LAMURIREA SITUATIEI JURIDICE A INCULPATULUI REFERITOARE LA CONDAMNARILE ANTERIOARE DIRECT IN INSTANTA DE APEL.INADMISIBILITATE.

 

Curtea de Apel Ploiesti – Sectia penala si pentru cauze cu minori si familie

Decizia penala nr.1371 din 23 noiembrie 2016

 

„Desi intemeiata critica parchetului sub aspectul gresitei individualizari a pedepselor aplicate inculpatului care este cunoscut cu multiple antecedente penale pentru infractiuni savârsite inca din perioada minoratului, Curtea a considerat ca nu poate lamuri situatia juridica a acestuia direct in singura cale de atac disponibila decât prin nesocotirea dispozitiilor Deciziei nr.42/13 oct.2008 pronuntata de Sectiile Unite ale I.C.C.J in recurs in interesul legii si prin incalcarea art.2 prf.1 din Protocolul nr.7 Aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului potrivit cu care orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara - ceea ce nu este admisibil.”                                            

 

             Prin sentinta penala nr. 466 din 8 martie 2016 pronuntata de judecatorie a fost condamnat inculpatul S.A.C-recidivist, arestat in alta cauza, pentru comiterea infractiunilor de:

-conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat prevazuta si pedepsita de art. 85 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969, art.5 Cod penal si art. 396 alin. 10  C.proc.pen. la pedeapsa de 8 luni inchisoare;

- conducere a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere, prevazuta si pedepsita de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969, art. 5 Cod penal si art. 396 alin. 10  Cod proc. pen. la pedeapsa de 8 luni inchisoare;

- participatie improprie la fals intelectual prevazuta si pedepsita de art.31 alin.1 Cod penal din 1969  rap. la art.289 alin. 1 Cod penal din 1969  cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969, art. 5 Cod penal si art. 396 alin. 10  Cod proc. pen.la pedeapsa de  6 luni inchisoare.

 Toate cele 3 fapte penale au fost savârsite la 19.03.2011, aflându-se in concurs real de infractiuni.

              In baza art. 33 lit. a si b si art.34 alin.1 lit. b Cod penal din 1969, s-au  contopit pedepsele principale de mai sus, iar in conformitate cu art.83 alin.1 Cod penal din 1969, art. 5 Cod penal, s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an si 6 luni inchisoare pe un termen de incercare de 3 ani si 6 luni aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.18/18.01.2008 a aceleiasi judecatorii(definitiva prin decizia penala nr. 120/07.05.2008 a tribunalului) si s-a dispus executarea acesteia alaturi de pedeapsa rezultanta cea mai grea, in final inculpatul executând pedeapsa totala de2 ani si 2 luni  inchisoare in regim de detentie.

In temeiul art.71 alin. 2 Cod penal din 1969, inculpatului i-a fost interzis exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal din 1969, ca pedeapsa accesorie.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a stabilit rezumativ ca in fapt la data de 19.03.2011, in jurul orei 15:10, inculpatul a condus un autoturism marca Opel Corsa cu numar de inmatriculare provizoriu, având perioada de valabilitate a numerelor de inmatriculare expirata, pe str.Gh.Gr. Cantacuzino din municipiul P., fara a detine permis de conducere, iar cu ocazia opririi in trafic de catre un echipaj de politie, a oferit date nereale de identificare apartinând altei persoane, determinând organele de politie sa intocmeasca, din culpa, un proces-verbal de constatare si sa consemneze o declaratie olografa-ambele documente oficiale-care contin date false.

Dupa parcurgerea procedurii de camera preliminara, fiind audiat inaintea inceperii cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut integral si neconditionat savârsirea faptelor inclusiv ca a oferit agensilor rutieri datele de identificare ale numitului D. M., un prieten de scoala fiindu-i teama de consecintele penale datede trecutul sau infractional si a solicitat solutionarea cauzei prin parcurgerea procedurii simplificate de judecata, prev.de art.375 Cod procedura penala, cerere admisa de instanta de judecata.

In aceste circumstante, pe baza probelor strânse numai in cursul urmaririi penale, prima instanta a stabilit raspunderea penala a inculpatului, inclusiv legea penala mai favorabila si a dispus condamnarea acestuia retinând ca cele 3 infractiuni, care se afla in concurs real de fapte penale, au fost savârsite in stare de recidiva postcondamnatorie fata de condamnarea de 1 an si 6 luni inchisoare a carei executare a fost suspendata conditionat pe un termen de incercare de 3 ani si 6 luni conform sentintei penale nr. 18/18.01.2008 a judecatoriei definitiva prin decizia penala nr.120/07.05.2008 a tribunalului, pedeapsa care constituie cel de-al doilea termen al recidivei in raport de fiecare infractiune in parte.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel parchetul criticând-o pentru netemeinicie cu motivarea ca cele doua pedepse de câte 8 luni si cea de 6 luni inchisoare nu corespund unei juste individualizari judiciare in raport de criteriile generale prev.de art.72 Cod penal anterior in conditiile in care, din fisa de cazier a inculpatului rezulta ca acesta a mai suferit si alte condamnari, dovedind perseverenta infractionala astfel ca instanta de fond ar fi trebuit sa-i aplice pedepse care sa depaseasca minimul special legal.

             Curtea, verificând sentinta apelata in raport de critica apelantului-parchet, de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale care au incidenta in cauza precum si sub toate aspectele de fapt si de drept astfel cum impune art.417 alin.2 cod pr.pen., a constatat ca este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

In mod corect pe baza probelor administrate numai in cursul urmaririi penale citate si analizate detaliat de prima instanta s-a stabilit ca in fapt in dupa amiaza zilei de 19.03.2011, in jurul orei 15:10, inculpatul S.A.C.a condus pe strada Gh.Gr.Cantacuzino din municipiul P. autoturismul marca Opel Corsa cu numar de inmatriculare provizoriu, având perioada de valabilitate a numerelor de circulatie expirata si fara a detine permis de conducere iar cu ocazia opririi in trafic, a oferit agentilor de politie date nereale de identificare(apartinând altei persoane)determinându-i sa intocmeasca, din culpa, un proces-verbal de constatare si sa consemneze o declaratie olografa-ambele documente fiind oficiale-cu date nereale.

 Aceste fapte recunoscute si asumate integral si neconditionat de inculpat inca de la momentul surprinderii sale in flagrant, constituie infractiunile prev.si ped.de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata, art. 85 alin.1 din  acelasi act normativ si art. 31 alin.1 Cod penal din 1969 rap.la art. 289 Cod penal  din 1969, fiind comise in conditiile concursului real de fapte penale, conform art.33 lit.b cod penal anterior.

             In opinia Curtii, daca in privinta stabilirii situatiei de fapt si a fundamentului juridic al raspunderii penale, inclusiv sub aspectul legii penale mai favorabile in sensul art.5 din cod penal, instanta de fond a facut o corecta aplicare a legii, la individualizarea pedepsei, prima instanta desi a analizat in concret circumstantele in care infractiunile au fost comise si datele ce caracterizeaza persoana infractorului, i-a a aplicat acestuia pedepse care nu raspund exigentelor de represiune, preventie si reeducare ale oricarei sanctiuni de drept penal.

Astfel, nu a fost valorificata in procesul alegerii si adaptarii pedepsei, circumstanta personala referitoare la conduita sa anterioara de care nu s-a tinut cont la pronuntarea sentintei de condamnare la cele 2 pedepse de câte 8 luni inchisoare si cea de 6 luni inchisoare, care sub aspectul cuantumului lor, reprezinta minimul legal special.

Pentru a justifica aplicarea acestor 3 pedepsei prima instanta a invocat atitudinea pretins sincera a inculpatului in sensul recunoasterii faptelor comise, inaintea inceperii cercetarii judecatoresti, dar aceasta exprima in realitate exercitarea dreptului sau de a uza de procedura simplificata de judecata pentru a beneficia de reducerea legala a limitelor pedepselor iar nu o conduita de regret si de colaborare cu organul judiciar pentru a inlesni stabilirea adevarului judiciar si solutionarea cu celeritate a procedurii judiciare penale câta vreme fiind depistat in trafic in flagrant evidenta faptelor nu putea fi negata verosimil.

                Ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atât gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cât si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.

                 Functiile de constrângere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.

              Asa fiind, concluzia Curtii a fost aceea ca nu s-a acordat suficienta si echilibrata importanta numarului infractiunilor savârsite si imprejurarilor concrete in care inculpatul a actionat astfel ca atât pedepsele componente cât si cea rezultanta sa fie necesare, apte, juste si proportionale cu gravitatea activitatii infractionale, pentru a asigura functiile de constrângere si de reeducare, precum si scopul preventiv al sanctiunii de drept penal in conditiile in care inculpatul S.A.C.

  In egala masura, instanta de fond nu a sanctionat prin pedepsele stabilite, starea de recidiva postcondamnatorie in care se gaseste inculpatul ce nu se afla la primul conflict cu legea penala, fiind anterior condamnat, ultima data la pedeapsa rezultanta de 1 an si 6 luni inchisoare a carei executare a fost suspendata conditionat, conform sentintei penale nr.18/18.01.2008 a judecatoriei-definitiva prin decizia penala nr.120/07.05.2008 a tribunalului.

             Curtea a constatat ca din fisa de cazier judiciar actualizata ce exista in dosar la data pronuntarii sentintei apelate, fiind depusa la cererea judecatorului fondului rezulta insa ca aceasta din urma pedeapsa anterioara, de 1 an si 6 luni inchisoare a carei executare a fost suspendata conditionat, a fost modificata printr-o sentinta data de Judecatoria Cluj Napoca (nr.797 din 21 iunie 2012) definitiva la data de 15 noiembrie 2012 (prin decizia penala nr.1621 a Curtii de Apel Cluj-dosar nr.8009/211/2012) fiind recontopita in pedeapsa rezultanta de 1 an si 6 luni inchisoare care a fost sporita cu 6 luni, astfel ca inculpatul S. A. C. avea de executat pedeapsa totala de 2 ani inchisoare in regim de detentie.

             In acest scop Judecatoria Cluj Napoca a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.1045/15 nov.2012 iar inculpatul a fost arestat in baza acestui mandat la data de 12 martie 2014.

             Din fisa de cazier judiciar mai rezulta ca ulterior si aceasta pedeapsa totala de 2 ani cu executare prin privare de libertate, aplicata de instantele clujene a fost descontopita in toate pedepsele componente anterioare si prin mentinerea anularii suspendarii conditionate a unei pedepse de 1 an inchisoare aplicate inculpatului prin sentinta penala nr.863 din 19 mai 2006 a Judecatoriei T.-definitiva prin neapelare la 3 iunie 2006, pedepsele repuse toate in individualitatea lor, au fost recontopite cu o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.3396 din 24 noiembrie 2014 a Judecatoriei P. definitiva la 5 martie 2015 prin decizia penala nr.243 a Curtii de Apel P.(dosar penal nr.33404/281/2012-filele 17-21 dosar apel) urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare sporita cu 6 luni-in total 3 ani si 6 luni inchisoare.

             Drept urmare a fost emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.3486/ 6 martie 2015.

             Executarea acestei pedepse privative de libertate constituie explicatia faptului ca trimiterea in judecata a inculpatului S. A. C. s-a facut cu acesta arestat in alta cauza aflându-se in Penitenciarul P(fila 6 verso a rechizitoriului) de unde a fost liberat conditionat la data de 27 aprilie 2016 dupa pronuntarea hotarârii apelate (fila 32 dosar apel).

             In aceste circumstante, in opinia Curtii de Apel situatia juridica a intimatului-inculpat nu a fost clarificata de instanta de fond desi aceasta a solicitat si primit fisa actualizata a cazierului sau judiciar, ignorând analizarea posibilei concurente a unora dintre multiplele infractiuni savârsite de acesta si respectiv a incidentei revocarii suspendarii conditionate pentru pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pe care dispus-o fara a observa ca aceasta pedeapsa constituie rezultanta unei pluralitati de pedepse, include si o anulare a suspendarii conditionate pentru concurenta unor fapte si, in plus, a fost deja modificata in sensul cumularii juridice cu pedepse pronuntate impotriva aceluiasi inculpat ulterior datei de 19 martie 2011 când a savârsit cele 3 infractiuni ce fac obiectul cauzei de fata.

            De aceea, desi intemeiata critica parchetului sub aspectul gresitei individualizari a pedepselor aplicate inculpatului care este cunoscut cu multiple antecedente penale pentru infractiuni savârsite inca din perioada minoratului, Curtea a considerat ca nu poate lamuri situatia juridica a acestuia direct in singura cale de atac disponibila decât prin nesocotirea dispozitiilor Deciziei nr.42/13 oct.2008 pronuntata de Sectiile Unite ale I.C.C.J in recurs in interesul legii si prin incalcarea art.2 prf.1 din Protocolul nr.7 Aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului potrivit cu care orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara - ceea ce nu este admisibil.

  In consecinta, pentru toate considerentele care preced, in baza art.421 pct.2 lit b teza ultima cod proc.pen., Curtea a admis apelul declarat de parchet si, desfiintând in totalitate sentinta apelata a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta potrivit deciziei de fata.

            

                                                                      (Judecator - Simona Petruta Buzoianu)