Înşelăciunea – Update

 

Conform art.244 Cod Penal, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Împăcarea înlătură răspunderea penală.

 

Obiectul

• Obiectul juridic special: relațiile sociale privitoare la protecția patrimoniului;
• Obiectul material: bunurile mobile corporale cu valoare economică, înscrisurile cu valoare patrimonială, precum şi bunurile imobile.

Subiectul

• Subiectul activ: orice persoană;
• Participația penală este posibilă sub toate formele;
• Subiectul pasiv: orice persoană prejudiciată;
• Dacă nu există identitate între persoana prejudiciată şi cea indusă în eroare, atunci persoana indusă în eroare are calitatea de subiect pasiv secundar.

Latura obiectivă

• Elementul material constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate;
• Urmarea imediată: producerea unui prejudiciu material;
• Legătura de cauzalitate: trebuie dovedită.

Latura subiectivă

• Intenție directă;
• Nu intereează mobilul cu care a fost comisă fapta.

Varianta agravată

• Fapta este săvârșită prin folosirea de nume sau de calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase – dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

Tentativa

• Actele de pregătie sunt posibile, dar neincriminate;
• Actele preparatorii efectuate de un terț, de care se foloseşte autorul, constituie acte de complicitate;
• Tentativa este posibilă şi se pedepseşte.

Consumarea şi epuizarea

• Fapta se consumă în momentul producerii prejudiciului;
• Fapta poate fi săvârșită în forma continuată, când se epuizează odată cu efectuarea ultimului act de executare.

Pedeapsa

• Forma tipică se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani;
• Varianta agravată se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani;
• Dacă fapta a produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale se majorează cu jumătate.

Elemente de procedura

• Acțiunea penală se pune în mişcare din oficiu;
• Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Inselaciunea 

Înşelăciunea (sau escrocheria) constă în inducerea în eroare a unei persoane,prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapteadevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şidacă s-a pricinuit o pagubă (art. 215 alin. 1 C.pen.)

Şi această infracţiune este aşadar o modalitate tipică de sustragere ce serealizează însă prin inducerea în eroare a victimei pentru a o determina să remită unbun sau un folos material făptuitorului şi pe care acesta urmăreşte să-l obţină.

Art. 215 C.pen. reglementează în mod diferenţiat o formă simplă tip ainfracţiunii (alin. 1), două forme calificate, agravate (alin. 2 şi 5), o variantă specială,numită curent înşelăciune în convenţii (alin. 3) şi încă o variantă specială prevăzută dealin. 4 privitoare la înşelăciunea prin cecuri.

Inselaciunea – forma simplă

Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale patrimoniale privind apărareabunului altuia.

Obiectul material cuprinde nu numai bunurile corporale mobile, ci şi bunurilenimobile, drepturile şi obligaţiile patrimoniale, precum şi acţiunile cu caracterpatrimonial aflate în momentul săvârşirii infracţiunii la dispoziţia sau în posesia oridetenţia subiectului pasiv.

Subiectul acestei infracţiuni, atât cel activ cât şi cel pasiv, poate fi oricepersoană.

Latura obiectivă.

Elementul material constă în acţiunea frauduloasă de amăgire, de inducere îneroare a victimei.

Această acţiune de inducere în eroare se poate săvârşi potrivit dispoziţieiincriminatoare, fie prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, fie prinprezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

Cerinţa esenţială pentru varianta simplă, tip, nu există, nu se cere anume ceva.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube.

Inselaciunea

Legătura de cauzalitate trebuie să existe între acţiunea frauduloasă deinducere în eroare şi rezultatul păgubitor.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul producerii pagubei; când pagubanu se produce ne vom găsi în faţa unei tentative la această infracţiune.

Latura subiectivă. Infracţiunea se produce cu intenţia directă de a înşela şicerinţa esenţială constă în aceea ca făptuitorul să urmărească a obţine pentru sine saum pentru altul un folos material injust.

Această cerinţă caracterizează intenţia care devine astfel o vinovăţie calificatăprin scopul urmărit de infractor.

Pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înşelăciunea – forma agravată (art. 215 alin. 2 C.pen.)

Definiţie:

Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alemijloace frauduloase.

Obiectul juridic şi obiectul material este acelaşi ca şi la forma simplă.

Subiecţii sunt aceiaşi ca la forma tip.

Latura obiectivă.

Elementul material constă în acţiunea de inducere în eroare prin cele douămodalităţi: prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă aunei fapte adevărate.

Cerinţa esenţială constă în aceea că la acţiunea de inducere în eroare să se fifolosit nume sau calităţi mincinoase ori alte mijloace frauduloase:

• • folosirea de nume mincinoase – prin folosirea unui nume care nu aparţine înrealitate persoanei respective (fie al unei alte persoane, fie nume imaginar);
• • folosirea de calităţi mincinoase – prin întrebuinţarea sau asumarea de ranguri,titluri, funcţii, atribute pe care făptuitorul nu le are în realitate;
• • folosirea de alte mijloace frauduloase, ca de exemplu falsurile.

Atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplicăregulile concursului de infracţiuni.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube.

Legătura de cauzalitate trebuie să existe între acţiune şi rezultat.

Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.

Inselaciunea

în convenţii – varianta specială (art. 215 alin. 3 C.pen.).

Definiţie:

Alin. 3 al art. 215 C.pen. prevede varianta specială a înşelăciunii – înşelăciuneaîn convenţii – care este definită ca “inducerea sau menţinerea în eroare a uneipersoane, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încâtfără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiilestipulate”.

Obiectul juridic, obiectul material şi subiecţii sunt comune cu cele de laforma tip.

Latura obiectivă

Elementul material constă în acţiunea de inducere sau menţinere în eroare.

Cerinţa esenţială constă în aceea ca (prima) inducerea în eroare să se producăcu prilejul încheierii sau executării unui contract şi (a doua) inducerea în eroare să fiede aşa natură încât, fără acea eroare cel amăgit nu ar fi încheiat sau nu ar fi executatcontractul în condiţiile stipulate, adică amăgirea să fi fost hotărâtoare pentru persoanaînşelată.

Urmarea imediată. Acţiunea de inducere în eroare sau menţinerea în eroaretrebuie să producă o pagubă.

Legătura de cauzalitate trebuie să existe între acţiunea de înşelare şiproducerea pagubei.

Latura subiectivă

Activitatea de înşelare se comite cu intenţie. Este suficientă ştiinţa căsăvârşeşte o acţiune de inducere sau menţinere în eroare cu ocazia încheierii sauexecutării unui contract.

Pedeapsa este aceeaşi ca la forma simplă sau agravată.

Înşelăciunea prin folosirea cecurilor – varianta specială (art. 215 alin. 4C.pen.)

Definiţie:

“Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind căpentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta dea retrage, după emitere, provizia, în total sau în parte, ori de a interzice trasului de aplăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-apricinuit o pagubă posesorului cecului”.

Obiectul juridic este acelaşi ca la forma simplă.

Obiectul material constă în drepturile patrimoniale băneşti ale unei persoane.

Subiecţi:

• • activ este orice persoană titulară a unui cont deschis la o bancă
• • pasiv poate fi orice persoană care primeşte un cec care o îndreptăţeşte de a-şirecupera suma pe care i-o datorează subiectul activ.

Latura obiectivă

Elementul material se poate realiza prin acţiuni alternative:

• • acţiune de emitere a unui ceccerinţă: făptuitorul să ştie că nu există provizia sau acoperirea în bani necesară
• • acţiunea de retragere a proviziei în tot sau în partecerinţă: să existe acoperire a sumei consemnată pe cec
• • acţiunea de interzicere a trasului de a plăticerinţă: acţiunea să se săvârşească înainte de expirarea termenului de prezentare.

Urmarea imediată este producerea unor pagube.

Legătura de cauzalitate trebuie să existe între acţiune şi urmarea imediată.

Latura subiectivă. Această infracţiune se săvârşeşte cu intenţie directă şi cuscopul special de a urmări obţinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos materialinjust.

Pedeapsa este închisoare de la 3 al 15 ani.

Scurte explicaţii:

• • “trasul” este persoana care are mandat sau ordin de la o altă persoană numită“trăgător” să execute obligaţia de plată a unei sume determinate în favoarea unei atreia persoane numită beneficiar, la împlinirea scadenţei şi locul menţionat în cec.
• • cec – în sensul incriminării – mijloc de plată prin care posesorul unui cont dăordin băncii la care are deschis acest cont să vireze în contul deţinătorului cecului(beneficiarul sumei înscrise în cec) o anumită sumă de bani (cea înscrisă).
• • De reţinut că libretul CEC nu constituie cec în accepţiunea din art. 215.

Înşelăciunea – forma agravantă de la alin. 5

“Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cuînchisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

Consecinţe deosebit de grave (art. 146 C.pen.): “o pagubă materială mai marede 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată uneiautorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145 ori alteipersoane juridice sau fizice”.

Descopera mai multe informatii pe pagina Avocat drept penal .