Infractiunea prevazuta de art. 8 din Legea nr. 39/2009

Prin decizia nr.12/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la incriminarea infractiunilor prevazute de art. 323 Cod penal 1969 si art. 8 din Legea nr. 39/2003, s-a a statuat ca, faptele prevazute de art. 323 Cod penal anterior si art. 8 din Legea nr. 39/2003, in reglementarea anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regasesc in incriminarea art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

Retinand ca, ambele infractiuni presupun o structura organizatorica, instanta suprema a apreciat ca, art. 8 din Legea nr. 39/2003 si art. 323 Cod penal anterior se regasesc in noua reglementare in art. 367 Cod penal.

Asa cum a retinut chiar si procurorul de caz, in rechizitoriu, probele nu au dovedit o structura clara de coordonare, iar in urma propriului demers analitic asupra materialului probator al cauzei nici Curtea nu poate retine ca inculpatii nu s-au organizat in vederea comiterii infractiunilor de trafic de persoane, ci ca acestia au actionat in modalitatea participatiei ocazionale de infractori, unii fiind autori, altii complici, prin urmare, lipsa unei organizarii in desfasurarea activitatii infractionale atrage concluzia ca activitatea infractionala desfasurata de inculpati nu se circumscrie elementelor constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal (preluate de art. 367 Cod penal), nefiind prevazuta de legea penala.

Prin sentinta penala nr. 1329 din data de 28 noiembrie 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. 3234/63/2013**, in baza art. 386 Cod procedura penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute sarcina inculpatului O.I. din infractiunile prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, art. 13 alin. 1, 2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cod penal din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.), art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cod penal din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 329 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a

Cod penal din 1969 in infractiunile prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969, art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cod penal (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cod penal din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 329 alin. 1, 2 si 3 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969.

1. In baza dispozitiilor art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal raportat la art. 5 Noul Cod penal a fost condamnat inculpatul O. I., in prezent detinut in Penitenciarul Craiova, la pedeapsa de 4 ani inchisoare.

In baza dispozitiilor art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art.37 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 5 Noul Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e Cod penal din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.)

In baza dispozitiilor art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 5 Noul Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 7 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e Cod penal din 1969 (parte vatamata P.M.A.)

In baza dispozitiilor art. 329 alin. 1, 2 si 3 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 5 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e Cod penal din 1969.

In baza dispozitiilor art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b Cod penal din 1969. si art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e Cod penal din 1969.

In baza art. 61 Cod penal din 1969 a fost revocata liberarea conditionata privind restul de 2362 de zile ramas de executat din pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj si contopeste restul neexecutat cu pedeapsa de 9 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e Cod penal din 1969 aplicata inculpatului O. I., inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e Cod penal din 1969.

S-a aplicat art. 71 Cod penal din 1969 si au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a si lit. b,e Cod penal din 1969.

In baza art. 72 alin. 1 Cod penala fost scazuta din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive de la 21.11.2012 la zi.

In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala a fost mentinuta masura arestului preventiv fata de inculpatul O.I.

2. In baza art. 386 Cod procedura penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute sarcina inculpatei T.J. din infractiunile prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969, art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13 alin. 1, 2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata P.M.A.) si art. 328 Cod penal din 1969 in infractiunile prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal din 1969 si art. 76 lit. c Cod penal din 1969, art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal din 1969 si art. 76 lit. b Cod penal din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cod penal din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 328 Cod penal din 1969.

In baza art. 16 N Noul Cod procedura penala raportat la art. 4 NCP si la art. 17 alin. 2 NCPP a fost achitata inculpata T.J. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 328 Cp din 1969.

In baza dispozitiilor art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 C.p din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. c Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnata inculpata T.J., la pedeapsa de 1 an inchisoare.

In baza art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnata aceeasi inculpata la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.)

In baza art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnata aceeasi inculpata la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e C.p. din 1969 (parte vatamata P.M.A.)

In baza dispoz. art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b C.p din 1969. si art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969

S-a aplicat art. 71 C.p. din 1969 si au fost interzise inculpatei drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b,e C.p din 1969

In baza art. 72 alin. 1 CP a fost scazuta din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive de la 12.11.2012 la 25.03.2014.

In baza art. 399 alin. 9 Cpp s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestului la domiciliu din

2014. la 02.06.2014.

In baza art. 399 alin. 1 Cpp a fost mentinuta masura controlului judiciar fata de inculpata

T.J. .

In baza art. 397 Cpp raportat 25 Cpp, au fost admise in parte actiunile civile formulate de partile civile G.C.A.M. si P.M.A. .

Au fost obligati in solidar inculpatii O.I., V.M.A. si T.J. la plata sumei de 10.000 lei, reprezentand daune morale catre partea civila G.C.A.M. .

Au fost obligati in solidar inculpatii O.I., V.M.A. si T.J. la plata sumei de 5.000 lei, reprezentand daune morale catre partea civila P.M.A. .

In baza art 82 alin. 1, 2 si 3 Cpp au fost majorate onorariile cuvenite aparatorilor din oficiu Tirlea Carmen, Dinca Lavinia Mihaela, Oane Bogdan David, Oane Ilona Gabriela si Mihai Lucian la 600 lei pentru fiecare.

In baza art. 274 alin. 1 si 2 Cpp a fost obligat inculpatul O.I. la plata sumei de 3500 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.

A fost obligata inculpata T.J. la plata sumei de 2600 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei

A fost obligat inculpatul V.M.A. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat ca la data de 29.11.2012, s-a inregistrat pe rolul acestei instante rechizitoriul nr. 238 D/P/2012, emis de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, prin care au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatii:

1. O.I. - pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional, fapta prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.p.; trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata G.C.A.M), trafic de minori prev.de art. 13 alin.1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata P.M.A.) si proxenetism, prefv.de art. 329 C.p., fiecare cu aplic.art. 37 lit.a C.p. si toate cu aplic.art.33 lit.a si b C.p..
2. V.M.A. - pentru constituirea unui grup infractional, fapta prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.p., trafic de minori p rev.de art. 13 alin.1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata P.M.A.) , ambele cu aplicarea art. 33 lit. a si b C.p. si
3. T.J. - pentru constituirea unui grup infractional. Fapta prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.p., complicitate la trafic de minori prev.de art. 26 C.p. raportat la art. 13 alin.1,2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata G.C.A.M), complicitate la trafic de minori prev.de art. 26 C.p. raportat la art. 13 alin.1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata P.M.A.) si prostitutie fapta prev.de art. 328 C.p., toate cu aplic.art. 33 lit.a si b C.p., trimisi in judecata prin rechizitoriul Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova nr. 238 D/p/2012.

In fapt, s-au retinut urmatoarele:

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul a retinut urmatoarele:

1.  Inculpatul O.I., dupa eliberarea conditionata in data de 17.06.2011, a cunoscut-o la inceputul anului 2012 pe inculpata T.J., cu care a stabilit o relatie de concubinaj si, intrucat nu aveau nicio alta sursa de venit, inculpata a inceput sa practice prostitutia, clientii fiind gasiti prin postarea unor anunturi in ziarele locale la rubrica "Erotice".

In perioada 03.03.2012-10.11.2012, inculpatii O.I., si T.J. au dat la rubrica „Erotice” din cotidianul Gazeta de Sud un numar de 387 anunturi ce priveau, conform specificului anunturilor si formularii acestora, intretinerea de relatii sexuale contra cost (conform adresei nr. 1243 din

2012. a SC Media Sud Management SA Craiova - Cotidianul Gazeta de Sud).

Raporturile sexuale cu clientii care o contactau in acest mod, erau intretinute in apartamentele in care inculpatii T.J. si O.I., locuiau cu chirie, cei doi fiind nevoiti sa paraseasca destul de repede aceste apartamente, vecinii sesizandu-se cu privire la fluxul mare de persoane care ii frecventau.

In retinerea acestei situatii de fapt, instanta are in vedere declaratia inculpatei T.J., care a recunoscut comiterea faptei si imprejurarea ca in perioada mentionata a practicat prostitutia la indemnul inculpatului O.I., precum si faptul ca banii obtinuti au fost cheltuiti in comun pentru acoperirea costurilor legate de chirie si traiul zilnic.

Declaratia acesteia se coroboreaza si cu adresa mentionata anterior din care rezulta postarea unor anunturi erotice, precum si cu declaratiile martorilor, vecini cu inculpatii T. N., T.E., Z.M., C.M.C., care au confirmat fluxul mare de persoane ce veneau in apartamentele in care locuiau cei doi inculpati.

Sustinerea inculpatului O.I. in sensul ca nu a ajutat-o in niciun fel si nu a beneficiat de banii obtinuti de inculpata T.J. din practicarea prostitutiei nu poate fi retinuta, avand in vedere atat declaratia inculpatei, cat si notele de redare a convorbirilor telefonice din care rezulta ca acesta cunostea despre practicarea prostitutiei si folosea banii obtinuti in acest fel, bani care erau cheltuiti in comun.

2. La inceputul lunii septembrie 2012, inculpatul O.I., zis „Ionut”, cunoaste pe partea vatamata G.C.A.M. si profitand de faptul ca inculpata T.J. era plecata din oras, cei doi se muta impreuna, in apartamentul inchiriat deja pe strada Severinului, inculpatul promitandu-i partii vatamate ca vor avea o relatie serioasa.

La circa o saptamana, dupa ce s-au mutat impreuna, inculpatul O.I. ii cere partii vatamate G.C.A.M. sa practice si ea prostitutia, in conditiile in care aceasta observase fluxul de persoane ce veneau in apartamentul inculpatilor si constientizase activitatea inculpatei T.J. de practicare a prostitutiei.

La insistentele acestuia, pe fondul relatiei in care se afla, partea vatamata G.C.A.M. accepta sa se prostitueze si banii castigati de ea fiind insusiti tot de inculpatul O.I.

In acelasi timp, abandoneaza activitatea scolara, situatie ce a dus la alarmarea parintilor sai.

In vederea desfasurarii activitatii, sunt date de o serie de noi anunturi, partea vatamata G.C.A.M. primind si ea telefoane „de serviciu”.

In perioada septembrie-octombrie 2012, inculpata T.J. o instruieste pe partea vatamata G.C.A.M., cu privire la serviciile prestate, tarifele percepute, comportamentul cu clientii etc., si, totodata, practica prostitutia impreuna cu aceasta in acel apartament, banii fiind insusiti de inculpatul O.I. .

Spre sfarsitul lunii octombrie 2012, intrucat parintii partii vatamate G.C.A.M. au sesizat faptul ca se intampla ceva in neregula cu fiica lor, partea vatamata G.C.A.M. este contactata, cerandu-i-se sa se intoarca la scoala, in caz contrar, fiind amenintati cu anuntarea politiei.

In acest moment partea vatamata G.C.A.M. constientizeaza situatia in care se afla, incercand sa iasa de sub influenta inculpatului O.I. si refuzand sa mai „rezolve” toti clientii care i se aduceau, ceea ce l-a determinat pe inculpat sa exercite presiuni concretizate in amenintari si lovituri repetate.

Totodata, inculpatul O.I. inchiriaza un alt apartament in zona magazinului Billa din Craiova unde se muta impreuna cu partea vatamata G.C.A.M., in acelasi mod aratat mai sus, alaturi de aceasta, practicand prostitutia si inculpata T.J., care, in fiecare seara, se intorcea la domiciliul ei din comuna V. sat B.

In retinerea acestei situatii de fapt, instanta are in vedere declaratia partii vatamate G.C.A.M., care a relatat modul in care a fost recrutata de inculpatul O.I. cu promisiunea unei relatii, precum si faptul ca , la insistentele acestuia, a acceptat sa practice prostitutia si inculpatul a dat anunturi in ziar in acest sens.

De asemenea, partea vatamata a mai aratat ca banii obtinuti erau insusiti de acest inculpat, ca discutiile cu parintii se purtau in prezenta inculpatului, telefonul fiind dat pe speaker, precum si faptul ca inculpata T.J. a instruit-o cu privire la modul de comportare fata de clienti si la tarifele practicate.

Declaratia acesteia se coroboreaza si cu depozitia din faza de urmarire penala a inculpatei T.J., care a recunoscut ca a trebuit sa o accepte in apartament pe partea vatamata si ca aceasta a inceput sa aiba clienti initial contactati pe numerele sale de telefon, dupa care a avut si alte cartele si alte anunturi date la ziar atat de ea, cat si de celalalt inculpat.

Totodata, inculpata a aratat ca "banii castigati de partea vatamata erau problema ei si a inculpatului O.I. ".

Declaratiile din faza de judecata ale inculpatei T.J. in sensul ca nu recunoaste comiterea faptei nu pot fi retinute, intrucat sustinerea acesteia ca in faza de urmarire penala ar fi fost agresata de un subofiter si ca declaratiile au fost scrise la sugestia si indemnul organelor de ancheta nu a fost dovedita in niciun fel si, in plus, nu se coroboreaza cu restul probelor administrate.

De altfel, in conditiile in care partea vatamata a locuit impreuna cu inculpatii , iar vecinii de apartament au confirmat fluxul de persoane care veneau la orice ora in imobilul acestora, sustinerea inculpatei ca nu stia ca aceasta practica prostitutia nu este credibila si , in plus, este contrazisa chiar de declaratia inculpatului O.I. care a relatat ca cele doua s-au imprietenit si au inceput sa aduca clienti in apartament.

Nici sustinerea inculpatului O.I. in sensul ca partea vatamata a practicat prostitutia fara sa fie determinata de el si ca nu si-a insusit banii obtinuti de aceasta nu poate fi retinuta, avand in vedere atat declaratia partii vatamate si a inculpatei T.J., dar si procesul de redare a convorbirilor telefonice din care rezulta ca la data de 09.11.2012 inculpatul a trimis un mesaj in care a afirmat ca are probleme foarte grave, deoarece "si-a bagat femei la strada si astazi a fost dat in gat la garda de una" (referindu-se la partea vatamata P.M.A., care plecase si anuntase politia).

O dovada a constrangerii exercitata de inculpat asupra partii vatamate G.C.A.M. o reprezinta si biletul de iesire din spital eliberat de Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova, din care reiese ca partea vatamata a fost internata in perioada 15-23.11.2012, cu diagnosticul "reactie la factori de stres - sechestrare".

Starea psihica a partii vatamate este confirmata si de mama acesteia, martora G.I.A., care a relatat in plus ca o lunga perioada de timp nu a putut vorbi cu fiica sa, ci numai cu inculpatul O.I. si a mai aratat ca singura data cand a intalnit-o pe fiica sa a fost in prezenta inculpatei T.J., care a refuzat sa plece si sa le lase pe cele doua sa discute.

3. In cursul lunii noiembrie 2012, inculpatul V.M.A. o cunoaste, prin intermediul unor prieteni comuni, pe partea vatamata P.M.A., in varsta de 16 ani, la un chef din comuna V. si ii propune acesteia, dupa cateva intalniri, sa se prostitueze alaturi de verisoara sa, inculpata T.J.

In acest sens, inculpatul a discutat mai intai cu inculpata T.J. si ulterior cu inculpatul O.I., daca partea vatamata P.M.A. ar putea si ea sa practice prostitutia in aceleasi conditii ca celelalte doua fete si, urmare a unei intelegeri intre cei trei, in ziua de 05 noiembrie 2012, inculpatul V.M.A. se intalneste cu partea vatamata P.M.A., conducand-o in acelasi apartament din spatele magazinului Billa, inchiriat de curand si unde se prostituau partea vatamata G.C.A.M. si inculpata T.J.

In perioada 05 - 09 noiembrie 2012, partile vatamate G.C.A.M., P.M.A. si inculpata T.J. se prostitueaza in apartamentul din spatele magazinului Billa, banii fiind stransi in comun si impartiti conform intelegerii avute, o parte din beneficii mergand catre inculpatii V.M.A. si O.I.

In acest timp, in apartament locuia practic inculpatul O.I., impreuna cu partile vatamate

P.M.A. si G.C.A.M., inculpatii V.M.A. si T.J., mergand in fiecare seara acasa in localitatea B.

In seara de 08/09 noiembrie 2012, avand loc un conflict intre inculpatul O.I. si vecinii de pe scara, partile vatamate G.C.A.M. si P.M.A. sunt duse intr-un apartament din zona Calea Bucuresti, apartinand unei anume „Andreea”, unde intretin relatii sexuale cu alti clienti adusi de inculpat.

In dimineata zilei urmatoare, pe fondul unui conflict legat de faptul ca partea vatamata P.M.A. discutase cu un client la telefon, inculpatul O.I. ii da acesteia doua palme. De fata la incident au fost practic toate persoanele implicate, inclusiv partea vatamata G.C.A.M. si inculpatii V.M.A., O.I. si T.J. .

Dupa plecarea inculpatilor O.I. si V.M.A. in oras, a partii vatamate G.C.A.M. la scoala si profitand de faptul ca si inculpata T.J. parasise pentru scurt timp apartamentul pentru a face niste cumparaturi, partea vatamata P.M.A. fuge, refugiindu-se initial la etajele superioare, iar ulterior parasind imobilul si apeland la Serviciul de Urgenta 112, cu ajutorul telefonului pe care il avea asupra sa.

Dupa fuga partii vatamate P.M.A., inculpatii O.I., V.M.A. si T.J. si partea vatamata G.C.A.M. parasesc apartamentul din zona Billa, constientizand faptul ca prin fuga acesteia si denuntul la politie o sa aiba probleme.

In acest sens, inculpatul V.M.A. pleaca la domiciliul sau din localitatea B., comuna V.

In noaptea de 9/10 noiembrie 2012, inculpatul O.I. o conduce pe partea vatamata G.C.A.M. intr-un apartament din cartierul Brazda lui Novac, unde aceasta urma sa practice prostitutia in continuare, dandu-i un nou telefon si chiar dand patru noi anunturi la ziar in dimineata zilei urmatoare.

In aceeasi zi, inculpatii V.M.A. si T.J. au mers la spalatoria unde lucra martora PMM, mama partii vatamate P.M.A. incercand sa poarte o discutie care avea drept scop retragerea plangerii formulate. Martora PMM a refuzat insa intelegerea propusa, fiind la curent cu demersul fiicei sale si de faptul ca in atentia politiei se afla cazul respectiv.

In acelasi timp, inculpatul V.M.A. a tinut legatura cu martora PMP, zisa „Casandra”, incercand sa afle de la aceasta date despre sora ei, P.M.A. si respectiv sa o influenteze.

Fiindu-le teama de reactia autoritatilor legata de plangerea formulata de partea vatamata P.M.A., inculpatii O.I. si T.J. se cazeaza intr-un apartament in orasul F., unde sperau ca nu vor mai putea fi gasiti, intentia finala fiind aceea de a parasi Romania.

In retinerea acestei situatii de fapt, prima instanta a avut in vedere declaratiile partii vatamate, care a aratat modul in care a fost recrutata de inculpatul V.M.A., imprejurarea ca a fost determinata sa practice prostitutia si ca banii obtinuti au fost insusiti de cei doi inculpati, declaratie care se coroboreaza si cu declaratia inculpatului V.M.A., care a recunoscut in totalitate faptele, astfel cum au fost expuse anterior, dar si cu depozitia din faza de urmarire penala a inculpatei T.J., care a relatat ca inainte de data de 5.11.2012 a mers impreuna cu inculpatul O.I. la spalatoria unde lucra partea vatamata pentru a stabili detaliile in care si aceasta urma sa inceapa practicarea prostitutiei si ca la data cand a ajuns la apartament a existat o intelegere intre ei trei inculpati cu privire la modul de impartire a banilor castigati din activitatea practicata de inculpata si de cele doua parti vatamate.

Aceste probe s-a retinut ca inlatura apararile inculpatilor O.I. si T.J. din faza de judecata in sensul ca nu au cunoscut ca partea vatamata P.M.A. a practicat prostitutia, aceste aparari fiind inlaturate si de notele de redare a convorbirilor telefonice, relevante fiind discutiile dintre inculpatii

O. I. si T.J. legate de fuga partii vatamate, inclusiv sms-ul din data de 09.11.2012 trimis de inculpat ca "si-a bagat femei la strada si astazi a fost dat in gat la garda de una" si discutiile dintre inculpatul V.M.A. si sora partii vatamate, numita PMP.

In drept, s-a apreciat ca fapta inculpatului O.I., care, dupa eliberarea din inchisoare s-a asociat cu inculpatii T.J. si V.M.A. si alaturi de acestia a recrutat, gazduit si exploatat doua minore, in vederea practicarii prostitutiei, prin promisiunea mincinoasa a unei relatii si exercitand presiuni concretizate in violente si amenintari (partea vatamata G.C.A.M.) sau cu acordul acesteia (partea vatamata P.M.A.) , tragand totodata foloase din inlesnirea practicarii prostitutiei de catre inculpata T.J., intruneste, in stare de recidiva si in concurs, elementele constitutive ale infractiunilor de constituirea unui grup infractional, doua infractiuni de trafic de minori si o infractiune de proxenetism, fapte prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 329 alin. 1, 2 si 3 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969.

Fapta inculpatei T.J., care, in cursul anului 2012, a practicat prostitutia in interes propriu, sprijinind totodata pe inculpatii O.I. si V.M.A. in vederea exploatarii prin practicarea prostitutiei a partilor vatamate minore G.C.A.M. si P.M.A., intrunesc, in concurs, elementele constitutive ale infractiunilor de constituirea unui grup infractional, complicitate la doua infractiuni de trafic de minori si o infractiune de prostitutie, fapte prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. c Cp din 1969, art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 26 Cp din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 328 CP din 1969.

Tribunalul a mai retinut ca se impune schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului O.I., intrucat in mod gresit s-a retinut in rechizitoriu ca partea vatamata G.C.A.M. ar fi avut 15 ani (aceasta avea 16 ani) la data comiterii faptei si, de asemenea, in mod gresit s-a indicat doar articolul 329 Cp din 1969 fara a se preciza alineatele unde se incadreaza faptele comise de acest inculpat.

De asemenea, si in cazul inculpatei T.J. s-a retinut ca se impune schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru aceleasi considerente legate de varsta minorei G.C.A.M.

Pentru aceste motive, in baza art. 386 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute sarcina inculpatului O.I. din infractiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1, 2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 329 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969 in infractiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vatamata

P. M.A.) si art. 329 alin. 1, 2 si 3 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969, dar si schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei T.J. din infractiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969, art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1, 2 si 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 26 Cp din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vatamata P.M.A.) si art. 328 CP din 1969 in infractiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. c Cp din 1969, art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.) , art. 26 Cp din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr.

678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vatamata P.M.A.) si art. 328 CP din 1969.

Prima instanta a procedat la aplicarea Codului penal din 1969 si nu a actualului Cod penal, deoarece, data fiind imprejurarea ca faptele sunt concurente, prin aplicarea unor pedepse conform noilor dispozitii legale, s-ar ajunge la o pedeapsa mai mare, astfel ca tribunalul apreciaza ca in speta legea penala mai favorabila o reprezinta Codul penal din 1969.

Tribunalul a mai retinut ca infractiunea prev. de art. 328 Cod penal din 1969 a fost dezincriminata, astfel ca, fata de dispozitiile art. 4 Noul Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatei T.J., urmand a proceda la individualizarea pedepselor pentru celelalte trei fapte comise.

Fata de aceste considerente, prima instanta a procedat la individualizarea pedepselor la care au fost condamnati inculpatii O.I. si T.J. pentru fiecare din cele patru respectiv trei infractiuni savarsite, tinand cont de criteriile prevazute de art. 72 Cp din 1968 respectiv dispozitiile partii generale a Codului penale, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptelor savarsite, de persoana fiecarui inculpat si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

In cazul inculpatului O.I., prima instanta a avut in vedere faptul ca acesta a comis faptele in stare de recidiva postcondamnatorie, fiind liberat conditionat din executarea pedepsei de 20 de ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 135/1998 a Tribunalului Dolj, pentru comiterea infractiunii de omor, ca a fost initiatorul constituirii grupului, ca a fost persoana care nu numai ca le-a determinat si respectiv constrans, in cazul partii vatamate G.C.A.M., dar a fost si principalul beneficiar al sumelor de bani obtinute din practicarea prostitutiei, ca faptele au fost comise asupra unor minore cu varste fragede, de 15 respectiv 16 ani, repercusiunile fiind foarte grave, ca a avut o atitudine nesincera si chiar a incercat sa induca in eroare organele judiciare si sa se sustraga urmaririi penale.

De asemenea, tribunalul s-a apreciat ca in cazul infractiunii comise asupra partii vatamate G.C.A.M. se impune aplicarea unei pedepse mai mari decat in cazul infractiunii comise asupra partii vatamate P.M.A., deoarece, chiar daca incadrarea juridica a faptelor este identica, partea vatamata G.C.A.M. a fost exploatata o perioada mai lunga de timp si a fost nu numai racolata si indemnata, dar la un moment dat a fost si constransa prin amenintari si violente sa practice prostitutia, spre deosebire de partea vatamata P.M.A., care a fost exploatata pe o durata de timp mai redusa de doar 5 zile si si-a exprimat acordul in vederea practicarii prostitutiei.

Avand in vedere toate aceste elemente, in baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal raportat la art. 5 Noul Cod penal, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului O.I., la pedeapsa de 4 ani inchisoare.

In baza dispozitiile art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art.37 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 5 Noul Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e Cod penal din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.)

In baza dispoz. art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a C.p din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 7 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e Cod penal din 1969 (parte vatamata P.M.A.)

In baza dispoz. art. 329 alin. 1, 2 si 3 C.p. din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 5 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e C.p. din 1969.

In baza dispoz. art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b C.p din 1969. si art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e C.p. din 1969.

In baza art. 61 Cp din 1969 a fost revocata liberarea conditionata privind restul de 2362 de zile ramas de executat din pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata prin s.p. nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj si a fost contopit restul neexecutat cu pedeapsa de 9 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969 aplicata inculpatului O.I., inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969.

S-au aplicat dispozitiile art. 71 Cod penal din 1969 si au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si lit. b,e Cod penal din 1969.

In baza art. 72 alin. 1 Cod penal a fost scazuta din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive de la 21.11.2012 la zi.

In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala a fost mentinuta masura arestului preventiv fata de inculpatul O.I. .

In cazul inculpatei T.J., prima instanta a avut in vedere rolul mai redus al acesteia in comiterea faptelor, imprejurarea ca nu a beneficiat de sumele obtinute din exploatarea celor doua minore, dar si circumstantele personale constand in aceea ca nu are antecedente penale, are un copil in intretinere, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine partial sincera , astfel ca va retine si circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. c Cp din 1969.

In raport de aceste elemente, in baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 C.p din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. c Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP, s-a dispus condamnarea inculpatei T.J., la pedeapsa de 1 an inchisoare.

In baza art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnata aceeasi inculpata la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969 (parte vatamata G.C.A.M.)

In baza art. 26 CP din 1969 raportat la art. 13 alin. 1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 si art. 76 lit. b Cp din 1969 raportat la art. 5 NCP a fost condamnata aceeasi inculpata la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.e C.p. din 1969 (parte vatamata P.M.A.)

In baza dispoz. art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b C.p din 1969. si art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit. b si lit. e C.p. din 1969

S-au aplicat disp. art. 71 C.p. din 1969 si au fost interzise inculpatei drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b,e C.p din 1969

In baza art. 72 alin. 1 Cod penal a fost scazuta din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive de la 12.11.2012 la 25.03.2014.

In baza art. 399 alin. 9 Cod procedura penala s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestului la domiciliu din 25.03.2014 la 02.06.2014.

In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala a fost mentinuta masura controlului judiciar fata de inculpata T.J. .

Sub aspectul laturii civile, tribunalul a apreciat ca sunt intrunite conditiile art. 1357 si urm. Cod civil referitoare la raspunderea civila delictuala, in sensul ca exista o fapte ilicite comise cu vinovatie, care au cauzat un prejudiciu partilor vatamate P.M.A. si G.C.A.M. si ca exista legatura de cauzalitate intre aceste fapte si prejudiciul cauzat.

La aprecierea cuantumului despagubirilor morale ce au fost acordate pentru repararea prejudiciilor morale cauzate celor doua parti vatamate, tribunalul a avut in vedere varsta frageda a minorelor, efectele negative produse asupra dezvoltarii psihice a acestora, perioada in care cele doua au fost exploatate (partea vatamata P.M.A. doar 5 zile, partea vatamata GC o perioada mai indelungata), modalitatile in care s-a produs exploatarea (partea vatamata G.C.A.M. fiind supusa si constrangerii psihice prin amenintare si violenta), iar in raport de toate aceste criterii s-a apreciat ca se impune admiterea in parte a actiunilor civile si obligarea in solidar a inculpatilor O.I., V.M.A. si T.J. la plata sumei de 10.000 lei, reprezentand daune morale catre partea civila G.C.A.M. respectiv obligarea in solidar a inculpatilor O.I., V.M.A. si T.J. la plata sumei de 5.000 lei, reprezentand daune morale catre partea civila P.M.A., sume de natura sa asigure o justa si integrala reparatie a prejudiciului cauzat.

Tribunalul a admis si cererile aparatorilor din oficiu de majorare a onorariilor cuvenite, avand in vedere complexitatea cauzei si numarul mare de termene acordate la care au asigurat apararea , astfel ca in baza art 82 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala, au fost majorate onorariile cuvenite aparatorilor din oficiu Tirlea Carmen, Dinca Lavinia Mihaela, Oane Bogdan David, Oane Ilona Gabriela si Mihai Lucian la 600 lei pentru fiecare.

In baza art. 274 alin. 1 si 2 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul O.I. la plata sumei de 3500 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.

A fost obligata inculpata T.J. la plata sumei de 2600 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei

A fost obligat pe inculpatul V.M.A. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1000 lei reprezentand onorarii avocati din oficiu va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatii O.I., T.J. si de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

Prin motivele scrise de apel depuse de Ministerul Public s-a criticat sentinta primei instante pentru urmatoarele:

1.S-a apreciat ca hotararea este nelegala prin prisma gresitei schimbari a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor prin actul de sesizare, referitoare la partea vatamata G.C.A.M., din infractiunile prevazute de art. 13 alin.1, 2 si 3 teza II din Legea nr. 678/2001 si respectiv art. 26 raportat la art. 13 alin.1, 2 si 3 teza II din Legea nr. 678/2001 in infractiunile prev. de art. 13 alin.1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001 si respectiv art. 26 raportat la art. 13 alin.1 si 3 teza I din Legea nr. 678/2001.

S-a sustinut ca, in mod gresit, instanta de fond a retinut in considerente ca, schimbarea incadrarii juridice se justifica in raport de varsta victimei, in sensul ca aceasta nu avea mai putin de 15 ani la data savarsirii faptei., intrucat textul incriminator in vigoare la data comiterii infractiunii nu face nicio trimitere la varsta victimei, ci doar la savarsirea faptei prin amenintare, violenta sau alte forme de constrangere.

De asemenea, in ceea ce priveste fapta de proxenetism retinuta in sarcina O.I., in mod gresit, instanta a retinut in incadrarea juridica dispozitiile art. 329 alin.1, 2 si 3 C.p., intrucat in actul se sesizare nu s-au precizat aliniatele in care se incadreaza fapta inculpatului. Instanta de fond a schimbat incadrarea juridica fara a fi pusa in discutia partilor si a facut o incadrare juridica gresita, din moment ce fapta inculpatului a constat in aceea ca a inlesnit practicarea prostitutiei si a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre inculpata TJ, aceasta nefiind constransa in vreun fel de inculpat.

Prin motivele scrise de apel depuse pentru inculpata T.J. s-a solicitat, intr-o prima teza, admiterea apelului, desfiintarea sentintei si rejudecand, achitarea inculpatul in temeiul art. 396 alin.5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit.a) Cod procedura penala.

Pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional, s-a sustinut ca fapta nu exista, activitatea desfasurata de cei trei inculpati neavand caracter organizat. Inculpata s-a aflat in relatii de concubinaj cu inculpatul O. si a practicat prostitutia pentru a se intretine pe sine si copilul sau minor, iar dupa incetarea relatiei inculpatul a intrat intr-o noua relatie de concubinaj cu partea vatamata GC. Din dorinta de a castiga bani in continuare, inculpata a continuat practicarea prostitutiei in apartamentul inchiriat de inculpatul O., dar se intorcea in fiecare seara la domiciliul din comuna V. In ceea ce il priveste pe inculpatul V.M.A., acesta este varul inculpatei si nu a avut nicio legatura cu partea vatamata GC , el s-a aflat intr-o relatie de prietenie cu partea vatamata P.M.A., iar la rugamintea acesteia, care avea o situatie materiala dificila, a rugat-o pe verisoara sa, sa o ajute sa practice prostitutia in apartamentul inculpatului O.

Pentru cele doua infractiuni de complicitate la trafic de minori s-a solicitat achitarea inculpatei in temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit.a) Cod procedura penala pentru urmatoarele:

Referitor la partea vatamata GC , fata de care s-a retinut in sarcina inculpatei ca a instruit-o si a gazduit-o, s-a sustinut ca aceasta a fosta dusa in apartament de inculpatul O., in momentul in care inculpata era plecata din oras. La intoarcere inculpata a gasit-o in apartament, motiv pentru care a incheiat relatia de concubinaj cu inculpatul O., intelegandu-se sa revina doar pentru a practica prostitutia. In aceste conditii, s-a sustinut ca nu se poate vorbi de gazduirea partii vatamate, apartamentul nefiind al inculpatei, dar nici despre instruirea acesteia, relatiile dintre cele doua fiind tensionate. Mai mult, inculpatul O. ii spusese ca partea vatamata mai practicase anterior prostitutia, astfel incat nu avea nevoie de instruire.

Referitor la partea vatamata P.M.A., fata de care s-a retinut in sarcina inculpatei ca a instruit-o si a gazduit-o, s-a sustinut ca si in rechizitoriu s-a retinut ca, aceasta in intelegere cu inculpatul Vrabie a practicat de buna voie prostitutia. Nici in acest caz nu se poate retine in sarcina inculpatei complicitatea sub forma gazduirii (apartamentul nu era inchiriat de ea, ci de inculpatul

O.) si instruirii (avand in vedere dorinta exprimata de partea vatamata de a practica prostitutia, cat si faptul ca era prietena cu verisorul inculpatei, cele cateva sfaturi date de inculpata nu pot fi retinute ca instruire, care presupune un proces mai complex).

Fata de cele invederate, s-a apreciat ca, in cauza, nu poate fi retinuta complicitatea inculpatei la infractiunile de trafic de minori.

In teza subsidiara, s-a solicitat sa se acorde maxima eficienta criteriilor generale de individualizare si avand in vedere participatia minima a inculpatei, circumstantele personale, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sincera, sa se aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins si prin aplicarea unei pedepse mai mici. Ca modalitate de executare a pedepsei, s-a solicitat suspendarea sub supraveghere, scopul pedepsei putand fi atins si fara executare in regim de detentie, motivat de faptul ca pe perioada arestului la domiciliu si controlului judiciar, inculpata a respectat toate obligatiile impuse, s-a angajat, avand contract de munca (depus la dosarul cauzei).

Prin motivele scrise de apel depuse pentru inculpatul O.I., s-a aratat ca se critica hotararea primei instante sub aspectul modului de interpretare a materialului probator prin raportare la actele si faptele intreprinse de toate partile implicate.

Astfel, s-a sustinut ca n-au primit nici un fel de valente juridice aspecte cum sunt cele ce rezida in declaratiile inculpatului V., cea de a treia persoana necesara sustinerii invinuirii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, de a dovedi faptul ca l-a cunoscut pe 06.11.2012 pe inculpatul O., iar faptele imputate s-a retinut a fi fost savarsite in perioada 05.11.-09.11.2012, deci grupul infractional s-a format in decursul a doua zile, singurele probe fiind declaratiile partii vatamate P.M.A. . Subzistenta pe o anumita perioada de timp a grupului, stabilirea in concret a contributiei la sustinerea acestuia sunt cauze ce creeaza un dubiu sub acest aspect. Desi se afirma ca intelegerea a fost intre cei trei inculpati, condamnarea intervine pentru unu din acestia in calitate de complice, calitatea de autor fiind cea sanctionabila. Mai mult, nu exista nicio proba care sa sustina cele retinute in actul de sesizare, ci cum au relatat cei implicati, in sensul ca prezenta acestei parti vatamate nu a avut nicio legatura cu inculpatul O.I.

Determinarea de a savarsi anumite fapte de natura penala nu a fost insuflata de inculpatul

O.I., nu a fost impusa si nici nu se poate sustine ca daca au exista agresiuni acestea nu au intervenit ca urmare a amenintarilor partii vatamate de a relata organelor judiciare aspecte nereale.

In concret, nu inculpatul O. a luat hotararea de a inchiria imobilele, nu acesta le inchiria efectiv, iar tolerarea activitatilor intreprinse de persoanele cu care coabita nu se poate confunda pana la identitate cu coautoratul.

In declaratiile sale acesta afirma ca nu avea nici un fel de venit, ca traia din banii numitei T., dar nu s-a facut dovada ca acesta a intiat si nici sprijinit in vreun fel activitati care ar fi continuat si in lipsa sa, nedetinand cunostinte nici in domeniul tinerelor care ar fi fost dispuse sa desfasoare astfel de activitati si nici al celor ce doreau a fi beneficiarii acestor servicii.

Lipsa de reprezentare a implicarii a fost sanctionata in conditiile unei lipse efective de intentie, sens in care s-a solicitat achitarea pentru lipsa unui element constitutiv al infractiunii.

In subsidiar, s-a solicita sa se aiba in vedere gradul de cultura, modul in care se putea desprinde din acel mediu, care au fost argumentele care l-au determinat sa nu plece din acel mediu si pe cale de consecinta sa se dispuna admiterea apelului, reducerea pedepsei ca limita minima.

Examinand apelurile declarate de DIICOT - S.T. Craiova si de apelantii inculpati O.I. si T.J., impotriva sentintei instantei de fond in raport cu motivele de apel invocate, precum si prin prisma dispozitiilor art. 417 alin.2 Cod procedura penala, Curtea constata ca acestea sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arata.

Efectuand, la randul sau, un examen propriu al cauzei, Curte retine vinovatia inculpatilor in savarsirea infractiunilor de trafic de minori prevazuta de art. 13 alin. (1), (2) si (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (inculpatul O.I.) , si respectiv complicitate la trafic de minori prevazuta de art. 13 alin. (1), (2) si (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (inculpata T.J.) , fata de partea vatamata minora G.C.A.M. si respectiv de trafic de minori prevazuta de art. 13 alin. (1) si (3) teza a I-a din Legea nr. 678/2001(inculpatul O.I.) si respectiv complicitate la trafic de minori prevazuta de art. 13 alin. (1) si (3) teza a I-a din Legea nr. 678/2001 (inculpata T.J.) fata de partea vatamata minora P.M.A., precum si vinovatia aceluiasi inculpat O.I. in comiterea infractiunii de proxenetism fata de coinculpata T.J., in raport cu situatia de fapt retinuta. Referitor la infractiunea de prostitutie prevazuta de art. 328 Cod penal 1969, Curtea constata ca, in mod judicios si motivat, instanta de fond a dispus achitarea inculpatei, ca urmare a intervenirii dezincriminarii faptei, insa a omis sa indice temeiul in baza caruia a dispus solutia, respectiv art. 16 lit.b) teza I Cod procedura penala, omisiune care va fi remediata in apel.

Curtea considera ca, in contextul cauzei, s-a dat eficienta dispozitiilor art. 103 alin. (1) si (2) Cod procedura penala referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se ca fapta inculpatului O.I., care in cursul anului 2012, dupa eliberarea din penitenciar, a recrutat si gazduit doua minore (impreuna cu celalalt coinculpat din cauza V.M.A.) in scopul exploatarii prin obligarea la practicarea prostitutiei, prin promisiunea mincinoasa a unei relatii, dar si prin amenintari si violente (in cazul partii vatamate G.C.A.M.) sau cu acordul sau (in cazul partii vatamate P.M.A.) , iar totodata a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre coinculpata T.J., intruneste elementele constitutive a doua infractiuni de trafic de minori si a infractiunii de proxenetism. De asemenea, fapta inculpatei T.J., care in cursul aceluiasi an 2012, a sprijinit activitatea infractionala a celorlalti doi coinculpati, de a racola si gazdui cele doua minore, in scopul exploatarii acestora prin practicarea prostitutiei, fie prin actiuni inselaciune, fie prin amenintari si violenta, intruneste, atat obiectiv, cat si subiectiv continutul incriminator a doua infractiuni de complicitate la trafic de minori.

Astfel, din coroborarea mijloacelor de proba administrate, respectiv declaratiile partilor vatamate, in cursul urmaririi penale, aflate la filele 20-22 28-32; 38-40; 41-46 dosarul parchetului, buletin de iesire din spital eliberat de Spitalul de Neuropsihiatrie partii vatamate G.C.A.M., cu diagnosticul „reactie la factori de stres”, declaratiile martorilor PMF (filele 48-49 dosarul parchetului), PMM (fila 50-51 dosarul parchetului), PM (filele 52-53 dosarul parchetului) , TN (filele 54-55 dosarul parchetului), TE (fila 56 dosarul parchetului), ZM (filele 57-58 dosarul parchetului), GIA (filele59 - 60 dosarul parchetului), CMC (fila 61 dosarul parchetului), notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate in baza ordonantei cu titlu provizoriu din 09.11.2012 (filele 76 - 107 dosarul parchetului), adresa nr. 1243/12.11.2012 privind anunturile date in cotidianul Gazeta de Sud in cursul anului 2012 de inculpatii O.I. si T.J., dar si declaratiile inculpatei T.J. (filele 128-141 dosarul parchetului) si ale coinculpatului VM (filele 148-159 dosarul parchetului), a rezultat modalitatea concreta de comitere a infractiunilor de trafic de minori si proxenetism, astfel cum a fost retinuta prin actul de sesizare.

Instanta de apel nu isi poate insusi criticile inculpatilor privind relevanta si pertinenta declaratiilor partilor vatamate. Astfel, trebuie avut in vedere ca asemenea infractiuni, de trafic de minori, raman nu de putine ori la adapostul anonimatului, neputand fi dovedit exclusiv pe baza unor probe directe. Declaratiile partilor vatamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor, care chiar daca unii sunt rude, respectiv mama sau fratii partii vatamate, nu exista temeiuri de a considera ca nu relateaza adevarul.

Astfel, in ceea ce priveste activitatea infractionala desfasurata fata de G.C.A.M., in declaratia data in faza de urmarire penala, partea vatamata arata ca, l-a cunoscut pe inculpatul O.I. in cursul lunii septembrie 2012, cu care a inceput o relatie de concubinaj, sens in care s-a mutat impreuna cu acesta intr-un apartament inchiriat pe str. Calea Severinului (zona Flormang). Cu aceasta ocazie a cunoscut si pe coinculpata T.J., care practica prostitutia in apartamentul respectiv, venind zilnic in Craiova de la domiciliul sau din comuna V.

Instanta mai retine ca, sub pretextul starii de paupertate, inculpatul a insistat ca si partea vatamata sa practice prostitutia, spunandu-i ca e singura modalitate de a castiga bani si „de a ne face un viitor impreuna”. Acceptand propunerea, inculpatul a dat doua anunturi la Gazeta de Sud si i-a inmanat minorei doua telefoane pentru a comunica cu clientii. In aceste conditii, partea vatamata declara ca a practicat prostitutia pana la sfarsitul lunii octombrie 2012, banii obtinuti fiind insusiti de inculpatul O.I. Dupa ce parintii minorei sesizeaza ca se intampla ceva anormal cu aceasta, cerandu-i sa se intoarca la scoala, partea vatamata reia cursurile scolare si totodata, conform propriilor declaratii, refuza practicarea relatiilor sexuale cu clientii ce i se aduceau, situatie care l-a facut pe inculpatul O.I. sa reactioneze violent fata de aceasta, exercitand presiuni, concretizate in amenintari si loviri repetate. incepand cu data de 01 noiembrie 2012, intrucat se alertasera vecinii cu privire la multitudinea de persoane care intrau in bloc, a fost inchiriat un alt apartament in zona „Billa”, unde partea vatamata s-a mutat tot impreuna cu inculpatul O.I. si inculpata T.J. . La scurt timp, inculpatul i-a adus la cunostinta ca o sa mai vina o fata, aceasta fiind cealalta parte vatamata P.A., adusa de varul inculpatei VM, prezentata ca fiind sotia acestuia. A relatat partea vatamata ca in urma discutiilor purtate s-a decis ca aceasta sa ramana in apartament si sa practice prostitutie alaturi de ea si coinculpata T. Aceasta a fost instruita de inculpata T., conform spuselor partii vatamate „la fel cum J. ma instruise si pe mine initial”. La fel a si pana atunci, banii obtinuti din practicarea prostitutiei ajungeau, in final, tot la inculpatul O.I. Din discutiile purtate cu cealalta victima P.A., partea vatamata a aflat ca, propunerea de a practica prostitutia a venit din partea inculpatului V.M., ca solutie de a scapa de problemele pe care aceasta le avea in familie. intrucat si la aceasta adresa, au avut loc discutii cu vecinii, inculpatul le-a mutat pe minore intr-un alt apartament situat pe str. Calea Bucuresti al unei anume „Andreea”, unde acestea au intretinut relatii sexuale cu diversi clienti. Partea vatamata mai relateaza si despre incidentul care a avut loc intre P.A. si inculpatul O.I., cand acesta din urma a lovit-o cu palma de doua ori, pe motiv ca vorbise la telefon cu un client, dar si despre fuga acestei parti vatamate, dupa incident, si faptele petrecute dupa ce aceasta a anuntat organele de politie. Astfel, parte vatamata declara ca, a doua zi dupa fuga celeilalte minore, inculpatul a plecat sa vorbeasca cu parintii acesteia, la intoarcere comunicandu-i ca trebuie sa plece din tara, intrucat cu ajunsese la o intelegere cu acestia, solicitandu-i sa dea un alt anunta la ziar pentru a castiga banii necesari plecarii lui din tara, in strainatate. Referitor la prima declaratia data in fata organelor de urmarire penala, prin care a negat activitatea infractionala la care a fost supusa, partea vatamata G.C.A.M. a precizat ca aceasta a fost data de frica inculpatului si anturajului sau si ca acesta le invatase sa declare ca doar J. se prostitua, iar ele (minorele) locuiau doar in apartament.

Aspectele relatate de partea vatamata G.C.A.M., referitoare la activitatea infractionala a inculpatului O.I., dar cu privire la contributia inculpatei T.J., sunt sustinute si de declaratiile martorei G.I.A., care in cursul urmaririi penale, a relatat organelor de ancheta cum, alarmata fiind de faptul ca fiica sa abandonase cursurile scolare si lipsea de la domiciliu, a anuntat organele de politie, iar in urma verificarilor efectuate, a fost prezentata de inculpatul O.I., insotit de inculpata T.J., care i-a spus ca s-a casatorit cu ea, luandu-si angajamentul ca se va ocupa ca aceasta sa mearga la scoala, partea vatamata ramanand in continuare cu acestia. Martora confirma si faptul ca in perioada respectiva partea vatamata locuia impreuna cu inculpatii intr-un apartament din zona „Billa” si relateaza aspecte de natura sa confirme faptul ca fiica sa se afla sub supravegherea si controlul ambilor inculpati. Astfel, aceasta a afirma ca, avand nevoie de o adeverinta medicala de la fiica sa, in urma discutiilor telefonice, aceasta din urma i-a solicitat sa mearga in zona supermarketului si sa astepte in apropiere, la intalnire minora venind insotita de inculpata T.J., care s-a recomandat ca fiind nepoata proprietarului apartamentului inchiriat si care i-a spus ca nu ii poate da adresa exacta pe motiv ca ii poate face probleme si ca partea vatamata va locui cu inculpatul O. in alta parte. Tot in legatura cu faptul ca minora era supravegheata indeaproape, martora a mai relatat ca discutiile despre aceasta le purta telefonic cu inculpatul O., iar la solicitarea sa de a vorbi personal cu minora, inculpatul ii cerea sa astepte, convorbirile purtate direct cu fiica sa fiind rare.

Totodata, sustinerile partii vatamate in sensul ca, intretinea relatii sexuale contra cost cu clientii racolati prin intermediul anunturilor date in ziarul local, sunt confirmate si de adresa nr. 1243/12.11.2012 emisa la solicitarea organelor de urmarire penala de S.C. Media Sud Management

S.A.- Cotidianul Gazeta de Sud, din care rezulta ca, in perioada octombrie - noiembrie 2012, figureaza anunturile date de inculpatii O.I. si T.J. pentru partea vatamata G.C.A.M. (filele 70-71 dosarul parchetului).

De asemenea, actul medical depus la dosar, sustin varianta expusa de partea vatamata, ca ar fi fost constransa la practicarea prostitutiei, aceasta fiind internata in perioada lunii noiembrie 2012 in Spitalul de Neuropsihiatrie cu diagnosticul „reactie la factori de stres”, consecinta a activitatii la care a fost supusa.

Cat priveste activitatea infractionala desfasurata cu privire la P.M.A., sunt concludente declaratiile acestei parti vatamate, cu exceptia sustinerilor privind sechestrarea sa in apartament si obligarea sa practice prostitutia. Plecand de la premisa verificata in cadrul cercetarilor penale efectuate in cauza, ca in intelegere cu inculpatul V.M. pe care -l cunoscuse la o petrecere, aceasta a fost de acord sa practice prostitutia prin intermediul inculpatilor O.I. si T.J., instanta de apel retine din declaratia partii vatamate ca, aceasta a fost dusa, in acest scop, in apartamentul inchiriat de inculpati in spatele supermarketului „Billla”, unde a cunoscut-o si pe partea vatamata GC , aceasta si inculpata T. practicand prostitutia cu clienti ce sunau in urma anunturilor date la ziar. Mai declara minora PMA ca, in aceeasi dupa amiaza in care a fost adusa, inculpatii au dat un anunt la ziar la rubrica erotice („nou Anda”) si i-au cumparat o cartela telefonica, inculpata T. instruind-o in legatura cu discutiile pe care trebuia sa le poate cu clientii la telefon, dar si cu privire la ce trebuia sa faca si tarifele pe care trebuia sa le perceapa. In perioada lunii noiembrie, partea vatamata relateaza ca se prostitua in apartamentul respectiv alaturi de celalalta minora si de inculpata T.J., iar banii obtinuti erau incasati de aceasta din urma, ajungand in final la inculpatii O.I. si VM. Partea vatamata P.A. confirma si episodul in care in urma sesizarilor vecinilor, minorele au fost duse intr- un apartament situat pe str. Calea Bucuresti, unde au fost adusi mai multi clienti. In urma unui conflict generat de o discutie telefonica pe care partea vatamata o purtase cu unul dintre clienti, discutie auzita de inculpata T.J., aceasta se alerteaza, constienta fiind de activitatea ilegala ce se desfasura, rupe cartela telefonica si il anunta pe inculpatul O.I. care o agreseaza lovind-o cu palmele. Profitand de plecare inculpatilor din apartament si a partii vatamate GC , minora fuge din casa, refugiindu-se la etajele superioare de unde apeleaza serviciul 112.

Aspectele relatate de aceasta parte vatamata se coroboreaza cu declaratiile celeilalte victime, expuse anterior. Mai mult, implicarea inculpatilor in exploatarea sexuala a partii vatamate P.M.A. este dovedita si de declaratia martorei PMM, care in declaratia din faza de urmarire penala, relateaza despre o imprejurare in care fiica sa, i-a prezentat-o atat pe inculpata T.J., cat si pe inculpatul O.I., spunandu-i ca urmeaza sa se angajeze la o matusa a acesteia, ulterior spunandu-i ca de fapt s-a prostituat in apartamentul in care locuiau cei doi.

Legat de fuga minorei P.M.A. din apartamentul in care era exploatata sexual de catre inculpati, martorul ZM a relatat ca, a gasit-o in scara blocului si din discutiile purtate cu ea, a aflat ca practica prostitutia in apartamentul in care locuiau inculpatii.

Ca si in cazul celeilalte minore, potrivit adresei nr. 1243/12.11.2012 emisa la solicitarea organelor de urmarire penala de S.C. Media Sud Management S.A.- Cotidianul Gazeta de Sud in perioada lunii noiembrie 2012 au fost publicare mai multe anunturi la rubrica erotice din ziar, fie de inculpatul O., fie de coinculpata T.J. .

De asemenea, inculpatul V.M.A. a recunoscut partial in faza cercetarilor penala ca, s-a inteles cu partea vatamata P.A., ca aceasta sa practice prostitutie, luand legatura cu verisoara sa, inculpata T.J., care avea un apartament inchiriat in zona Billa, unde aceasta a avut clienti cu care a intretinut relatii sexuale contra cost. Acesta, prevalandu-se de dreptul de a nu contribui la propria acuzatie, nu a recunoscut intelegerea avuta cu inculpatul O.I. privind gazduirea acesteia si obtinerea sumelor de bani rezultate in urma practicarii prostitutiei de catre minora, insa aceste imprejurari sunt dovedite de celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Cu toate acestea, dupa trimiterea in judecata, inculpatul a recunoscut integral faptele retinute in actul de sesizare, optand pentru procedura simplificata a recunoasterii invinuirii.

In ambele cazuri, activitatea infractionala a fost recunoscuta de inculpata T.J., in faza de urmarire penala. Din lecturarea declaratiei acesteia (filele 134 - 136 dosarul parchetului) reiese ca inculpata declara la inceputul anchetei ca, in intelegere cu inculpatul O.I. a inceput sa practice prostitutia, banii cheltuindu-i in comun. In cursul lunii septembrie 2012, pleaca la domiciliul din comuna V., iar la intoarcere o gaseste in apartamentul inchiriat pe partea vatamata GC, care incepe la randul sau, sa practice prostitutia. Declara inculpata ca in vederea desfasurarii activitatii, erau date anunturi la ziar, atat de ea, cat si de catre inculpatul O., clientii contactandu-le telefonic. Banii obtinuti de ambele erau inmanati inculpatului O.I.

Referitor la partea vatamata P.M.A., inculpata T.J. a declarat, tot in faza urmaririi penale, ca la solicitarea inculpatului VM, a fost de acord sa o instruiasca pe aceasta sa practice prostitutia, in acelasi mod in care proceda ea, stabilind totodata cu acesta ca ea sa primeasca o parte din banii obtinuti de partea vatamata. In vederea acestui demers, tot din declaratia inculpatei rezulta ca, a discutat cu inculpatul O.I., ca partea vatamata sa locuiasca impreuna cu ei si cu cealalta minora in apartamentul inchiriat. Inculpata a recunoscut si ca anunturile la rubrica erotice din cotidianul local, sub pseudonimele „Blonda” si „Anda” erau date de ea, ca activitatea de lucru se desfasura in sufragerie („in acest timp, au venit mai multi clienti, care ne contactau pe numerele de telefon pe care le aveam si care erau asteptati in apropierea blocului de mine sau de Cristina. Dupa ce intrau in sufragerie, ne prezentam toate trei, clientul spunand ce doreste, iar noi spunandu-i tarifele”) si ca banii obtinuti erau impartiti dupa cum urmeaza: 50% ii reveneau ei si inculpatului O. pentru chirie, iar 50% la partea vatamata si inculpatul VM, banii obtinuti de partea vatamata GC erau insusiti in totalitate de inculpatul O.I., la fel si banii obtinuti din activitatea de prostitutie chiar de catre inculpata, care a precizat ca primea 50 lei zilnic de la inculpat. In declaratia partii vatamate se regasesc relatate si aspecte privind prestarea efectiva a activitatii de prostitutie de catre partea vatamata P.A., aceasta declarand ca, personal a vazut ca aceasta a avut doar 2 clienti, insa este posibil sa fi avut mai multi, intrucat ea seara pleca din apartament. Cu privire la fuga partii vatamate, inculpata a relatat ca, anterior aceasta a avut un conflict cu inculpatul O.I., pe motiv ca vorbise la telefon cu un client si aceasta a lovit-o de doua ori cu palmele peste fata.

Instanta de apel considera ca explicatiile inculpatei cu privire la exercitarea de presiuni si in consecinta la revenirea asupra pozitiei adoptata de aceasta in cursul urmaririi penale, nu sunt credibile, motivatiile date fiind neconvingatoare, respectiv ca organele de urmarire penala ar fi exercita presiuni in cursul urmaririi penale, aceasta fiind o afirmatie generica, care nu poate fi considerata plauzibila, in conditiile in care audierea inculpatei s-a realizat in prezenta unui aparator din oficiu.

Cat priveste declaratiile inculpatului O.I., care in mod constant a negat orice implicare in activitatea infractionala, aceste necoroborandu-se cu celelalte probe administrate in cauza, nu pot fi retinute. Curtea apreciaza ca, atitudinea inculpatului de nerecunoastere a faptelor reprezinta o simpla afirmatie a unei situatii de fapt, avand ca scop disculparea de consecintele penale ale faptelor, care fara coroborarea cu alte mijloace de proba nu poate fi acceptata ca adevar, iar modalitatea de aparare utilizata de inculpat, respectiv negarea realitatii nu poate influenta convingerea bazata de probe irefutabile.

Astfel, in cazul in care exista probe de vinovatie, lipsa de temeinicie a probelor in acuzare se probeaza tot cu probe, iar nu prin simpla negare a acestora, prin interpretari proprii, deoarece potrivit art. 103 alin.(1) Cod procedura penala, probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza, in scopul aflarii adevarului.

Prin urmare, sustinerile celor doua parti vatamate minore sunt confirmate si de declaratiile inculpatei date in faza urmaririi penale, dar si cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, vinovatia inculpatilor rezultand fara umbra de indoiala.

Astfel, din ansamblul coroborat al probelor administrate in cauza, rezulta ca, inculpatul

O. I., a fost el care a racolat-o pe partea vatamata minora GC, pe care, initial, prin promisiunea mincinoasa a unei relatii si sub pretextul starii materiale precare, iar apoi si prin exercitarea de violente si amenintari a gazduit-o, in apartamentul inchiriat impreuna cu inculpata T., punand-o sa practice prostitutia, in folosul sau. De asemenea, acesta a gazduit-o si pe partea vatamata minora

P. A. (racolata de celalalt inculpat VM) in vederea exploatarii sale sexuale, in scopul obtinerii de foloase materiale (avand de data aceasta acordul victimei, care asa cum in mod judicios a retinut si procurorul de caz nu inlatura raspunderea penala conform art. 16 din Legea nr. 678/2001) si a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre coinculpata T.J. .

Probatoriul a evidentiat, asadar ca, inculpata T.J. a avut o implicare activa in exploatarea partilor vatamate, aceasta nu numai ca le-a initiat in activitatea de prostitutia, dar a dat anunturi cu pseudonimele partilor vatamate in cotidianul local, s-a ocupat si de supravegherea acestora, aspect sustinut nu numai de partile vatamate, dar si martorii ale caror declaratii au fost expuse anterior (martora G.I.A.), a participat si la racolarea partii vatamate P.A. (conform celor relatate de mama acesteia, astfel cum s-a aratat anterior, inculpata s-a deplasat impreuna cu inculpatul O. si a sustinut ca o va angaja pe fiica sa la o matusa a ei, in acest fel ajutandu-l pe inculpat sa puna in aplicare planul infractional de exploatare sexuala a minorei, fara a intampina greutati din partea familiei victimei), a pretins bani pentru „ajutorul” dat inculpatului V.M., actiuni specifice complicitatii, prin sprijinire, la infractiunile de trafic de minori savarsite de inculpatul O.

Faptul ca inculpatii erau constienti de activi amintite sunt confirmate si de conduita adoptata de inculpati, care realizand consecintele faptelor lor si avand cunostinta de imprejurarea ca partea vatamata sesizase organele de politie, au facut demersuri pentru a discuta cu mama partii vatamate („impreuna cu M. am mers la spalatoria unde lucreaza mama A., incercand sa stam de vorba cu aceasta. Mama ei ne-a spus ca nu vrea sa discute cu noi intrucat fusese la politie.”). Relevant este si comportamentul ulterior al inculpatilor T.J. si O.I., care vazand ca nu reusesc sa ajunga la o intelegere cu parintii partii vatamate, au planuit sa fuga din tara, pentru a evita tragerea la raspundere penala. Astfel, inculpata declara in faza de urmarire penala „In acest moment, am avut o discutie cu Calu (n.r. inculpatul O.I.) hotarand sa mergem la un prieten de al lui, unde sa stam cateva zile, apoi sa mergem intr-un oras mare, unde sa castigam o suma suficienta pentru a reusi sa plecam in strainatate”.

Curtea apreciaza, in baza evaluarii proprii asupra materialului probator administrat in cauza, prin referiri concrete la mijloacele de proba aratate, ca se impune inlaturarea afirmatiilor de nevinovatie ale inculpatilor privind infractiunile de trafic de minori, de care au fost invinuiti. De asemenea, Curte, in baza propriului examen asupra materialului probator administrat in cauza constata si ca vinovatia inculpatului O.I. in savarsirea infractiunii de proxenetism pentru care a fost trimis in judecata a fost dovedita prin mijloacele de proba administrate ce au fost coroborate si care au fost indicate in mod expres mai sus.

Sub aspectul incadrarii juridice a faptelor de trafic de minori si respectiv complicitate la trafic de minori, privind pe partea vatamata minora GC , Curtea apreciaza ca, sunt corecte cele retinute prin actul de sesizare, asa cum a sustinut si parchetul prin motivele scrise de apel.

Astfel, art. 13 alin.(1), (2) si (3) din Legea nr. 678/2001 in vigoare la data savarsii faptelor (septembrie - noiembrie 2012 avea urmatorul continut:

„Recrutarea, transportarea, transferarea, gazduirea sau primirea unui minor, in scopul exploatarii acestuia, constituie infractiunea de trafic de minori si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta la alin. (1) este savarsita prin amenintare, violenta sau alte forme de constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea minorului de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este inchisoare de la 7 ani la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) sunt savarsite in conditiile prevazute la art. 12 alin.

2. sau de catre un membru de familie, pedeapsa este inchisoare de la 7 ani la 18 ani si interzicerea unor drepturi, in cazul prevazut la alin. (1), si inchisoare de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul prevazut la alin. (2).”

Astfel, retinerea alin.(2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001 nu este conditionata de varsta victimei, mai mica de 15 ani, o atare circumstanta agravanta existand in varianta acestei legi din anul 2003. Or, asa cum s-a aratat activitatea infractionala a inculpatilor s-a desfasurat in perioada anului 2012, neexistand niciun temei pentru a ultraactiva dispozitiile anterioare.

intrucat probatoriul administrat a evidentiat savarsirea faptei de trafic de minori de catre inculaptul O.I., prin inselaciune, dar si prin exercitarea de violente si amenintari, imprejurari agravante cunoscute si de inculpata T.J., pe langa alin.(2) al art. 13 alin.1 din Legea nr. 678/2001 se va retine si alin.3 teza II din aceeasi lege.

Cu referire la infractiunea de proxenetism, se constata ca, nu sunt incidente aliniatele (2) si

3. ale art. 329 Cod penal 1969, fapta de a trage folos de urma practicarii prostitutiei de catre coinculpata T.J., nerealizandu-se prin constrangere, inculpata nefiind racolata de inculpat, aceasta era majora, fiind evident ca, sunt intrunite elemente constitutive ale infractiunii in forma timp.

in consecinta, constatand nelegala dispozitia de schimbare a incadrarii juridice a instantei de fond, care, in mod gresit, a aplicat retroactiv o lege penala care nu se mai afla in vigoare la data inceperii activitatii infractionale si a retinut, fara nicio justificare, variante agravante, instanta va retine incadrarea juridica a faptelor din rechizitoriu, respectiv art. 13 alin.(1), (2) si (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 in sarcina inculpatului O.I. si art. 26 raportat la art. art. 13 alin.(1), (2) si (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, si va retine in sarcina inculpatului O.I. art. 329 alin.(1) Cod penal 1969, texte de lege in baza carora inculpatii vor fi condamnati.

Cu privire la infractiunea prevazuta de art. 8 din Legea nr. 39/2009 raportat la art. 323 Cod penal 1969, Curtea retine ca, se impune achitarea inculpatilor, in baza art. 16 lit.b) teza I Cod procedura penala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea porneste argumentatia de la decizia nr.12/2014 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie, cu ocazia sesizarii prealabile privind dezlegarea problemei de drept cu privire la incriminarea infractiunilor prevazute de art. 323 Cod penal 1969 si art. 8 din Legea nr. 39/2003, prin care a statuat ca, faptele prevazute de art. 323 Cod penal anterior si art. 8 din Legea nr. 39/2003, in reglementarea anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regasesc in incriminarea art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

Motivarea instantei supreme porneste de la premiza ca, ambele infractiuni sanctionau pluralitatea constituita si impuneau aceleasi conditii pentru ca aceasta sa poata fi retinuta. Retine inalta Curte de Casatie si Justitie ca si anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 39/2003, doctrina si jurisprudenta defineau asocierea prin aceleasi elemente care se regaseau in art.2 lit.a), respectiv grupare de persoane, cu o anumita organizare, cu o disciplina interna, cu reguli specifice privind ierarhia si repartizarea atributiile, elemente care dovedesc existenta structurii organizatorice si deosebesc pluralitatea constituita de cea ocazionala. A mai decis instanta suprema ca, desi in practica judiciara s-au exprimat opinii in sensul ca ar exista diferente intre cele doua infractiuni si in ceea ce priveste modul de organizare a pluralitatii constituite (dezvoltare pe verticala in cadrul grupului si pe orizontala in ipoteza art. 323 Cod penal anterior, o mai buna organizare si roluri prestabilite in carul art. 7 spre deosebire de art. 323 din Codul penal anterior, in realitate textele de lege in discutie nu justifica asemenea distinctii.

Prin urmare, retinand ca, ambele infractiuni presupun o structura organizatorica, instanta suprema a apreciat ca, art. 8 din Legea nr. 39/2003 si art. 323 Cod penal anterior se regasesc in noua reglementare in art. 367 Cod penal.

In speta, insa asa cum a retinut chiar si procurorul de caz, in rechizitoriu, probele nu au dovedit o structura clara de coordonare, iar in urma propriului demers analitic asupra materialului probator al cauzei nici Curtea nu poate retine ca inculpatii nu s-au organizat in vederea comiterii infractiunilor de trafic de persoane, ci ca acestia au actionat in modalitatea participatiei ocazionale de infractori, unii fiind autori, altii complici.

Prin urmare, lipsa unei organizarii in desfasurarea activitatii infractionale atrage concluzia ca activitatea infractionala desfasurata de inculpati nu se circumscrie elementelor constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal (preluate de art. 367 Cod penal), nefiind prevazuta de legea penala.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 16 lit.b) teza I Cod procedura penala, instanta de apel va dispune achitarea inculpatilor pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

Sub aspectul individualizarii tratamentului sanctionator, Curtea retine urmatoarele:

In ceea ce il priveste pe inculpatul O.I., fata de limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea de trafic de persoane, savarsita impotriva partii vatamate GC - de la 10 la 20 de ani, se impune majorarea pedepsei la 10 ani inchisoare, situata la minimul special prevazut de lege, iar pentru infractiunea de proxenetism, inlaturandu-se variantele agravante, se va reduce pedeapsa la 3 ani inchisoare, urmand a fi mentinut cuantumul de 7 ani inchisoare pentru infractiunea de trafic de persoane savarsita impotriva partii vatamate P.A. .

Totodata, conform art. 65 alin.(2) Cod penal 1969, fata de natura si gravitatea infractiunile se vor aplica inculpatului si pedepse complementare, constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) si lit.e) Cod penal, respectiv pe durata de 3 ani infractiunii de trafic de minori savarsita impotriva partii vatamate GC , pe durata de 2 ani in cazul infractiunii de trafic de minori savarsita impotriva partii vatamate P.A. si pe durata de 1 an pentru infractiunea de proxenetism.

Conform art. 33 lit.a) si 34 lit.b) Cod penal 1969 si art. 35 alin.(3) Cod penal 1969, se vor contopi pedepsele stabilite, in pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza II-a si lit. b) si lit. e) Cod penal din 1969, care potrivit art. 61 Cod penal 1969, dupa revocarea liberarii conditionate din pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj, se va contopi cu restul neexecutat de 2362 de zile, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza II-a si lit. b) si lit. e) Cod penal din 1969.

Nu poate fi avuta in vedere critica apelantului inculpat privind reducerea substantiala a cuantumului pedepselor principale, si pe cale de consecinta, a pedepsei rezultante, intrucat la acestea au fost stabilite, pentru infractiunile cele mai grave la minimul special prevazut de lege, iar o eventuala reducere s-ar putea produce numai ca efect al retinerii circumstantelor atenuante.

Or, in conditiile in care gradul de pericol social al infractiunilor savarsite este unui deosebit de ridicat (inculpatul exploatand minore, in scopul obtinerii de venituri), modalitatea de savarsire (prin inselaciune, prin exercitarea de violente, de mai multe persoane) relevand de asemenea, o periculozitate deosebita a inculpatului, iar acesta a mai fost condamnat definitiv anterior pentru o infractiune deosebit de grava (omor), de violenta, dovedind perseverenta pe cale infractionala in conditiile in care a inceput activitatea infractionala la scurt timp dupa ce fusese liberat conditionat din penitenciar, iar pe parcursul prezentului proces penal a avut, in mod constant, o atitudine de nerecunoastere a faptelor comise, adoptata numai in scopul sustragerii de la raspundere penala, nu se pot retine in favoare lui elemente de natura sa atenueze tratamentul sanctionator.

Cat priveste individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatei T.J., retinand conduita buna anterioara a acesteia, faptul ca are un copil minor in intretinere, ca nu poseda antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penala, instanta de apel va retine si va face aplicarea art. 74 lit.a) Cod penal 1969 raportat la art. 76 lit.a) Cod penal 1969 si respectiv art. 76 lit.b) Cod penal 1969, cu consecinta reducerii pedepselor pentru fiecare infractiune de complicitate la trafic de minori retinuta in sarcina sa sub minimul special prevazut de lege pana la cuantumul de 3 ani si respectiv 2 ani inchisoare, pedepse ce vor fi contopite, impreuna cu pedepsele complementare, constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) si lit.e) Cod penal pe durata de 1 an, ce se vor aplica pe langa pedeapsa principala stabilita pentru fiecare infractiune de trafic de minori, in pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) si lit.e) Cod penal, pedeapsa ce va fi executata in regim de detentie.

La stabilirea limitei pana la care pedepsele principale au fost reduse sub minimul special, instanta de apel a avut in vedere gradul mai redus de implicare in activitatea infractionala, faptul ca aceasta la randul sau practica activitatea de prostitutie, nivelul redus de instruire, faptul ca in faza de urmarire penala a recunoscut faptele, imprejurari care justifica pedepse mai reduse, insa care, pentru a-si atinge scopul trebuie sa fie executate in regim privativ de libertate.

Nu in ultimul rand, la stabilirea regimului de executare, Curtea are in vedere atitudinea procesuala din faza apelului, ultima cale de atac, cand inculpata a continuat sa faca declaratii necorespunzatoare adevarului, retractandu-si declaratiile sincere din faza urmaririi penale, aceasta dand dovada de duplicitate si viclenie, pozand in victima imprejurarilor, ceea ce evidentiaza doar temerea sa fata de consecintele juridice ale comportamentului sau si faptul ca derularea prezentului proces penal nu si-a pus amprenta asupra evolutiei sale.

Totodata, conform art.88 Cod penal 1969, va deduce din pedepsele aplicate inculpatilor perioada retinerii si arestarii preventive de la 21.11.2012 la zi, in cazul inculpatului O.I., iar de la

2012. la 25.03.2014 pentru inculpata T.J. . Pentru aceeasi inculpata, va deduce in baza art. 399 alin. 9 Cod procedura penala, va deduce din pedeapsa aplicata si durata arestului la domiciliu din

2014. la 02.06.2014.

In continuare, verificand din oficiu hotararea atacata, instanta de apel constata ca, se impune cenzurarea sentintei, si sub aspectul dispozitiei privind cheltuielile judiciare. Astfel, in speta, instanta de fond i-a obligat pe inculpati si la plata onorariilor aparatorilor din oficiu, or, in lumina noilor dispozitii procedurale ale art. 274 alin.(1) Cod procedura penala, in materia cheltuielilor judiciare datorate statului, din cuantumul acestora sunt exceptate cheltuielile privind avocatii din oficiu, care raman in sarcina statului. Pe cale de consecinta, Curtea va inlatura dispozitiile din sentinta privind obligarea inculpatilor la plata onorariilor aparatorilor din oficiu, care vor ramane in sarcina statului.

Fata de aceste considerente, in baza art. 421 pct. 2 lit.a) Cod procedura penala, va admite apelurile declarate de inculpatii O.I., T.J. si de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova impotriva sentintei penale nr. 1329 din data de 28 noiembrie 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. 3234/63/2013**, va desfiinta sentinta penala atacata, pe latura penala, va rejudeca in sensul considerentelor anterioare, urmand a mentine celelalte dispozitii ale sentintei care nu contravin prezentei decizii, in baza art. 423 Cod procedura penala.

Conform art. 275 alin.(3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelurilor vor ramane in sarcina statului, iar onorariile aparatorilor din oficiu desemnati in apel, in cuantum de cate 300 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei.
(Decizia Penala nr. 483/06.04.2015 - Sectia penala si pentru cauze cu minori, rezumat judecator Craciunoiu Cristina)