Infractiunea de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama, Trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta competenta

 

Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea speciala Drept penal. Partea speciala

Indice alfabetic
: Schimbarea incadrarii juridice a faptei. Elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama, de omor deosebit de grav si profanare de morminte

Temei de drept
: art. 200 alin. 1 Cod penal, 174 Cod penal 1969, art. 175 alin. 1 lit. c) si d) Cod penal 1969, art. 176 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, art. 319 Cod penal 1969, art. 386 Cod procedura penala, 421 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala

Comportamentul inculpatei inainte, in timpul si dupa nastere contureaza ca aceasta ar fi actionat in mod constient si deliberat, ca ar fi prevazut si ar fi urmarit uciderea copilului nedorit cu care era insarcinata si pe care l-a nascut viu. Daca se dovedeste ca mama, care si- a ucis copilul nou-nascut imediat dupa nastere, nu a actionat cu o intentie spontana determinata de o stare de tulburare, ci a pus in executare o hotarare luata anterior acestui moment, fapta savarsita urmeaza a fi incadrata ca infractiune de omor. Fapta inculpatei de a ascunde sarcina si de a lua masuri ca nasterea sa aiba loc in conditii improprii mentinerii in viata a noului nascut - conditii in care acesta a decedat la scurt timp dupa nastere - invedereaza, pe plan subiectiv, intentia de a isi ucide copilul.

In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.

Decizia penala nr. 229/22.03.2016

Prin sentinta pronuntata de Judecatoria Vaslui
a fost condamnata inculpata la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama, fapta prevazuta de art. 200 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin 10 Cod procedura penala si art. 5 Cod penal .

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca inculpata, la data de 09.08.2013, imediat dupa ce a nascut la domiciliu un fat de sex feminin, viabil, pe fondul tulburarii psihice in care se afla determinata de nastere si probleme in relatia de cuplu, cu un foarfece a taiat cordonul ombilical, apoi a luat o caciulita de bumbac pe care a pus-o in partea superioara a nou-nascutului pentru a-l sufoca, l-a invelit complet cu un cearsaf si l-a pus intr-un lighean de plastic, imprejurari in care fatul a decedat, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama prevazuta si sanctionata de art. 200 alin. 1 Cod penal.

In termenul legal prevazut de art. 410 alin. 1 Cod de procedura penala, impotriva sentintei penale sus-mentionate, Parchetul de pe langa Judecatoria Vaslui si inculpata au exercitat calea ordinara de atac de atac a apelului.

La termenul de judecata din 5.10.2015 Curtea, din oficiu, a pus in discutia contradictorie a partilor, schimbarea incadrarii juridice a faptelor din infractiunea de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama, prevazuta de art. 200 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, pentru care inculpata a fost trimisa in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174 Cod penal 1969, art. 175 alin. 1 lit. c) si d) Cod penal 1969, art. 176 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, si infractiunea de profanare de morminte prevazuta de art. 319 Cod penal 1969, cu aplicare art. 5 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal 1969.

Raportat la punerea in discutie a schimbarii de incadrare juridica, pentru ipoteza admiterii ei, Curtea a pus in discutie motivul de desfiintare a sentintei penale apelate, constand in necompetenta materiala a Judecatoriei Vaslui de solutionare a cauzei in fond.

In aceeasi sedinta publica, inculpata a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorii A si B (pentru a reliefa cum a fost perceputa inculpata de catre persoanele din comunitatea in care traia, daca avea un comportament anormal, daca trecea de la o stare de fericire la una de tristete, daca era comunicativa, daca avea prieteni, daca avea cu cine vorbi - avand in vedere ca sotul era plecat in Franta, iar mama in Italia, inculpata fiind singura cu copiii), precum si avizarea raportului de expertiza medico-legala psihiatrica din 19.09.2013 intocmit de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui de catre Comisia de Avizare si Control al Actelor Medico-Legale din cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi
,
probe incuviintate de instanta de control judiciar.

Prin adresa nr. 10338/30.12.2015, Comisia de Avizare si Control al Actelor Medico- Legale din cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi a avizat concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 55/PA din 19.09.2013 intocmit de Serviciul Medico - Legal Judetean Vaslui
.

La termenul de judecata din 11.01.2016, a fost audiata, in calitate de martor, A.

La termenul de judecata din 11.01.2016, procurorul a solicitat administrarea probei testimoniale constand in audierea numitei B, fosta soacra a inculpatei
.

In sedinta publica din 22.02.2016, au fost audiati, in calitate de martori, B si C.

Examinand actele si lucrarile cauzei, prin prisma motivelor de apel invocate, dar si din oficiu, cu prioritate asupra motivului de desfiintare a sentintei penale apelate constand in necompetenta materiala a Judecatoriei Vaslui, raportat la schimbarea incadrarii juridice a faptelor, invocata din oficiu, Curtea a constatat urmatoarele:

Art. 177 Cod penal 1969 stabileste ca uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, constituie infractiunea de
pruncucidere
si se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Uciderea copilului nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica constituie infractiunea de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama prevazuta de art. 200 alin. 1 noul Cod penal si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.

Noul text de incriminare renunta la denumirea traditionala consacrata in Codul penal anterior de pruncucidere, deoarece de esenta noului text de incriminare este doar starea de tulburare psihica a mamei, si nu tipul agresiunii (ucidere sau vatamare corporala).

Un alt element de noutate adus de textul de incriminare este si acela ca, prin textul de incriminare, este stabilit expres un interval de maxim 24 de ore pana la care se considera ca agresiunea a fost comisa imediat dupa nastere.

O alta noutate este aceea ca, spre deosebire de textul anterior, in care se prevedea ca tulburarea trebuie sa fie pricinuita de procesul nasterii, noul text de incriminare precizeaza ca mama trebuie sa se afle in stare de tulburare psihica.

In doctrina judiciara, s-a aratat, de catre unii autori (Cioclei, V. in G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal, comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014, p. 417, M. Udroiu, Drept penal. Partea Speciala, Noul Cod penal, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014, pag. 79) ca pot fi avute in vedere orice stari de tulburare psihica asociate sarcinii, nasterii, lehuziei (fiind indicate, spre exemplu, cele provocate de respingerea imediata a copilului si a mamei de catre familie).

Alti autori (S. Bogdan, D.A. Serban, G. Zlati in Noul
Cod penal. Partea Speciala. Analize, explicatii, comentarii. Perspectiva clujeana,
Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 68-69) au considerat ca notiunea de tulburare psihica trebuie asezata in parametrii biologici si textul trebuie interpretat de o maniera restrictiva. Daca se considera ca relatia conflictuala dintre mama care a nascut si tatal copilului poate genera o stare de tulburare sau ca excluderea sociala a mamei care a nascut un copil in afara casatoriei poate, la randul ei, genera o tulburare psihica, textul de incriminare devine un adevarat mecanism de atenuare a raspunderii penale, pentru ipoteze care, cu mare greutate, mai pot fi regasite in sistemele penale moderne. Adica, in acea viziune, textul actual ar oferi un tratament atenuant pentru ipoteze care nu mai sunt reglementate astfel in niciun alt sistem penal. Daca in dreptul penal modern tendinta este de a inlatura cu totul acest tratament atenuat, interpretarea normei din noul Cod penal in aceasta maniera ar extinde in mod nejustificat aplicabilitatea textului.

In aceasta din urma opinie, notiunea de tulburare psihica trebuie interpretata in context cu ratiunea incriminarii acestei fapte care, conceptual, are un caracter de exceptie, cel putin fata de uciderea sau vatamarea de „drept comun” a unui nou-nascut.

Un alt argument pentru aceasta interpretare restrictiva, considera autorii, este faptul ca textul vorbeste despre o actiune care trebuie comisa in maximum 24 de ore de la finalizarea nasterii. Or, daca fapta ar fi atenuata chiar si atunci cand ea este comisa din motive socio- economice, ar fi greu de inteles de ce legiuitorul a impus aceasta conditionare temporala. In opinia autorilor, prevederea acestui interval sugereaza o relatie de cauzalitate intre procesul nasterii si starea de tulburare psihica ce determina actiunile mamei.

Si o alta parte a doctrinei a exprimat aceeasi opinie ca, chiar daca noul text incriminator face referire la starea de tulburare psihica a mamei si nu la starea de tulburare pricinuita de nastere, se impune a fi avuta in vedere doar starea de tulburare psihica datorata nasterii, asa-numita psihoza postpartum (V. Puscasu, Noul Cod penal adnotat, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2014, p. 444 si P. Dungan in P. Dungan, T. Medeanu si V. Pasca, Manual de drept penal, Partea speciala, vol. I, Universul juridic, Bucuresti, 2010, p. 110).

La nivelul laturii subiective, autorii considera insa, in mod unitar (Toader, T. in G. Antoniu (coordonator), C. Duvac, D.I. Lamasanu, I. Pascu, C. Sima, T. Toader, I. Vasiu, Explicatiile preliminare ale noului Cod penal, vol. III, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 100, Udroiu M., Drept penal. Partea Speciala, Noul Cod penal, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014, pag. 79, S. Bogdan, D.A. Serban, G. Zlati in Noul Cod penal. Partea Speciala. Analize, explicatii, comentarii. Perspectiva clujeana, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 69), ca intentia este una spontana, repentina, fiind necesar ca decizia de a agresa copilul nou-nascut sa se fi format sub imperiul starii de tulburare psihica, pricinuita sau nu de nastere.

In jurisprudenta instantei supreme, s-a aratat ca daca se dovedeste ca mama, care si-a ucis copilul nou-nascut imediat dupa nastere, nu a actionat cu o intentie spontana determinata de o stare de tulburare, ci a pus in executare o hotarare luata anterior acestui moment, fapta savarsita urmeaza a fi incadrata ca infractiune de omor, si nu ca infractiune de pruncucidere. S-a mai aratat ca fapta inculpatei de a ascunde sarcina si de a lua masuri ca nasterea sa aiba loc in conditii improprii mentinerii in viata a noului nascut - conditii in care acesta a decedat la scurt timp dupa nastere - invederand, pe plan subiectiv, intentia de a isi ucide copilul, constituie infractiunea de omor calificat, iar nu aceea de pruncucidere
(Tribunalul Suprem, sectia penala,
decizia nr. 2067/4.11.1977, in Repertoriu 1976-1980, p.
282).

In alte decizii de speta ale instantei supreme, s-a aratat, de asemenea, ca: ascunderea de catre mama a sarcinii fata de persoanele din familie si constatarea medico-legala psihiatrica in sensul ca, desi la examenul medical faptuitoarea prezinta o stare depresiva anxioasa, nu se poate retine existenta unei tulburari psihice cauzate de nastere, discernamantul critic fiind pastrat in acel moment, constituie date ce impun concluzia ca uciderea copilului nou-nascut constituie infractiunea de omor calificat, iar nu aceea de pruncucidere
(Curtea Suprema de Justitie,
sectia penala, decizia nr. 5797 din 10.12.2013, disponibila pe www.scj.ro).

Ceea ce determina incadrarea faptei in art. 177 Cod penal (anterior), ca infractiune de pruncucidere, nu este tulburarea determinata de imprejurari laturalnice procesului fiziologic al nasterii, ci de starea psihofiziologica anormala ce se produce in timpul nasterii. Tulburarea la care face referire actul medico-legal a fost consecinta conditiilor particulare in care inculpata s-a gasit, conditii determinate de starea sa civila, fiind necasatorita, de locul si imprejurarile in care a nascut, adica pe ascuns; nasterea insa, ca proces fiziologic, nu a fost insotita de fenomene care sa ii pricinuiasca tulburari, cu efecte de influentare a constiintei si de alterare a vointei, stare care ar fi avut drept rezultat uciderea noului-nascut. Complexul de situatii conflictuale premergatoare si exterioare nasterii, ca si consecinta acestora asupra psihicului femeii - aceea de a se teme de reactia parintilor si de oprobiul celor din jur - nu sunt decat motivatii ale actului de ucidere, mobiluri ale savarsirii faptei, neputandu-li-se da efect juridic in intelesul de tulburare pricinuita de nastere, astfel cum prevede art. 177 Cod penal.

Premeditarea, ca o circumstanta agravanta, nu poate rezulta numai din imprejurarea ca inculpata a negat ca este gravida si ca, simtind durerile nasterii, s-a ascuns in toaleta, nici din faptul ca a luat o foarfeca, de care s-a folosit apoi pentru a taia cordonul ombilical. Inculpata a ascuns existenta sarcinii si, consecventa acestei atitudini, la momentul oportun, s-a retras pentru a nu fi observata, ceea ce nu vadeste decat persistenta intentiei infractionale, in realizarea careia insa nu a efectuat din timp si unele acte materiale pentru a isi asigura conditiile necesare savarsirii infractiunii, care sa indreptateasca retinerea circumstantei agravante a premeditarii
(Tribunalul Suprem,
sectia penala, decizia nr. 3865 din 7 iulie 1971, in Culegere de decizii 1971, p. 297 citata de V. Puscasu,
Noul Cod penal adnotat, Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2014, p. 447).

Curtea a aratat ca adoptarea unei rezolutii infractionale la un moment anterior, ceea ce exclude intentia repentina, poate fi insotita sau nu de si de unele acte materiale pentru a isi

asigura conditiile necesare savarsirii infractiunii, care sa indreptateasca retinerea circumstantei agravante a premeditarii.

De altfel, in Decizia de indrumare nr. 2/1976 a Tribunalului Suprem, s-a retinut ca in lipsa unor elemente circumstantiale care sa justifice incadrarea faptei ca infractiune de pruncucidere, activitatea mamei de a fi suprimat viata copilului nou-nascut urmeaza sa fie incadrata in dispozitiile art. 175 lit. c) si d) din Cod penal. Daca din probe rezulta ca mama copilului a actionat cu premeditare, se va retine, ca element circumstantial al omorului calificat, si cel prevazut la lit. a) din art. 175 Cod penal.

Or, in prezenta cauza, astfel cum reiese din actul de sesizare a instantei, insusit de inculpata S. A. M., care a solicitat judecarea cauzei in procedura abreviata, recunoscand in integralitate faptele pentru care a fost trimisa in judecata, comportamentul inculpatei inainte, in timpul si dupa nastere contureaza ca aceasta ar fi actionat in mod constient si deliberat, ca ar fi prevazut si ar fi urmarit uciderea copilului nedorit cu care era insarcinata si pe care l-a nascut viu.

Inculpata, audiata fiind in cursul urmaririi penale, a indicat ca fiind insarcinata in luna a VII-a, i-ar fi venit ideea ca, la nastere, sa ia zilele fatului.

Totodata, se contureaza ca inculpata ar fi ascuns persoanelor apropiate (fostul sot, fosta soacra, vecini), existenta sarcinii, si ar fi negat, in permanenta, ca ar fi fost insarcinata, chiar si atunci cand unii dintre acestia si-ar fi exprimat o astfel de banuiala.

Inculpata, pentru a ascunde existenta sarcinii, ar fi inceput sa poarte haine largi si ar fi iesit mai rar din casa.

De asemenea, inculpata ar fi ales sa nasca singura, fara a fi asistata de cineva. In acelasi timp, dupa expulzarea fatului pe cale naturala, inculpata a indicat ca i-ar fi taiat acestuia cordonul ombilical.

Curtea arata ca se contureaza ca, imediat, inculpata ar fi inceput punerea in aplicare a rezolutiei infractionale preexistente, prin sufocarea copilului.

Inculpata a declarat ca, pentru a sufoca copilul, ar fi luat o caciulita din bumbac, ar fi pus-o in partea superioara a corpului nou-nascutului, ar fi luat un cearceaf si l-ar fi invelit complet (conturandu-se reducerea semnificativa a posibilitatilor nou-nascutului de respiratie spontana autonoma in aerul atmosferic, in conditiile in care caile respiratorii ar fi fost acoperite atat de fesul de bumbac, cat si de cearceaf), si ca l-ar fi lasat sa moara intr-un lighean din plastic, situat in camera unde l-ar fi nascut.

Propriile declaratii ale inculpatei creioneaza ca inculpata ar fi urmarit indeaproape si cu perseverenta realizarea rezultatului constand in suprimarea vietii nou-nascutului.

Inculpata a precizat ca ar fi lasat fatul in lighean, iar, dupa o perioada, l-ar fi miscat, iar acesta misca si plangea. L-ar fi lasat in acelasi loc si acoperit cu aceleasi carpe, ar fi dormit, in noaptea de 09/10 august, in alta camera, cu copiii, iar, a doua zi, pe la orele 14.0015.00, s-ar fi uitat la fat si ar fi constatat ca acesta a decedat.

Curtea arata ca se contureaza ca, in continuare, pentru a isi ascunde fapta imputata, inculpata s-ar fi hotarat sa arda si sa arunce cadavrul. Acoperit cu acele carpe, l-ar fi dus in fata casei, ar fi pus peste el hartii si frunze uscate si i-ar fi dat foc. Dupa ce focul s-ar fi stins, ar fi constatat ca fatul arsese partial, ar fi luat o lopata, l-ar fi pus intr-o galeata de plastic si l- ar fi aruncat in toaleta din spatele casei.

Curtea are in vedere, asadar, ca se profileaza ca inculpata s-ar fi intemeiat pe o hotarare infractionala luata cu cateva luni inainte de nastere, pe care ar fi consolidat-o in toata aceasta perioada, prin manifestari in detaliu evidentiate anterior, ca ar fi actionat, chiar dupa primele respiratii, asupra propriului copil, abia nascut si fara vreo posibilitate de aparare in fata actelor de agresiune imputate inculpatei.

Conform Deciziei nr. 35 din 22 septembrie 2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, in solutionarea unui recurs in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, partea I, nr. 158/13 martie 2009, in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.

In ceea ce priveste retinerea, la incadrarea juridica a faptelor, si a dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, Curtea arata ca, in jurisprudenta, s-a indicat ca pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi, este necesar ca inculpatul sa fi provocat uciderea victimei in mod lent, prin folosirea unor procedee ce au cauzat acesteia chinuri mari, care nu trebuie confundate cu suferintele inerente oricarei fapte de omor. Cruzimile, in savarsirea unei activitati ucigatoare, sunt acte de chinuire suplimentare a victimei, comise voit, constient ca astfel i se amplifica suferintele (Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 365/A/1998, in R.D.P. nr. 4/1999, p.150 si Curtea Suprema de Justitie, completul de 9 judecatori, decizia nr. 100/2002 in R.D.P. nr. 4/2003, p.117 citate de Matei, I. in Codul penal adnotat, Editura CH Beck, Bucuresti, 2007 p. 626).

Or, inculpata a indicat ca ar fi acoperit caile respiratorii ale copilului abia nascut si l-ar fi lasat sa se sufoce, decesul intervenind dupa o perioada importanta de timp. Conform declaratiilor inculpatei, ar fi verificat starea copilului dupa o perioada de mai multe ore de la momentul nasterii, acesta traia si plangea.

Fata de considerentele anterior expuse, in baza dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza ultima Cod procedura penala, Curtea a admis apelurile formulate de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Vaslui si inculpata si a desfiintat in integralitate sentinta primei instante.

In baza art. 386 Cod de procedura penala, a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de ucidere a nou-nascutului savarsita de catre mama, prevazuta de art. 200 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, pentru care inculpata a fost trimisa in judecata in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174 Cod penal 1969, art. 175 alin. 1 lit. c) si d) Cod penal 1969, art. 176 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal,
si
infractiunea de profanare de morminte prevazuta de art. 319 Cod penal 1969, cu aplicare art. 5 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal 1969.

S-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Vaslui, instanta competenta sa solutioneze cauza in fond raportat la dispozitiile art. 36 alin. 1 lit. a) Cod de procedura penala raportat la art. 41 alin. 1 lit. a) Cod de procedura penala.