitate din cadrul MFP a comunicat prin adresa nr. A-ECA _906/23/02/2017, ca fondul bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat pentru aparatul propriu al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala este de 185.638.000 lei (15.469.833 x 12 luni). In cuprinsul aceleiasi adrese s-a mentionat ca fondurile bugetare reprezinta un procent de 95,38 % din executia anului 2016. Aceasta situatie se datoreaza numai unor estimari eronate privind necesarul fondului de salarii pe anul 2017. La data de 01.03.2017, Directia generala de buget si contabilitate a comunicat ca in luna ianuarie 2017 fondul de salarii realizat la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a fost de 16.550.265 lei, iar in luna februarie 2017 a fost de 16.597.833 lei, prin urmare, mai mari decat plafonul de 15.469.833 lei (calculat mai sus). In fondul bugetar de 185.638.000 lei aprobat pentru anul 2017 si repartizat aparatului propriu al ANAF (circa 20.000 de salariati) nu au fost incluse salariile brute ale personalului Directiei de combatere a fraudelor (318 inspectori antifrauda) din cadrul Directiei Generale Antifrauda fiscala, asa cum este precizat in pagina nr. 3 paragraful 3 din nota de fundamentare [...]/01/03/2017.

Pentru incadrarea in bugetul comunicat Agentiei Nationale Administrare Fiscala pentru anul 2017, s-a propus ca unica solutie diminuarea cuantumului sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de la 25% cat a fost initial acordat incepand cu data de 01.05.2015, la un cuantum al sporului de 5% incepand cu 01.03.2017, doar celor 1.272 de salariati, inspectori antifrauda cu functii de executie si de conducere incadrati efectiv la data de 01.03.2017 in cadrul Directiei generale

antifrauda fiscala (fara cei 318 inspectori antifrauda din cadrul Directiei de combatere a fraudelor detasati la parchete).

Prin emiterea ordinelor nr. 835 si 836 din 01.03.2017, conducerea ANAF a procedat discriminatoriu fata de inspectorii antifrauda (de executie si de conducere) din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, cu incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 1 si art. 53 din Constitutia Romaniei, art. 27 alin.
2
din Legea nr. 188/1999, republicata, privind Statutul functionarilor publici intrucat s-a intervenit asupra prevederilor constitutionale pe baza unor opinii.

Pe cale de consecinta, concluziile notei [...]/01/03/2017 s-au rasfrant si asupra Inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei de combatere a fraudelor, detasati la parchete, ale caror salarii au fost platite in mod corespunzator de Ministerul Public.

Reclamantii sustin aceasta teza, cu atat mai mult cu cat atributiile de serviciu sunt stabilite conform OUG 74/2013 in mod diferentiat fata de inspectorii antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda in cadrul ANAF, prin urmare nu se poate pune problema unei identitati de situatie care sa genereze discriminari intre persoane care exercita aceleasi atributii.

Inspectorii antifrauda din cadrul Directiei de combatere a fraudelor, detasati pe functii de specialisti la parchete si platiti din bugetul Ministerului Public, au beneficiat de prevederile ordinului OPANAF nr. 1009/30/04/2015 potrivit caruia, incepand cu data de 1 mai 2015, cuantumul brut al salariilor pentru personalul din cadrul Directiei de combatere a fraudelor care ocupa functii specifice de inspector antifrauda se majoreaza prin includerea sumei aferente sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.

Prin urmare, prin aceste dispozitii, sumele aferente sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica au fost incluse in cuantumul brut al salariilor pentru personalul DGAF - Directia de combatere a fraudelor care ocupa functiile de specialisti, cuantumul brut al indemnizatiilor lunare fiind majorate corespunzator cu aceste sume. Aceste dispozitii sunt diferite fata de cele ale OPANAF nr. 964/2015, care a acordat personalului din cadrul DGAF care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 25% aplicat salariului brut lunar, avand in vedere ca, in cazul acestor categorii salariale, sporul nu a fost introdus in salariul brut.

Pentru aceste considerente, solicita admiterea cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata.

Retinand culpa procesuala a paratilor, solicita obligarea acestora la plata cheltuielilor ocazionate de proces.

In drept au fost invocate dispozitiile mentionate in cuprinsul cererii de chemare in judecata.

In probatiune, s-a solicitat proba cu inscrisuri. Atasat cererii de chemare in judecata, reclamantii au depus, in copie, actele contestate, procedura prealabila efectuata in ceea ce priveste cele doua ordine, raspunsul primit la plangerea prealabila, copia actelor care atesta detasarea in cadrul parchetelor, imputernicire avocatiala. Totodata, a solicitat instantei ca, in temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, cu modificari la zi, sa puna in vedere celor doi emitenti sa inainteze documentatiile care au stat la baza actelor contestate.

Prin intampinare paratul Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Procurorul General a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale sustinand ca nu poate fi obligat sa raspunda fata de pretentiile formulate de reclamanti prin actul de sesizare a instantei intrucat nu are nicio legatura cu raportul juridic dedus judecatii. Paratul a aratat ca, in mod concret, nu are calitatea de platitor al drepturilor solicitate de reclamanti.

Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca
Ordinul nr. 1394/2017 al Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie respecta prevederile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, articol care stabileste mentinerea in plata, la nivelul acordat pentru luna februarie 2017, a cuantumului brut al salariilor de baza, precum si a cuantumului sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din acest salariu.

Sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, acordat in baza prevederilor art. 12 alin. (1) si alin. (9) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2015, este un spor in afara salariului de baza, calculat ca procent de pana la 25% din salariul de baza, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

In vederea respectarii prevederilor legale mentionate, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a emis: Ordinul nr. 835/2017 privind incetarea aplicabilitatii prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 964/2015 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin care personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda a beneficiat de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 25 % aplicat la salariul brut si Ordinul nr. 836/2017 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin care personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar.

Potrivit art. 7 alin. (4) si (5) din OUG nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal- bugetare (articol mentinut si in perioada 1 martie - 31 decembrie 2017 conform art. 1 alin. (3) din OUG nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative) stabileste ca
„(4) Prevederile art. 13 alin. (5) - (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prevederile art. 12 alin. (6) - (11) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017. (5)
Dispozitiile alin. (4) se aplica cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
si, dupa caz, prin bugetele institutiilor publice din sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala. "

Arata ca argumentarea cauzelor care au generat aceasta reducere a procentului de acordare a sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica nu intra in responsabilitatea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta constituind ratiunea care a determinat emiterea Ordinelor nr. 835/2017 si 836/2017 ale Presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Conform art. 4 alin. (12) si (13) lit. a) din Ordonanta de Urgenta nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 144/2014
„(12) Inspectorii antifrauda sunt detasati in interesul serviciului pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii detasarii in functie, cu acordul acestora. Pe perioada detasarii inspectorii antifrauda beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege in cazul detasarii.
”, iar in conformitate cu prevederile art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare,
„Drepturile salariale aferente muncii prestate la locul detasarii si cheltuielile de detasare se platesc de unitatea la care se efectueaza detasarea, cu exceptia cazurilor cand prin lege se prevede altfel

Art. 89 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stipuleaza ca
„(4) Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul. Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare
.”

Avand in vedere actele mentionate, precum si faptul ca specialistii antifrauda detasati in cadrul parchetelor in conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) si (4) din OUG nr. 74/2013 beneficiaza in prezent de drepturile salariale mai favorabile (cele stabilite de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala), prin Ordinul nr. 1394/2017 al Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost stabilite drepturile salariale de care vor beneficia aceste persoane incepand cu data de 1 martie 2017, drepturile salariale fiind calculate si comunicate de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Ordinul colectiv nr. 1021/27.03.2017.

In concluzie, solicita admiterea exceptiei invocate, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.

In drept, au fost invocate prevederile legale mentionate in cuprinsul intampinarii.

Prin intampinare, parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a
invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii,
invederand ca art. 11 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, prevede ca solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite si poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariate, la sediul ordonatorului de credite; ordonatorii de credite solutioneaza contestatiile in termen de 30 de zile, iar impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei.

Avand in vedere ca, in prezenta cauza, nu s-a formulat contestatie in conformitate cu dispozitiile legale mentionate, cererea de chemare in judecata introdusa la instanta de contencios administrativ este inadmisibila.

In cazul in care instanta de judecata intelege sa treaca peste aceasta exceptie, paratul intelege sa invoce tardivitatea introducerii actiunii, fata de
art. 11 alin. 4 din OUG nr. 83/2014, care prevede ca impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei. Or, in prezenta cauza, nu s-a formulat actiune in conformitate cu dispozitiile legale citate anterior, astfel incat cererea de chemare in judecata introdusa la instanta de contencios administrativ este tardiva.

Pe fond, considera ca actiunea este neintemeiata, sustinand ca, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (9) si (10) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.71/2015, personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda, beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, prevazut la art. 5 din cap. VIII din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare «Justitie» la Legea-

cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, acordat in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Potrivit dispozitiilor art. 12 alin.(8) din actul normativ mentionat mai sus, la stabilirea indemnizatiilor, compensatiilor, sporurilor, majorarilor salariilor de baza prin acordarea de clase de salarizare suplimentare si altor drepturi acordate conform actelor normative in vigoare pentru personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector-general antifrauda, nu se aplica prevederile art. 3.

Asadar, indemnizatiile, compensatiile, sporurile, majorarile salariilor de baza prin acordarea de clase de salarizare suplimentare si altor drepturi acordate potrivit actelor normative in vigoare pentru personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala se stabilesc cu luarea in calcul a drepturilor incluse in salariul de baza conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010.

Avand in vedere ca Legea nr. 71/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 233/2015 din 6 aprilie 2015, drepturile prevazute la art. 12 alin. (9) - (11) din OUG nr. 83/2014 au fost acordate incepand cu 1 mai 2015, in cuantum de 25% pentru tot personalul incadrat sau detasat pe functiile specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector-general antifrauda, prin Ordinul nr. 964/2015 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, tinand cont de incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul agentiei.

Avand in vedere ca institutia se incadra in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin actele succesive de salarizare a functionarilor publici, s-a stabilit (mentinut) sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) si (5) din OUG nr. 99/2016, „(4) [...]
prevederile art. 12 alin. (6) - (11) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017.

(5) Dispozitiile alin. (4)
se aplica cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala
si, dupa caz, prin bugetele institutiilor publice din sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala
”.

Potrivit art. 1 alin. (3) din OUG nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, „
prevederile art. 1 alin. (3)
-
(5), art.
2 - 4, art. 5 alin. (2) - (4) si art. 6 - 11 din OUG nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 martie - 31 decembrie 2017”.

Invedereaza ca in constructia bugetara pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care sa sustina acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, pana la nivelul maxim prevazut de lege (25% din salariul de baza), de care au beneficiat inspectorii antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala in anii precedenti.

Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentand un procent de 95,38% din executia anului 2016.

Avand in vedere ca fondul de salarii alocat aparatului propriu al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala este insuficient pentru plata salariilor personalului angajat,
acest fapt a implicat analizarea, identificarea si
luarea de masuri
corespunzatoare pentru aplicarea prevederilor legale privind incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate pentru bugetul agentiei.

Subliniaza ca
dispozitiile legale nu impun acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica intr-un procent fix, de 25%.

In acest sens, invedereaza ca, asa cum a mai aratat, potrivit dispozitiilor art. 12 alin. (9) si (10) din OUG nr. 83/2014, sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica este in cuantum
de pana la 25%
si se acorda
in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Pe langa masura de reducere a procentului sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de la 25% la 5% au fost luate si alte masuri la nivelul aparatului propriu al agentiei, respectiv: sistarea organizarii concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, o analiza a nevoii de personal la nivelul aparatului propriu si gasirea de solutii alternative la ocuparea prin transfer/detasare a posturilor vacante, suspendarea cel putin pana in trimestrul al IV-lea a promovarii in grad profesional imediat superior celui detinut a personalului agentiei etc.

Referitor la sustinerea potrivit careia sporul in cuantum de 25% care compune dreptul salarial este „un drept castigat”, precizeaza ca prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, Curtea Constitutionala a statuat ca
atat incadrarea prin lege a diferitilor functionari publici in anumite categorii, clase si grade profesionale, cat si salarizarea conform acestei incadrari nu reprezinta drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege, legiuitorul fiind in drept sa modifice sistemul de salarizare existent ori sa il inlocuiasca cu altul nou.

De asemenea, arata ca, prin Decizia nr. 1250 din 7 octombrie 2010, Curtea Constitutionala a stabilit ca
statul are deplina legitimitate constitutionala de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de baza personalului platit din fonduri publice,
in functie de veniturile bugetare pe care le realizeaza; acestea nu sunt drepturi fundamentale,
ci drepturi salariale suplimentare, legiuitorul fiind in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula
(a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 108 din 14 februarie 2006).

Precizeaza ca de la data de 01.07.2017 a intrat in vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, unde conform art. 44 alin. (1) pct. 11 se abroga dispozitiile cap. I, cuprinzand art. 1 - 13 si art. 32, 321 si 33 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Considera ca nu poate fi retinuta sustinerea reclamantilor in sensul ca Ordinul nr. 835/2017 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscal a fost emis cu incalcarea dispozitiilor Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, invedereaza ca intentia de reglementare nu a vizat modificarea actului normativ de baza, ce legifereaza acordarea sporului supus discutiei, astfel incat sa devina aplicabile dispozitiile specifice procedurii de elaborare si de avizare, astfel cum se regasesc in cuprinsul art. 6 alin (1), art. 7 alin. (1), alin. (3) si alin. (6), precum si art. 9 alin. (1).

Precizeaza ca presedintele agentiei a stabilit, in limita competentelor date de legiuitor, modalitatea de acordare a sporului, incepand cu data de 1 martie 2017 prin emiterea ordinului criticat, cu respectarea intocmai a prevederilor legii in baza si in executarea caruia a fost emis.

Referitor la capatul de cerere privind cheltuielile de judecata, solicita instantei respingerea lui, ca neintemeiat, avand in vedere ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 453 din Codul de procedura civila, iar, in subsidiar, in raport de 453 alin. 2 diminuarea cuantumului acestora.

In concluzie,
in ipoteza respingerii exceptiei inadmisibilitatii si tardivitatii, solicita respingerea actiunii ca neintemeiata.

In drept, au fost invocate prevederile legale mentionate in cuprinsul intampinarii.

In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, atasand documentatia care a stat la baza emiterii actului contestat.

Reclamantii au depus la dosar note scrise prin care au raspuns exceptiilor invocate de parati, sustinand, in esenta, urmatoarele:

Solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive, invocata de paratul Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Procurorul General, solicitand sa se observe ca exceptia nu este motivata.

Totodata, solicita sa se aiba in vedere faptul ca reclamantii sunt detasati in cadrul acestei institutii si ca Procurorul General a emis unele dintre actele atacate, astfel incat in mod evident autoritatea emitenta trebuie sa stea in judecata.

Subliniaza imprejurarea ca si cu acest parat reclamantii au urmat procedura prealabila, procedura in care nu si-a declinat calitatea ci, dimpotriva, a raspuns.

Arata ca, prin prezenta actiune, reclamantii solicita si anularea ordinelor emise de Procurorul General in ceea ce priveste solutionarea procedurii administrative.

Solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii, invocata de paratul Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, apreciind ca, sub un prim aspect, instanta trebuie sa constate ca in cauza nu se mai poate retine incidenta dispozitiilor art. 11 din OUG nr. 83/2014, care au fost abrogate prin legea unica a salarizarii, chiar inainte de a-si formula apararea in cauza partile din litigiu.

In situatia in care s-ar retine ca inadmisibilitatea s-a invocat prin raportare la dispozitiile legale anterior mentionate, solicita sa se observe ca norma are in vedere trei situatii, anume formularea contestatiilor la angajator in legatura cu: stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza 7 salariilor functiilor de baza. Ori, in cauza nu este vorba despre niciuna dintre cele trei situatii, ci despre un spor ce a fost acordat in baza unui ordin, spor ce a fost diminuat prin ordinele contestate.

In situatia in care instanta va retine incidenta acestui text de lege, solicita sa se observe ca reclamantii ar fi trebuit sa faca procedura in termen de 5 zile, iar acestia au formulat plangere prealabila in termenul prevazut de Legea nr. 554/2004.

Considera ca in analiza acestei exceptii trebuie sa se observe in primul rand faptul ca reclamantilor nu le-au fost comunicate actele, asa incat in opinia apararii si la acest moment reclamantii sunt in termen sa efectueze procedura prealabila.

Subliniaza ca reclamantii nu se situeaza sub incidenta dispozitiilor art. 11 din OUG nr. 83/2014.

Solicita respingerea exceptiei tardivitatii formularii actiunii, invocata de paratul Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu motivatia ca, indiferent ce norma juridica ce se va retine ca fiind aplicabila, raportat la data la care reclamantii au primit raspuns la procedura prealabila, cererea este formulata in termen.

In temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedura civila, instanta va examina cu prioritate exceptiile invocate de parati, exceptii care sunt de natura a face de prisos cercetarea pe fond a pricinii.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Procurorul General, Curtea retine ca obiectul actiunii vizeaza si anularea Ordinului nr. 1394 emis la 03.04.2017 de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si anularea ordinelor nr. ... emise de Procurorul General, prin care au fost solutionate plangerile prealabile formulate impotriva Ordinului nr. 1394/2017.

Ori, in considerarea calitatii de emitent al actelor contestate, in mod evident, acest parat are legitimare procesuala pasiva in cauza, fiind parte a raportului juridic de drept administrativ care a generat litigiul dedus judecatii. Raportul juridic ce constituie fundamentul demersului judiciar de fata reprezinta un raport juridic special, nascut in activitatea de executare a legii, activitate efectuata de catre o autoritate publica, in regim de putere publica. Prin emiterea actelor administrative contestate, paratul dobandeste calitate procesuala in contenciosul administrativ dat fiind faptul ca, in speta, conflictul s-a nascut tocmai din emiterea actului administrativ a carui legalitate se impune a fi cercetata.

Pentru aceste considerente, urmeaza a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ca nefondata.

Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii si la exceptia tardivitatii formularii actiunii, invocate de parata ANAF in raport de dispozitiile art. 11 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, instanta retine ca procedura de solutionare a contestatiilor reglementata de aceste dispozitii se refera in mod exclusiv la stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi, situatie ce nu se regaseste in cauza.

Intr-adevar, abrogarea acestor dispozitii incepand cu data de 01.07.2017, prin Legea - cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, nu ar fi fost de natura a atrage inaplicabilitatea lor in speta avand in vedere ca actiunea este formulata anterior abrogarii, astfel incat normele procedurale aplicabile nu ar putea fi decat cele aflate in vigoare la momentul sesizarii instantei.

Curtea constata, insa, ca problema care se pune in cauza nu se refera la stabilirea salariilor de baza, ci a sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, astfel incat ceea ce contesta reclamantii nu se identifica intocmai cu ipoteza legala invocata.

Conform art. 11 din OUG nr. 83/2014, angajatul trebuie sa urmeze procedura contestatiei administrative reglementate de acest text legal atunci cand sesizeaza instanta de contencios administrativ cu actiune ce are ca obiect anularea/revocarea/modificarea actului administrativ, comunicat, prin care s-a dispus incadrarea/reincadrarea personalului platit din fonduri publice si s-au stabilit drepturile salariale ce se acorda potrivit acestei incadrari/reincadrari, respectiv s-au stabilit salariile de baza.

In caz contrar, cum este si cazul de fata, angajatul nu este tinut a urma contestatia administrativa mentionata, ci se poate adresa, in cazul in care este functionar public, iar actul de stabilire a drepturilor salariale reprezentand sporuri constituie un act administrativ, instantei de contencios administrativ, in conditiile Legii nr. 554/2004, cu respectarea art. 7 din aceasta lege.

In speta, reclamantii au facut dovada formularii plangerilor prealabile impotriva ordinului nr. 1021/27.03.2017 emis de Presedintele ANAF, in interiorul termenului stabilit de art. 7 din Legea nr. 554/2004 (in conditiile in care au luat cunostinta de existenta actului administrativ la data de

2017. respectiv 6.04.2017 in cazul reclamantei [...], odata cu comunicarea ordinului nr. 1394/3.04.207 emis de Procurorul General).

In atare situatie, constatand ca reclamantii indeplinesc conditiile de sesizare a instantei impuse de Legea nr. 554/2004, urmeaza a respinge ca nefondate atat exceptia inadmisibilitatii actiunii, cat si exceptia tardivitatii formularii actiunii, apreciind in concluzie ca reclamantii nu erau tinuti de parcurgerea contestatiei administrative prevazute de art. 11 din OUG nr. 83/2014.

Pe fond, analizand criticile de nelegalitate invocate cu privire la actele administrative contestate, Curtea constata ca sunt neintemeiate.

Reclamantii indeplinesc functia de inspectori antifrauda in Directia de combatere a fraudelor din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, fiind detasati in structurile de parchet pe o perioada de trei ani, conform Ordinelor comune nr. 343/C/10/02/2014, respectiv 222/10/02/2014, nr. 1770/C/30/06/2015, respectiv 1540/80/06/2015 si nr. 457/C/10.02.2017, respectiv nr. 721/10.02.2017 de prelungire a detasarii.

Prin Ordinul nr. 964/24.04.2015 emis de Presedintele ANAF s-a stabilit ca, incepand cu data de 1 mai 2015, personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector - sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda, beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, iar prin Ordinul nr. 1009/30.04.2015 s-a stabilit ca, incepand cu data de 1 mai 2015, cuantumul brut al salariilor pentru acelasi personal se majoreaza prin includerea sumei aferente acestui spor.

Ulterior, prin Ordinul nr. 835/1.03.2017, Presedintele ANAF a dispus, incepand cu data de

2017. incetarea aplicabilitatii prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 964/2015 privind stabilirea cuantumului sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 25%, iar prin Ordinul nr. 836/10.03.2017, avand in vedere Nota nr. [...]/01/03/2017 a Directiei Generale de Organizare si Resurse Umane, aprobata de conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, s-a stabilit ca, incepand cu data de 01.03.2017, personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari st completari prin Legea nr. 71/2015, coroborat cu art. 7 alin. 4 si alin. 5 din OUG nr. 99/2016 si cu art. 1 alin. 3 din OUG nr. 9/2017.

De asemenea, prin Ordinul nr. 1021 emis la data de 27.03.2017 de Presedintele ANAF, avand in vedere Ordinul nr. 836/2017, s-a prevazut ca, incepand cu data de 01.03.2017, personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de drepturile salariale, astfel cum sunt prevazute in anexa care face parte integranta din acest ordin, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. 8 si alin. 9 din OUG nr. 83/2014 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015 coroborat cu art. 7 alin. 4 si alin. 5 din OUG nr. 99/2016 si cu art. 1 alin. 3 din OUG nr. 9/2017.

In continuare, prin Ordinul nr. 1394/03/04/2017 emis de Procurorul General s-a stabilit ca, incepand cu data de 01.03.2017, specialistii antifrauda detasati in cadrul Ministerului Public beneficiaza de drepturile salariale prevazute in anexele nr. 1-18 (coloana 8), aplicandu-se un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 5%.

Reclamantii au formulat contestatie (plangere prealabila) impotriva Ordinului nr. 1021/27/03/2017 emis de Presedintele ANAF, precum si impotriva Ordinului nr. 1394/03.04.2017 emis de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatii ce au fost respinse.

Instanta retine ca modul de acordare a sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica este prevazut la art. 12 alin. 9 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.71/2015, potrivit cu care personalul din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda, beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, prevazut la art. 5 din cap. VIII din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare «Justitie» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, acordat in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Prin urmare, sporul invocat de reclamanti nu poate fi acordat decat in conformitate cu Ordinul nr. 836 emis la data de 1.03.2017 de presedintele ANAF, prin care se stabileste incepand cu data de 1.03.207 un cuantum al sporului in procent de 5% aplicat la salariul brut lunar.

Intr-adevar, potrivit art. 4 alin. 12 din OUG nr. 74/2013, „Inspectorii antifrauda sunt detasati in interesul serviciului pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii detasarii in functie, cu acordul acestora. Pe perioada detasarii inspectorii antifrauda beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege in cazul detasarii.”, iar in conformitate cu prevederile art. 7 din HG nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare, „
Drepturile salariale aferente muncii prestate la locul detasarii si
cheltuielile de detasare se platesc de unitatea la care se efectueaza detasarea, cu exceptia cazurilor cand prin lege se prevede altfel.”

De asemenea, art. 8 din HG nr. 1860/2006, „Pe durata delegarii si detasarii persoana isi pastreaza functia, clasa, gradul profesional si treapta de salarizare sau, dupa caz, gradul sau treapta profesionala si salariul avute la locul de munca. Cand detasarea se dispune intr-o functie pentru care este stabilit un salariu mai mare, persoana detasata poate opta pentru acest salariu, in conditiile prevazute de lege.”

In speta, insa, nu se pune problema achitarii drepturilor salariale constand in sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, ci a modului de stabilire a acestor drepturi, care se face in conformitate cu art. 12 alin. 9 din OUG nr. 83/2014, respectiv in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui ANAF, fiind aplicabil deopotriva personalului care functioneaza efectiv in cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, precum si personalului detasat din aceasta structura in cadrul parchetelor, pe posturi de specialisti.

Curtea considera ca dispozitiile care impun mentinerea salariului se refera la salariul de baza, iar nu la sporuri, cu atat mai putin la sporurile ce nu sunt prevazute de lege intr-un cuantum expres determinat, ci conditiile acordarii lor sunt lasate la latitudinea ordonatorului de credit.

Mai mult, nu poate fi retinuta asertiunea reclamantilor potrivit cu care dificultatile financiare identificate la nivelul ANAF, care au justificat reducerea sporului, nu afecteaza in aceeasi masura si bugetul alocat Ministerului Public in conditiile in care, asa cum s-a mai aratat, problema care se pune nu vizeaza plata sporului, respectiv posibilitatea reala de suportare a acestuia de catre angajator, ci modul de stabilire a cuantumului dreptului salarial constand in acest spor, mod care este dat in competenta legala a presedintelui ANAF.

Instanta apreciaza ca o altfel de interpretare ar conduce la inechitati in sistemul salarial pentru aceeasi categorie de salariati, care isi desfasoara activitatea in conditii asemanatoare, situatie nepermisa de lege.

Prin urmare, indiferent de motivul care a determinat diminuarea sporului de la 25% la 5%, stabilirea cuantumului de 5% prin ordin al presedintelui ANAF face obligatorie aplicarea aceluiasi cuantum atat personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul ANAF, cat si celui detasat la Ministerul Public, astfel incat Ordinul nr. 1394/3.04.2017 al Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ apare ca fiind perfect legal.

In ceea ce priveste legalitatea diminuarii sporului, se retine ca, potrivit considerentelor Deciziei nr. 1250/2010 a Curtii Constitutionale,
statul are deplina legitimitate constitutionala de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de baza personalului platit din fonduri publice, in functie de veniturile bugetare pe care le realizeaza, iar prin
Decizia Curtii Constitutionale nr. 108 din 14 februarie 2006 s-a statuat ca
acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, legiuitorul fiind in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Prin urmare, decizia de diminuare a sporului acordat reclamantilor reprezinta o chestiune de oportunitate, ce nu poate face obiectul controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ decat in masura in care s-ar dovedi ca excedeaza marjei de apreciere a autoritatii publice, prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, imbracand astfel forma excesului de putere (art. 2 lit. n din Legea nr. 554/2004), situatie ce nu s-a dovedit in cauza.

In egala masura, Curtea constata ca nu se poate sustine incalcarea, prin Ordinul ANAF nr. 1021/27.03.2017, prin care se stabilesc in concret drepturile salariale incepand cu data de

2017. a principiului neretroactivitatii legii, atata timp cat din succesiunea actelor administrative adoptate rezulta ca incepand cu data de 1.03.2017 a incetat aplicabilitatea prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 964/2015 privind stabilirea cuantumului sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 25% (prin Ordinul nr. 835/01.03.2017), iar prin Ordinul nr. 836/10.03.2017 s-a stabilit ca, incepand cu aceeasi data, personalul din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda beneficiaza de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar.

Se observa astfel ca Ordinul nr. 1021/27.03.2017 nu stabileste in mod retroactiv o anumita situatie juridica, ci a fost adoptat in aplicarea in concret a unor dispozitii cu caracter normativ emise anterior, chiar de la 01.03.2017.

Referitor la aplicarea art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, potrivit cu care „
In perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mentin in plata la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare lunara, precum si cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii
... ”, Curtea considera ca aceste dispozitii se refera la sporurile al caror cuantum este fix, determinat chiar prin lege, iar nu la sporurile ce se stabilesc, conform competentelor legale, de catre ordonatorul de credit, in speta presedintele ANAF, care trebuie sa asigure deopotriva incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul institutiei.

Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele de nelegalitate invocate de reclamanti sunt nefondate, urmeaza a respinge actiunea ca atare, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile impuse de art. 1 si 8 din Legea nr. 554/2004.

Sentinta civila nr. 222/CA/11.10.2017 Judecator redactor Elena Carina Gheorma