Infractiunea de complicitate la furt calificat, Retinerea indoielii rezonabile cu privire la fapta de complicitate, Achitarea inculpatului

Codul penal: art. 48 art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h), art. 77 lit. a) si d)

• Codul de procedura penala: art. 4 alin. (2), art. 97 - 99, art. 103, art. 396 alin.

(2)

Condamnarea se dispune, potrivit art. 396 alin. (2) C.pr.pen., daca instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

Constituie obiect al probei, potrivit art. 98 C.pr.pen., starea de fapt care trebuie dovedita in procesul penal.

Legiuitorul a consacrat in art. 4 alin. (2) C.pr.pen. principiul in dubio pro reo, potrivit caruia, dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.

Potrivit art. 103 alin. (1) C.pr.pen., aprecierea probelor se face de catre organele judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza”, inclusiv a celor administrate in calea de atac, intrucat, cu ocazia analizarii materialului probator administrat, se poate ajunge la o concluzie diferita decat cea la care a ajuns prima instanta.

In materia probatiunii penale se observa ca legiuitorul a adoptat un anumit standard de apreciere a probelor, respectiv „standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil”, care presupune, pentru o solutie de condamnare, probe care sa creeze judecatorului, care admite existenta unui dubiu, convingerea ca acesta nu depaseste limitele rezonabile si ca acuzatia a fost dovedita.

Probatoriul administrat in cauza nu dovedeste dincolo de orice indoiala rezonabila participarea inculpatei D..., sub forma complicitatii la vreunul din actele materiale ale infractiunii savarsite de nepotul sau, inculpatul A..., context in care vazand ca apelul parchetului o vizeaza numai pe aceasta inculpata, acesta a fost respins ca nefondat.

Conform art. 419 C.pr.pen. efectul extensiv al apelului are intelesul ca instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor fara sa le poata crea, insa, o situatie mai grea.

Efectul extensiv este prevazut de lege pentru a oferi posibilitatea ca o cale de atac introdusa de o parte sa foloseasca tuturor partilor care apartin aceluiasi grup procesual (consortium litis), cu privire la care exista o indivizibilitate de situatie sau care au un interes comun cu apelantul.

Curtea observa ca in mod gresit s-a retinut in sarcina inculpatului circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a) C.pen. (savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna); in contextul in care inculpata D... a fost achitata pentru actul material al furtului savarsit de inculpat pe strada Z., la care probatoriul a reliefat ca a fost savarsit numai de catre acesta cu complicitatea inculpatului B....

Fata de cele anterioare Curtea a retinut ca nici in cazul inculpatului B... nu poate fi retinuta circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a) C.pen., pentru aceleasi rationamente pentru care a fost inlaturata aceasta agravanta si din sarcina inculpatului A..., situatie in care, efectele apelului admis al inculpatului A... vor fi extinse, sub acest aspect, si fata de inculpatulB....

Din actele de la dosarul cauzei rezulta ca partea responsabila civilmente nu a fost introdusa legal in cauza. Conform dispozitiilor art. 21 C.pr.pen. partea responsabila civilmente, subiect pasiv al actiunii civile, poate participa intr-un proces penal fie prin interventia ei in cauza pana la terminarea cercetarii judecatoresti in fata primei instante, fie prin introducerea acesteia in cauza la inceputul procedurii pe camera preliminara, la cererea participantului la procesul penal, ce justifica interes procesual.

Ca regula, Codul de procedura penala nu permite introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal, din oficiu, de catre procuror; prin exceptie, cand procurorul exercita actiunea civila, acesta este obligat (nu are o optiune) sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente cel tarziu in faza camerei preliminare a acestuia.

Aceasta obligatie a procurorului este valabila numai in cazul exercitarii din oficiu de catre el a actiunii civile, si anume, in conditiile art. 19 alin. (3) C.pr.pen., cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa.

In prezenta cauza penala persoana vatamata este o persoana juridica cu deplina capacitate de exercitiu, ce a beneficiat de asistenta juridica de specialitate printr-un cabinet de avocatura, conform inscrisului, astfel incat, actiunea civila s-a exercitat in baza principiilor de drept comun, conform art. 19 alin. (1) si art. 20 C.pr.pen., procurorul neavand dreptul de a exercita actiunea civila in acest caz si ca o consecinta nici dreptul de a cere introducerea in cauza a unei parti responsabile civilmente.

(Sectia penala, Decizia penala nr. 138/A din 13 februarie 2019, rezumata de judecator dr. Marian Bratis)

Prin sentinta penala nr. 280 pronuntata la data de 9 noiembrie 2018 de Judecatoria Resita in dosar nr. [.. ,]/290/2017, s-a dispus dupa cum urmeaza:

In temeiul dispozitiilor art. 129 alin. (1) C.pen., art. 124 alin. (2) C.pen., cu referire la art. 114 alin. (2) lit. b) C.pen. pentru savarsirea infractiunii deduse judecatii in prezenta cauza precum si pentru celelalte fapte concurente pentru care a fost stabilita masura educativa neprivativa de libertate prin sentinta penala nr. 181/16.06.2017 a Judecatoriei Resita, definitiva la data de 04.07.2017 prin neapelare a aplicat inculpatului A..., fara antecedente penale, cercetat in stare de libertate, o singura masura educativa privativa de libertate a internarii intru-un centru educativ, pe o perioada de 1 (un) an pentru savarsirea infractiuni de furt calificat in forma continuata (7 acte materiale) in stare de minoritate, fapte prevazute de art. 228 C.pen., art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 113 si urm. C.pen., si art. 35 alin. (1) C.pen.

2. In baza art. 386 alin. (1) C.pr.pen. a fost schimbata incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului B..., din infractiunea de complicitate la furt calificat prevazuta de art. 48 C.pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 113 si urm. din C.pen. art. 77 lit. a), d) C.pen., in infractiunea de complicitate la furt calificat prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), d) C.pen.

In temeiul art. 396 alin.(1), (2) C.pr.pen., art. 48 C.pen. rap. la art. 228 alin. (1), art. 229 alin.(1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. d) C.pen., a condamnat pe inculpatul B..., fara antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de complicitate la furt calificat.

3. In baza art. 115 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. pen. raportat la art. 120 C.pen., a dispus luarea masurii educative neprivative de libertate a asistarii zilnice, pe o durata de 5 (cinci) luni, fata de inculpatul C..., pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 113 si urm. C.pen.
4. In baza art. 396 alin. (5) C.pr.pen., art. 17 C.pr.pen. si art. 16 alin.(1) lit. b) teza a II-a C.pr.pen. a achitat pe inculpata D..., pentru savarsirea infractiunii de complicitate la furt calificat prevazuta de art. 48 C.pen. raportat la 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), d) C.pen.

In temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen., raportat la art. 19 si art. 23 alin. (2) si (3) C.pr.pen. si raportat la art. 1349, 1357 - 1358 C.civ., a admis actiunea civila exercitata de partea civila E... SA, si a obligat pe inculpatul A... (in solidar cu partea responsabila civilmente D... la plata sumelor de 4241,09 lei, 318,97 lei, 531,61 lei, 404,17 lei si 1866,58 lei catre partea civila; inculpatii A... (acesta in solidar cu partea responsabila civilmente D...) si B... in solidar la plata sumei de 405,83 lei catre partea civila; inculpatii A... (acesta in solidar cu partea responsabila civilmente D...) si C... (in solidar cu partile responsabile civilmente F... si G...) in solidar cu partile responsabile civilmente in solidar la plata sumei de 814,79 lei catre partea civila, reprezentand despagubiri materiale.

In baza art. 274 alin. (1), (2) C.pr.pen. a obligat pe inculpatii A... (acesta in solidar cu partea responsabila civilmente D...), C... (in solidar cu partile responsabile civilmente F... si G...) si B... la plata sumei de 1800 lei fiecare reprezentand cheltuieli judiciare catre stat (din care suma de 500 lei aferenta fazei de urmarire penala).

1. Prima instanta a retinut ca la data de 12.01.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., tehnician la SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in perioada 11-12.01.2016 persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 100 metri liniari cablu telefonie cu 100 perechi fir cupru de pe stalpii de beton de la iluminatul public de pe str. Aurel Vlaicu si 50 m liniari cablu telefonie cu 50 perechi fir cupru de pe stalpii de iluminat public de pe strada P.... si B.... Resita, ce apartin SC I... SRL (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 21 dup).

Audiat in cursul urmaririi penale, inculpatul A. (declaratie de suspect din data de

2016. f. 145 dup, acuzatii privitoare la fapta de furt din perioada 11-12.01.2016 de la intersectia str. Aurel Vlaicu, Prislop si Berzavei din Resita) a aratat ca recunoaste si regreta fapta si ca in acea perioada, sambata sau duminica, singur, seara, in jurul orelor 21:00-22:00 a iesit pe strada si a taiat cu un cleste cablu de pe stalpii de la intersectia str. Aurel Vlaicu cu str. Prislop si Berzavei, a taiat cablul de la un stalp la altul. A mai aratat ca cablul sustras l-a ars sub pod la diguri, iar cuprul rezultat, in jur de 4 kg, l-a valorificat la centrul de colectare din cartierul Mociur, primind in jur de 56 de lei.

2. La data de 07.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., tehnician la SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in perioada 05

2016. persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 20 metri cablu telefonie cu 300 perechi fire din cupru de pe stalpii de iluminat public de pe str. Aurel Vlaicu din Resita (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 45 dup).

3. La data de 08.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., tehnician la SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in data de 07/08.03.2016 persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 10 metri liniari cablu telefonie cu 26 perechi fire din cupru ce se afla montat pe fatada imobilului nr. 6 de pe str. Zimbrului din Resita (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 59 dup).
4. La data de 14.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., tehnician la SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in data de 12

2016. persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 50 metri liniari de cablu de telefonie cu 50 perechi fire din cupru ce se afla montat pe fatada imobilului cu nr. 1 de pe str. Zimbrului din Resita (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 73 dup).

5. La data de 15.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., tehnician la SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in data de 14/15.03.2016 persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 15 metri liniari de cablu de telefonie cu 50 perechi fire din cupru de pe str. Castanilor nr. 78 din Resita, ce apartine SC I... SRL (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 86 dup).
6. La data de 21.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., reprezentant al SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in perioada 20

2016. persoane necunoscute au sectionat si sustras cate 180 metri liniari de cablu telefonic de 50 perechi fire din cupru apartinand SC I... SRL, care se afla montat pe stalpi de iluminat public, dintre imobilele cu nr. 7A si 25 de pe str. Comarnic din Resita (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 99 dup).

7. La data de 21.03.2016, Politia Municipiului Resita a fost sesizata de catre H..., reprezentant al SC I... SRL care a adus la cunostinta organelor de cercetare ca in perioada 19

2016. persoane necunoscute au sectionat si sustras aproximativ 15 metri cablu telefonic de 30 perechi fire din cupru aflat montat intre imobilele nr. 100-104 str. Castanilor din Resita (proces verbal de consemnare a plangerii orale, f. 115 dup).

Judecatoria a retinut ca martorul J... (declaratie din data de 21.03.2016, f. 128 dup) a declarat ca in urma cu doua saptamani inculpatul A... a venit la domiciliul sau si i-a vandut aproximativ 1,4 kg deseuri fier din cupru, aceste deseuri din cupru pot proveni din arderea unor cabluri telefonice, aratand ca in perioada respectiva achizitiona deseuri feroase si neferoase la domiciliul sau, unde SC K... SRL avea deschis punct de lucru. A mai precizat ca de la inceputul anului pana in prezent inculpatul A... in repetate randuri a venit la el si i-a vandut deseuri din cupru, acesta fiind insotit de bunica lui si de numitul C... si B... ce locuiesc in cartierul Mociur. In prezent nu mai lucreaza la SC K... si este in curs de deschidere a unei societati.

Martorul a mai declarat ca in data de 21.03.2016 a fost contactat telefonic de numitul

1. .. care l-a intrebat daca nu vrea sa cumpere cupru, i-a spus ca are niste cablu ars, i-a raspuns ca nu mai achizitioneaza metale, dupa douazeci de minute l-a sunat si bunica lui care l-a intrebat acelasi lucru.

Fiind audiat in cursul urmaririi penale, martorul M... (declaratie din data de

2016. f. 129 dup) a declarat ca in data de 21.03.2016 a fost cautat la domiciliul sau de numita D... si nepotul acesteia A... care i-au dat 12 kg cupru fir, deseuri ce pot proveni din arderea unor cabluri cu fir de cupru, platind suma de 145 lei adica 13 lei/kg. A achizitionat aceste deseuri in calitate de reprezentant al SC L. SRL.

Potrivit procesului-verbal din 22.03.2016 (f. 147 dup), inculpatul A... a fost ascultat, prima instanta retinand ca acesta a declarat ca in una din zile, a venit la el acasa inculpatul C... impreuna cu care, pe timpul noptii, in jurul orelor 20:00-22:00, acesta din urma a fost cel care a taiat cu un cleste sau un patent cablul din dreptul a trei imobile, apoi l-au dus amandoi la “Samota” si l-au ars, valorificandu-l la martorul J... Despre acest furt inculpatul B... a aratat ca stie de la cei doi inculpati ca de pe strada Z. acestia ar fi sustras cablu impreuna.

Inculpatul A... a mai declarat ca bunica sa nu are nicio vina, in acea seara l-a luat la furt de cablu pe inculpatul B..., iar bunica sa a venit dupa ei cu intentia de a nu-l lasa sa fure si de a avea grija sa nu pateasca el ceva. Inculpatul C... a participat impreuna cu el la furtul de cablu telefonic sustras de pe strazile Comarnic si Castanilor, insa nu doreste sa fie confruntat cu acesta deoarece intre ei este un conflict bazat pe o discutie referitoare la actuala sa concubina.

In fata primei instante de judecata, inculpatul A... a aratat ca recunoaste acuzatiile care i se aduc prin actul de sesizare (declaratie f. 109 vol.I).

Judecatoria a retinut ca inculpatul B... a fost audiat in cursul urmaririi penale (declaratie de suspect din data de 18.05.2016, f. 153 dup) declaratia sa relevand faptul ca in cursul lunii martie, intr-o seara, in jurul orelor 19:45 inculpatul A... l-a chemat de acasa sa mearga cu el pe str. Zimbrului sa sustraga niste cabluri telefonice, a insistat sa mearga si s-a dus pentru a sta de sase, cu ei venind si bunica coinculpatului, inculpata D.. Inculpatul a mai aratat ca in timp ce el cu bunica inculpatului A... au stat de sase, acesta a taiat vreo 2,5 metri cablu subtire de pe casa de la coltul strazii. A ars cablul sub pod, el cu bunica acestuia au asteptat mai departe, cablul ars vanzandu-l toti trei la martorul J..., fiind toti trei impreuna, el a primit 10 lei, la fel si bunica lui A....

Inculpatul C... a declarat in cursul urmaririi penale (declaratie de suspect din data de

2016. f. 161 dup) ca nu a participat in niciun fel la sustragerea cablurilor telefonice; intr-o seara l-a vazut pe inculpatul A... pe strada D..., langa raul B...., cand ardea cablu telefonic. A fost cu el acasa la J... sa il vanda, insa lui nu i-a dat nimic, atunci avand o cantitate mica de cupru rezultat din ardere. A fost cu acesta o singura data la J., nu l-a ajutat niciodata pe acesta sa care cabluri sustrase si nu a participat in nici un fel la furtul de cabluri telefonice de pe str. Comarnic, aratand ca stia ca inculpatul A... se ocupa de furturi de cabluri telefonice.

Judecatoria a retinut ca inculpata D... a negat constant acuzatiile aduse. Astfel, audiata fiind in cursul urmaririi penale in calitate de suspect (declaratie din data de 21.05.2016, f. 16 dup), acesta a aratat ca nu este adevarat faptul ca ar fi fost cu nepotul ei, inculpatul A... si cu

2. .. pe strada Z. la furtul de cabluri telefonice sustrase de nepotul ei de pe imobilul cu nr. 6. Inculpata a declarat ca ea are grija de nepotul ei, inculpatul A... care este bolnav de diabet si handicap accentuat, tot timpul este dupa el sa nu i se faca rau, niciodata nu a avut intentia sa participe cu acesta la furturi de cablu. Cu toate ca este tutorele legal al lui, niciodata de cand acesta s-a apucat de furat cabluri nu a ascultat-o sa nu mearga la furat si este posibil ca in seara respectiva, despre care inculpatul B... face referire in declaratie, ea sa mearga sa il cheme pe nepotul ei in casa. Nepotul ei nu i-a dat bani pentru ca a fost cu el la furat, nu este adevarat ceea ce sustine B..., respectiv ca pentru acea seara nepotul ei i-ar fi dat lor cate 10 lei.

In fata primei instante de judecata inculpata a avut aceeasi pozitie.

In raport de cele mai sus retinute, judecatoria a constatat ca in cauza acuzatiile aduse inculpatei D... cu privire la fapta din data de 07/08.03.2016 nu au fost dovedite, neputand fi formata convingerea instantei ca inculpata a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, in speta fapta nefiind savarsita cu vinovatia prevazuta de legea penala.

Judecatoria a retinut ca pluralitatea de infractori presupune savarsirea uneia sau mai multor fapte prevazute de legea penala de catre doua sau mai multe persoane; este necesar sa existe vointa comuna a faptuitorilor de a savarsi fapta prevazuta de legea penala.

Astfel, participatia penala este o forma a pluralitatii de infractori, constand in savarsirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala de mai multe persoane decat ar fi fost necesar fata de natura acesteia, care actioneaza cu vointa comuna, in calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. Este necesar ca intre participanti sa existe o legatura subiectiva stabilita inainte sau in timpul savarsirii faptei.

Potrivit art. 48 C.pen., complicele este persoana care, cu intentie (directa sau indirecta) inlesneste sau ajuta in orice mod (material sau moral) la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Astfel, complicele trebuie sa actioneze cu intentie (directa sau indirecta) ori cu preterintentie.

In speta, judecatoria a retinut ca din probele administrate a rezultat ca in intervalul 07 - 08 martie 2016, dupa lasarea intunericului, in jurul orelor 18 - 19, inculpatul A... s-a deplasat pe strada Z... din Resita, fiind insotit de coinculpatul B... unde, cu ajutorul unui cleste a sectionat 10 m liniari de cablu telefonic (cu 20 de perechi de fire de cupru). Coinculpatul a asigurat paza in acest timp.

Inculpatul A... (declaratie de suspect din data de 18.05.2016, f. 143 dup) a declarat ca bunica sa nu are nicio vina, in acea seara l-a luat la furt de cablu pe inculpatul B..., iar bunica sa a venit dupa ei cu intentia de a nu-l lasa sa fure si de a avea grija sa nu pateasca el ceva.

In ceea ce priveste declaratiile martorilor J... si M..., care au aratat faptul ca inculpata D. il insotea pe nepotul sau la valorificarea cuprului, s-a observat ca acestea nu pot dovedi decat faptul ca aceasta l-a insotit pe inculpatul A... pentru valorificarea cuprului, nu ca ar fi participat efectiv, cu intentie directa, la savarsirea faptei de furt de cablu de telefonie din data de 07-08 martie 2016 de pe strada Z. din Resita.

S-a observat ca nu este negata prezenta sa la locul savarsirii infractiunii de furt de catre inculpatii A... si B..., ci doar existenta legaturii subiective, care rezulta din declaratiile inculpatului A... si a inculpatei D... .

Or, din modalitatea de desfasurare a faptelor, judecatoria a retinut ca in cauza nu a existat o legatura subiectiva stabilita intre cei trei inculpati in sensul ca inculpata D... sa procedeze la asigurarea pazei cu scopul evident de a inlesni actiunea de furt savarsita de catre inculpatul A....

Pentru aceste motive, constatand ca fapta retinuta in sarcina inculpatei D... prin rechizitoriul nr. [,..]/P/2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Resita, nu este prevazuta de legea penala, fapta nefiind savarsita cu vinovatia prevazuta de lege pentru infractiunea de complicitate la furt calificat prevazuta de art. 48 C.pen. raportat la 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), d) C.pen.

Impotriva sentintei penale nr. 280 pronuntata la data de 9 noiembrie 2018 de Judecatoria Resita in dosar nr. [.. ,]/290/2017 au a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Resita, inculpatii A. si D. .

Analizand apelurile prin prisma motivelor invocate de Parchetul de pe langa Judecatoria Resita, precum si din oficiu conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea, constata ca apelul inculpatului A... si al inculpatei/parte responsabila civilmente D... sunt fondate, iar apelul parchetului este nefondat in baza considerentelor de mai jos.

Cu titlu preliminar fata de solutia de achitare a inculpatei D. pentru infractiunea de complicitate la furt calificat, prevazuta de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 228 alin. (1), 229 alin. (1), lit. b), alin. (3) lit. h) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) si d) din Codul penal; in raport cu probatoriul administrat in prima instanta si considerentele sentintei penale atacate, Curtea, in aplicarea art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C.pr.pen. constata ca probele administrate in prima instanta nu sunt contestate de participantii la procesul penal, ca in cauza nu se impune pentru lamurirea cauzei administrarea din oficiu de probe si nici nu s-a solicitat in cauza administrarea de probe noi, situatie in care se va face aplicarea art. 374 alin. (7) - (10) C.pr.pen. si nu se va readministra probatoriul. Curtea urmeaza sub acest aspect, dupa reevaluarea probatoriului administrat in cauza sa nu dea o noua interpretare faptelor, nici o noua conotatie actiunilor inculpatei; altele decat cele date de catre prima instanta. Astfel, existenta faptelor imputate inculpatei si cea a elementului intentional al infractiunii vor fi avute in vedere asa cum au fost retinute de catre prima instanta, pentru considerentele de mai jos; situatie in care prin demersul de a nu fi readministrat probatoriul in fata instantei de apel, inculpatei nu ii este incalcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In sensul acestui rationament fiind si Cauza Andrei Les impotriva Romaniei (Cererea 28841/09 Decizia Sectiei IV-CEDO).

Fata de actele de la dosar si pozitia inculpatului A..., care a recunoscut faptele retinute in sarcina sa prin actul de sesizare al instantei, fiind judecat in prima instanta in procedura abreviata a recunoasterii vinovatiei prevazute de art. 375 C.p.pen; Curtea retine ca dovedite acuzatiile aduse acestui inculpat.

In cazul inculpatei D..., Curtea, observa ca nu a recunoscut fapta de care este acuzata in rechizitoriu, sustinand ca nu a savarsit infractiunea de care este acuzata.

Cu titlu preliminar, fata de pozitia procesuala a inculpatei D..., Curtea retine sub aspectul aprecierii probelor urmatoarele:

Proba este definita in art. 97 alin. (1) ca fiind un element de fapt cu ajutorul caruia se constata existenta sau inexistenta infractiunii, se identifica persoana care a comis-o, se stabilesc imprejurarile necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.

Proba este considerata unul din elementele principale ale procedurii penale, deoarece, daca proba nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii din cauza, se impune o solutie de achitare a inculpatului.

Condamnarea se dispune, potrivit art. 396 alin. (2) C.pr.pen., daca instanta constata,
dincolo de orice indoiala rezonabila,
ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

Constituie obiect al probei, potrivit art. 98 C.pr.pen., starea de fapt care trebuie dovedita in procesul penal.

Legiuitorul a consacrat in art. 4 alin. (2) C.pr.pen. principiul
in dubio pro reo,
potrivit caruia, dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.

Pentru a fi admisa in procesul penal, proba trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul cauzei; sa fie concludenta, relevanta in raport cu obiectul probatiunii, adica sa contribuie la aflarea adevarului in procesul penal; sa fie utila, adica necesara cauzei; sa fie permisa de lege, adica administrarea acesteia sa nu fie contrara legii.

Conform art. 99 alin. (1) C.pr.pen., sarcina administrarii probei in actiunea penala apartine, in principal, procurorului, ca titular al actiunii penale, iar in actiunea civila, partii civile.

In actuala reglementare, procurorul are sarcina de a administra probe pentru a convinge judecatorul cauzei, „dincolo de orice indoiala rezonabila” - art. 103 alin. (2)

3. pr.pen..

Aprecierea probelor, in legislatia romana, este reglementata expres in art. 103 C.pr.pen.

Aprecierea probelor intervine in activitatea finala de administrare a probelor, determinand masura in care acestea formeaza organelor judiciare convingerea certa ca faptele si imprejurarile la care se refera au avut sau nu loc in realitate. In anumite limite, aprecierea probelor poate interveni chiar anterior, la momentul verificarii admisibilitatii probelor si fiabilitatii lor. In acest sens art. 100 alin. (3) C.pr.pen., arata ca admiterea sau respingerea cererii privitoare la administrarea unor probe se face motivat, iar art. 100 alin. (4) C.pr.pen., arata ca organele judiciare pot respinge o cerere referitoare la administrarea unei probe si atunci cand proba nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii din cauza.

Odata administrate probele, organele judiciare trebuie sa le aprecieze pentru stabilirea adevarului si justa solutionare a cauzei.

Probele sunt guvernate de principiul liberei aprecieri, prevazut in art. 103 alin. (1) C.pr.pen., care arata, printre altele, ca „probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege”, ceea ce inseamna ca nu se acorda valoare probanta preferentiala probelor, toate avand valoare probanta egala.

Prin urmare, valoarea probanta concreta a fiecarei probe nu este data a priori, ci rezulta a posteriori, dupa evaluarea si aprecierea acestora.

Potrivit art. 103 alin. (1) C.pr.pen.,
aprecierea probelor se face de catre organele judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza”,
inclusiv a celor administrate in calea de atac, intrucat, cu ocazia analizarii materialului probator administrat, se poate ajunge la o concluzie diferita decat cea la care a ajuns prima instanta.

In materia probatiunii penale se observa ca
legiuitorul a adoptat un anumit standard de apreciere a probelor, respectiv „standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil”, care presupune, pentru o solutie de condamnare, probe care sa creeze judecatorului, care admite existenta unui dubiu, convingerea ca acesta nu depaseste limitele rezonabile si ca acuzatia a fost dovedita.

Conceptul de dubiu rezonabil nu poate fi definit cu exactitate, intrucat acesta tine de forul interior al judecatorului care trebuie sa se bazeze pe argumente rationale, logice, acceptate de majoritatea persoanelor care le parcurg.

In legatura cu valoarea probanta a probelor, legiuitorul a adoptat principiul liberei aprecieri a probelor- art. 103 alin. (1) C.pr.pen. -, recunoscand totodata si principiul liberei sau intimei convingeri a judecatorului in adoptarea hotararii - art. 103 alin. (2) C.pr.pen. -, principii in baza carora judecatorul apreciaza liber mijloacele de proba administrate in cauza la data solutionarii cauzei.

In acest sens se observa ca in sarcina inculpatei D... s-a retinut savarsirea infractiunii de complicitate la infractiunea de furt calificat savarsita de nepotul sau; respectiv aceasta a fost acuzata ca a asigurat paza pentru ca inculpatul minor A... sa savarseasca actul material al furtului calificat de pe strada Z. .

Curtea retine ca probatoriul indica prezenta inculpatei la furtul savarsit de nepotul sau pe strada Z. dar nu este nu s-a dovedit ca prezenta acesteia a fost pentru a sigura paza minorului. Probatoriul arata ca inculpata este bunica inculpatului minor, mior pe care la crescut de mic si caruia ii poarta de grija, fiind bunica sa paterna. Prezenta inculpatei la locul faptei, conform probatoriul existent, indica ca s-a justificat prin grija acesteia ca minorul sa nu faca faradelegi, stiindu-l cu probleme de comportament, accentuate de anturajul avut. In acest sens probele arata ca inculpata aplecat dupa nepot dupa ce a observat ca acesta a plecat de acasa insotit de o alta persoana; mai apoi cand i-a gasit pe cei doi, i-a spus nepotului sau sa nu mai traga de cablul de telefon; ori o astfel de conduita nu se incadreaza in conditiile de tipicitate de participare la savarsirea unei infractiuni, sub forma complicitatii asa cum este reglementata la art. 48 C.pen., in contextul in care nu s-a dovedit ca prin aceasta activitate a inlesnit nepotului sau minor savarsirea infractiunii de furt.

Chiar daca Curtea se raporteaza la declaratiile inculpatului B..., date in cursul urmaririi penale tot nu este suficient pentru se trage concluzia ca inculpata a inlesnit in vri-un fel furtul savarsit de nepotul sau. De altfel inculpatul minor A..., in cursul urmaririi penale, a negat participarea bunicii sale la vreunul din actele materiale de furt, retinute in sarcina sa. Actiunea ulterioara a inculpatei de a-si insotii nepotul la centru de colectare a metalelor reciclabile nu constituie acte de complicitate la infractiunea de furt calificat, aceasta consumandu-se in momentul imposedarii inculpatului minor cu cablul sustras.

Fata de cele anterioare probatoriul administrat in cauza nu dovedeste dincolo de orice indoiala rezonabila participarea inculpatei D..., sub forma complicitatii la vreunul din actele materiale ale infractiunii savarsite de nepotul sau, inculpatul A..., context in care
vazand ca apelul parchetului o vizeaza numai pe aceasta inculpata, acesta va fi respins ca nefondat.

In apelul inculpatului A...,
Curtea va retine ca in mod gresit prima instanta nu i-a retinut la incadrarea faptei, cauza de atenuare a raspunderii penale prevazute de art. 396 alin. (10) C.pr.pen., in contextul in care acesta a fost judecat in prima instanta in procedura abreviata a recunoasterii vinovatiei; in acest sens fiind Incheierea primei instante din 03.05.2018(f. 123, 124 dos. fond vol. I).

Totodata Curtea observa ca in mod gresit s-a retinut in sarcina inculpatului circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a) C.pen. (savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna); in contextul in care inculpata D. a fost achitata pentru actul material al furtului savarsit de inculpat pe strada Z..., la care probatoriu a reliefat ca a fost savarsit numai de catre acesta cu complicitatea inculpatului B....

Sub acest aspect Curtea retine ca in conformitate cu art. 417 C.pr.pen. efectul devolutiv al apelului este limitat la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera, raportat la calitatile ce le au in procesul penal. Apelul inculpatului, fara rezerve, are efect devolutiv integral in rem cat si in personam, instanta avand posibilitatea si totodata obligatia de a examina intreaga cauza, fara insa a avea posibilitatea de a-i agrava situatia apelantului/inculpat (non reformatio in peius)

Conform art. 419 C.pr.pen. efectul extensiv al apelului are intelesul ca instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor fara sa le poata crea, insa o situatie mai grea.

Efectul extensiv este prevazut de lege pentru a oferi posibilitatea ca o cale de atac introdusa de o parte sa foloseasca tuturor partilor care apartin aceluiasi grup procesual (consortium litis), cu privire la care exista o indivizibilitate de situatie sau care au un interes comun cu apelantul (de exemplu, apelul unui inculpat sau a unei parti civile se poate extinde la alt inculpat sau alte parti civile; tot astfel, apelul inculpatului cu privire la latura civila se poate extinde asupra partii civilmente responsabile si invers).

Efectul extensiv al apelului este o necesitate justificata de existenta unei anumite solidaritati procesuale intre anumite grupuri de subiecti procesuale. Aceasta solidaritate are ca rezultat rasfrangerea oricarui act procesual indeplinit de unul din membrii grupului asupra celorlalti, atunci cand priveste un aspect obiectiv.

Apelul declarat de unul din membrii grupului procesual, putand avea consecinte asupra celorlalti, impune schimbarea solutiilor si in privinta acestora. Daca modificarile nu ar opera cu privire la partile care nu au declarat apel, pentru persoane aflate in situatii identice sau asemanatoare cu cea a apelantului, s-ar putea ajunge in cauza la rezolvari discordante; cu limitarea ca din moment ce situatia celui care a folosit calea de atac nu poate fi agravata, nici situatia celorlalti, in folosul carora se extinde calea de atac nu poate fi evident inrautatita.

Fata de cele anterioare Curtea retine ca nici in cazul inculpatului B... nu poate fi retinuta circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a) C.pen. (savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna); pentru aceleasi rationamente pentru care a fost inlaturata aceasta agravanta si din sarcina inculpatului A...; situatie in care, efectele apelului admis al inculpatului A... vor fi extinse sub acest aspect si fata de inculpatul B....

Curtea retine sub aspectul naturii si duratei masurii educative aplicate inculpatului minor A... ca, sanctiunea penala aplicata inculpatului trebuie sa fie, in toate cazurile, una echitabila. Sanctiunea penala este echitabila cand ea impune infractorului lipsuri si restrictii ale drepturilor lui proportionale cu gravitatea infractiunii savarsite si este suficienta pentru restabilirea echitatii sociale, adica a drepturilor si intereselor victimei, statului si intregii societati, perturbate prin infractiune. Sanctiunea penala este echitabila si atunci cand este capabila de a contribui la realizarea altor scopuri ale sanctiunii penale, cum ar fi reeducarea/corectarea persoanei sanctionate si prevenirea comiterii de noi infractiuni atat de catre infractor, cat si de alte persoane. In consecinta, necesitatea aplicarii unei sanctiuni penale echitabile constituie de fapt o cerinta a principiului echitatii in dreptul penal care obliga instanta sa-i aplice infractorului o sanctiune legala si individualizata, capabila de a restabili echitatea sociala si de a realiza celelalte scopuri ale sanctiunii penale.

Fata de cele aratate, avand in vedere pericolul social concret al infractiuni savarsite de inculpat, perseverenta infractionala a acestuia; Curtea constata ca nu se impune atenuarea raspunderii penale a inculpatului, prima instanta in mod temeinic alegand natura si durata masurii educative dispuse fata de inculpat.

Totodata, Curtea observa sub aspectul legalitatii modului de aplicare si contopire a masurilor educative aplicate minorului ca prima instanta avea obligatia, (ca dupa ce s-a hotarat asupra sanctiunii penale ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii cu care aceasta a fost sesizata); mai intai in conditiile art. art. 114 alin. (2) lit. b) Cod penal sa aplice acestuia masura educativa privativa de libertate prevazuta de art. 124 Cod penal a internarii intr-un centru educativ pe o perioada de 1 an pentru infractiunea ce formeaza obiectul cauzei. Apoi in baza art.123 alin. (3) lit. c) Cod penal, sa dispuna inlocuirea masurii educative neprivative de libertate a asistarii zilnice pe o perioada de 4 luni, aplicata inculpatului A... prin sentinta penala nr. 181/16.06.2017 a Judecatoriei Resita cu masura educativa privativa de libertate prevazuta de art. 124 Cod penal a internarii intr-un centru educativ pe o perioada de 1an [tinand cont ca in conditiile art. 129 alin. (1) C.pen. pentru savarsirea in minoritate a unui concurs de infractiuni se aplica o singura masura educativa]. Mai apoi in contextul in care infractiunile din sentinta penala nr. 181/16.06.2017 sunt savarsite in concurs cu infractiunea din prezenta cauza pentru care s-a dispus o masura educativa privativa de libertate; in conditiile art. 129 alin. (1) Cod penal, art. 38 alin. (1) Cod penal se impunea contopirea masurii educative privative de libertate aplicata inculpatului A... in prezenta cauza cu masura educativa privativa de libertate ce a inlocuit masura educativa neprivativa de libertate dispusa prin sentinta penala nr. 181/16.06.2017 a Judecatoriei Resita; inculpatul A... urmand a executa masura educativa privativa de libertate prevazuta de art. 124 Cod penal a internarii intr-un centru educativ pe o perioada de 1 an pentru toate faptele ce formeaza concursul de infractiuni.

In apelul partii responsabile civilmente
D...
se retine ca aceasta a fost obligata in solidar cu nepotul sau, inculpatul A..., la plata despagubirilor civile in favoarea partii civile si totodata tot in solidar cu inculpatul anterior mentionat a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata.

Din actele de la dosarul cauzei rezulta ca partea civila a solicitat in mod expres raspunderea civila a inculpatilor pentru prejudiciu cauzat si nu a solicitat in mod expres introducerea in cauza a vreunei parti responsabile civilmente.

Sub acest aspect se observa ca potrivit art. 2 C.pr.pen. procesul penal se desfasoara conform dispozitiilor prevazute de lege, iar conform art. 13 alin. (1) C.pr.pen. legea procesuala penala se aplica in procesul penal actelor efectuate si masurilor dispuse, de la intrarea ei in vigoare si pana in momentul iesirii din vigoare, cu exceptia situatiilor prevazute in dispozitiile tranzitorii.

Altfel spus ca efect al principiului legalitatii procesului penal; in procesul penal sub aspect procedural este aplicabil numai principiul imediatei aplicarii a legii de procedura, ceea ce presupune ca aceasta se aplica tuturor acelor acte efectuate si masurilor dispuse in activitatea procesuala in perioada de timp cat legea este in vigoare, indiferent de data savarsirii infractiunii. Ca urmare actelor de procedura si procesuale li se aplica principiul
„tempus regit actum
”

Ca regula ce deriva din legalitatea procesului penal, un drept sau un act procesual se exercita, respectiv indeplineste de titularul dreptului de dispozitie procesuala si numai in cazul unor norme procesual penale exprese se poate exercita de alte persoane decat titularul dreptului in cauza.

Extinderea competentei atribuite prin lege, organelor judiciare, constituie o incalcare a principiului legalitatii reglementat in art. 2 C.pr.pen., precum si a principiului constitutional al egalitatii in fata legii (a se vedea si Decizia penala nr. 1.780 din data de 25 iunie 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Pentru admiterea unor pretentii civile in procesul penal se impune exercitarea actiunii civile de catre persoana vatamata care dobandeste astfel calitatea de parte civila (art. 84 C.pr.pen.). In conditiile art. 19 C.pr.pen., actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanei responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei ce formeaza obiectul actiunii penale, repararea prejudiciului se face conform legii civile. Din economia acestui ultim text legal mentionat rezulta ca actiunea civila este accesorie actiunii penale, iar in cadrul actiuni civile se poate solicita acoperirea prejudiciului cauzat din actele materiale ale faptei penale ce a format obiectul sesizarii instantei; altfel spus se pot solicita despagubiri civile, respectiv acoperirea unui prejudiciu rezultat al infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul. Nu se poate formula in cadrul actiunii civile alte pretentii care nu deriva din fapta penala ce face obiectul actiunii penale cu care a fost investita instanta.

Sub aspectul introducerii in cauza a partii responsabile civilmente in cauza sunt de interes urmatoarele prevederi din Codul de procedura Penala

Art. 19 Obiectul si exercitarea actiunii civile

1. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale.
2. Actiunea civila se exercita de persoana vatamata sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civila impotriva inculpatului si, dupa caz, a partii responsabile civilmente.
3. Cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa, actiunea civila se exercita in numele acesteia de catre reprezentantul legal sau, dupa caz, de catre procuror, in conditiile art. 20 alin. (1) si (2), si are ca obiect, in functie de interesele persoanei pentru care se exercita, tragerea la raspundere civila delictuala.
4. Actiunea civila se solutioneaza in cadrul procesului penal, daca prin aceasta nu se depaseste durata rezonabila a procesului.
5. Repararea prejudiciului material si moral se face potrivit dispozitiilor legii civile.

Art. 21 Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente

1. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea partii indreptatite potrivit legii civile, in termenul prevazut la art. 20 alin. (1)*).
2. Atunci cand exercita actiunea civila, procurorul este obligat sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, in conditiile alin. (1).
3. Partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta de judecata, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei.
4. Partea responsabila civilmente are, in ceea ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat.

*) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 257/2017, a constatat ca sintagma „in termenul prevazut la art. 20 alin. (1)” din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. (in considerentele acestei decizii s-a retinut ca posibilitatea persoanei vatamate care s-a constituit parte civila de a solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente „pana la inceperea cercetarii judecatoresti”, in orice faza procesuala, inclusiv dupa inchiderea procedurii de camera preliminara, este de natura a aduce atingere dreptului fundamental la aparare al partii responsabile civilmente.)

Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 554/2017 din 19 septembrie 2017 a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedura penala, care nu permite invocarea din oficiu a nulitatii relative, atunci cand aceasta nulitate ar putea duce la vicierea rezultatului procesului, aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) privind statul de drept - in componenta sa referitoare la dreptate ca valoare suprema - si principiul legalitatii si ale art. 124 cu privire la infaptuirea justitiei, impiedicand judecatorul/instanta de judecata sa ia in considerare din oficiu incalcarea dispozitiilor legale a caror nerespectare este de natura a atrage nulitatea relativa a actului, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege.

Din actele de la dosarul cauzei rezulta ca partea responsabila civilmente nu a fost introdusa legal in cauza.
Conform dispozitiilor art. 21 C.pr.pen; partea responsabila civilmente, subiect pasiv al actiunii civile, poate participa intr-un proces penal fie prin interventia ei in cauza pana la terminarea cercetarii judecatoresti in fata primei instante; fie prin introducerea acesteia in cauza la inceputul procedurii pe camera preliminara, la cererea participantului la procesul penal, ce justifica interes procesual.

Ca regula, Codul de procedura penala nu permite introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal, din oficiu, de catre procuror; prin exceptie, cand procurorul exercita actiunea civila, acesta este obligat (nu are o optiune) sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente cel tarziu in faza camerei preliminare a acestuia.

Aceasta obligatie a procurorului este valabila numai in cazul exercitarii din oficiu de catre el a actiunii civile, si anume, in conditiile art. 19 alin. (3) C.pr.pen., cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa.

De remarcat ca in conditiile normelor legale suscitate; in cauza nu poate fi introdusa o parte civila responsabila civilmente din dispozitia din oficiu a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata in lipsa unei cereri exprese in acest sens din partea partii civile, a inculpatului sau a procurorului [in acest caz numai daca este indeplinita conditia speciala de la art. 19 alin. (3) C.pr.pen.].

De observat este ca art. 21 alin. (1) C.pr.pen. foloseste vis a vis de cei indreptatiti sa solicite introducerea in cauza a persoanei responsabile civilmente expresia „
la cererea partii indreptatite potrivit legii civile”;
ori in conditiile art. 32 C.pen. „partile sunt subiectii procesuali care exercita sau impotriva carora se exercita o actiune judiciara. Partile din procesul penal sunt inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente.”. Judecatorul de camera preliminara, instanta de judecata si procurorul sunt categorii distincte de participanti la procesul penal, separate fata de parti, care fac parte din categoria organelor judiciare, in acest sens este art. 30 C.pr.pen.

Fata de cele de mai sus, avand in vedere principiul legalitatii reglementat de art. 2 C.pr.pen. coroborat cu art. 19 si art. 21. C.pr.pen. rezulta urmatoarele reguli ce trebuie respectate in mod imperativ atunci cand se introduce in cauza o parte responsabila civilmente

• in cazurile in care persoana prejudiciata nu este lipsita de capacitate de exercitiu, respectiv nu are capacitate de exercitiu restransa, procurorul nu poate introduce din oficiu partea responsabila civilmente in procesul penal in cursul urmariri penale si nu poate cere introducerea acesteia in procesul penal de catre judecatorul de camera preliminara, nefiind indeplinite conditiile art. 21 alin. (2) C.pr.pen., dupa cum nici nu are dreptul de exercita actiunea civila in numele si interesul partii civile cu capacitate deplina de exercitiu, nefiind indeplinite conditiile art. 19 alin. (3) C.pr.pen.;
• judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata nu pot introduce din oficiu partea responsabila civilmente in procesul penal inainte sau dupa inceperea cercetarii judecatoresti, indiferent daca persoana vatamata este sau nu lipsita de capacitate de exercitiu, respectiv indiferent daca are sau nu capacitate de exercitiu restransa.

In prezenta cauza penala persoana vatamata este o persoana juridica cu deplina capacitate de exercitiu, ce a beneficiat de asistenta juridica de specialitate printr-un cabinet de avocatura, conform inscrisului de la fila 69 dos. fond vol. I, astfel incat, actiunea civila s-a exercitat in baza principiilor de drept comun, conform art. 19 alin. (1) si art. 20 C.pr.pen.; procurorul neavand dreptul de a exercita actiunea civila in acest caz si ca o consecinta nici dreptul de a cere introducerea in cauza a unei parti responsabile civilmente.

Fata de cele anterioare, observand ca practic numitei D... i s-a atribuit calitatea de parte responsabila civilmente fata de inculpatul minor A..., prin actul de sesizare al instantei( imprejurare ce poate fi asimilata introducerii in cauza a partii responsabile civilmente la cererea procurorului) se constata ca nu au fost respectate conditiile legale de introducere a acesteia in cauza, in contextul in care procurorul nu putea din oficiu exercita actiunea civila in cauza si ca o consecinta directa nici nu putea cere introducerea in cauza a partii responsabile civilmente; situatie in care se va inlatura obligatia de plata a despagubirilor instituite de catre prima instanta in sarcina inculpatei D. in calitate de parte responsabila civilmente pentru pagubele civile cauzate de inculpatul minor A....

Nefiind indeplinite conditiile de forma imperative ale angajarii raspunderii civile in calitate de parte responsabila civilmente a numitei D...; imprejurare ce va duce la exonerarea acesteia de obligatia de plata de despagubiri in cauza; nu vor mai fi analizate conditiile de fond ale angajarii raspunderii civile a acesteia fata de conduita infractionala a inculpatului minor A...

Fata de imprejurarea ca urmeaza a se inlatura obligarea partii responsabile civilmente D... la plata de despagubiri civile in solidar cu inculpatul minor A., Curtea, va face aplicarea art. 274 alin. (3) Cod procedura penala (ce stipuleaza ca partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat); si va inlatura din sarcina din sarcina inculpatei D... in calitate de parte responsabila civilmente, obligatia de plata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 1800 lei in solidar cu inculpatul A...; urmand ca inculpatul A... sa plateasca singur statului suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate in faza de urmarire penale si in primul ciclu procesual al fazei de judecata, desfasurate in fata primei instante.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea,:

1. In baza art. 421 alin. (1) pct.1) lit. b) C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul pe langa Judecatoria Resita, impotriva sentintei penale nr. 280 din 09 noiembrie 2018 pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. [.. J/290/2017.
2. In baza art. 421 alin. (1) pct.2) lit. a) C.pr.pen. va admite apelul declarat inculpatul A... si de inculpata/parte responsabila civilmente D... impotriva sentintei penale nr. 280 din 09 noiembrie 2018 pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. [.. J/290/2017; va desfiinta in parte sentinta penala atacata si rejudecand cauza:

II. 1 In apelul inculpatului A...:

Va retine la incadrarea juridica a infractiunii savarsite de inculpatul A... cauza de atenuare a raspunderii penale prevazute de art. 396 alin. (10) C.pr.pen.

Va inlatura din sarcina inculpatului A... circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a) Cod penal.

In baza art. 419 C.p.pen. va extinde efectele apelului declarat de inculpatul A... si fata de inculpatul B... si va dispune:

Inlaturarea din sarcina inculpatului B... a circumstantei agravante prevazuta de art. 77 lit. a) Cod penal si va retine in sarcina inculpatului savarsirea infractiunii de furt calificat sub forma complicitatii prevazuta de art. 48 C.pen. raportat la art. 228 alin.(1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. d) C.pen

II.2 In apelul inculpatei/parte responsabila civilmente D...:

In baza art. 21 alin. (1) C.pr.pen. va inlatura din cauza calitatea de parte responsabila civilmente a inculpatei D..., fata de inculpatul minor A....

Va inlatura din sarcina inculpatei D... obligatia de plata a despagubirilor civile stabilite, de catre prima instanta, in favoarea partii civile E... SA la care a fost obligata in solidar cu inculpatul A...; si pe cale de consecinta:

In baza art. 274 alin. (3) Cod procedura penala, va inlatura din sarcina inculpatei D... in calitate de parte responsabila civilmente, obligatia de plata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 1800 lei in solidar cu inculpatul A...; urmand ca inculpatul A... sa plateasca singur statului suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate in faza de urmarire penale si in primul ciclu procesual al fazei de judecata, desfasurate in fata primei instante.