In cazul unei obligatii negative, era ingerinta „prevazuta de lege"?

9. Curtea a afirmat in repetate randuri ca orice ingerinta a unei autoritati publice in exercitarea dreptului unei persoane la respectarea vietii private  si a corespondentei trebuie sa fie „prevazuta de lege". Aceasta expresie nu implica doar respectarea legislatiei interne, ci se refera, de asemenea, la calitatea acestei legislatii, care trebuie sa fie compatibila cu statul de drept
   (Halfordimpotriva Regatului
   
   Unit,
   pct. 49).
10. Legislatia nationala trebuie sa fie clara, previzibila  si suficient de accesibila
    (Silver si altii impotriva
    
    Regatului Unit,
    pct. 87). Acest lucru include un caracter suficient de previzibil pentru a permite persoanelor particulare sa actioneze in conformitate cu legea, precum  si o delimitare clara a marjei de apreciere a autoritatilor publice. De exemplu, in contextul masurilor de supraveghere, Curtea a precizat ca legea trebuie sa fie redactata in termeni suficient de clari pentru a le furniza cetatenilor indicii adecvate privind circumstantele si conditiile in care autoritatile au dreptul sa recurga la orice masuri de supraveghere secreta si de colectare de date
    (Shimovolos impotriva Rusiei,
    pct. 68). In Vukota-Bojic
    
    impotriva Elvetiei,
    Curtea a constatat o incalcare a art. 8 ca urmare a lipsei de claritate si precizie a prevederilor interne care au servit drept temei legal pentru supravegherea reclamantei de catre societatea sa de asigurare, in urma unui accident.
11. Cerinta de claritate se aplica marjei de apreciere exercitate de autoritatile publice. Legislatia interna trebuie sa indice cu o claritate rezonabila sfera si modul de exercitare a discretiei relevante conferite autoritatilor publice, astfel incat sa li se asigure persoanelor private gradul minim de protectie de care beneficiaza in temeiul principiului statului de drept intr-o societate democratica
    (Piechowicz
    
    impotriva Poloniei,
    pct. 212). Faptul ca respectiva cauza a reclamantului era prima de acest tip in conformitate cu legislatia aplicabila si ca instanta nationala a solicitat avizul CJUE cu privire la interpretarea legislatiei europene relevante nu inseamna ca instantele interne au interpretat si au aplicat legislatia in mod arbitrar sau imprevizibil
    [Satakunnan Markkinaporssi Oy si Satamedia Oy
    
    impotriva Finlandei
    (MC), pct. 150].
12. In ceea ce prive ste previzibilitatea, expresia „prevazut de lege" implica a sadar, in special, faptul ca dreptul intern trebuie sa fie redactat suficient de previzibil pentru a le furniza persoanelor particulare indicii adecvate privind circumstantele si conditiile in care autoritatile au dreptul sa recurga la masuri care le afecteaza drepturile protejate de Conventie
    [Fernandez Martinez impotriva Spaniei
    (MC), pct. 117]. Insa caracterul previzibil nu este sinonim cu certitudinea. In Slivenko impotriva Letoniei (MC), reclamantele trebuie sa fi fost in masura sa prevada in mod rezonabil, cel putin cu ajutorul expertilor juridici, ca se va considera ca intra sub incidenta legii [a se vedea si Dubska si Krejzova impotriva
    
    Republicii Cehe
    (MC), pct. 171]. Nu se poate astepta o certitudine absoluta in privinta acestui aspect (pct. 107). De asemenea, trebuie subliniat faptul ca profesia reclamantului poate fi un element de care trebuie sa se tina seama, deoarece ofera un indiciu cu privire la capacitatea acestuia de a prevedea consecintele juridice ale actiunilor sale
    (Versini-Campinchi si Crasnianski impotriva Frantei,
    pct. 55).
13. Principiul legalitatii impune, de asemenea, existenta unor garantii adecvate prin care sa fie asigurata respectarea drepturilor garantate unei persoane de art. 8. Raspunderea unui stat de a proteja viata privata si de familie include adesea obligatii pozitive care garanteaza respectarea la nivel national a drepturilor prevazute la art. 8. Curtea, de exemplu, a constatat o incalcare a dreptului la viata privata ca urmare a absentei unor dispozitii legale clare, care sa incrimineze actul de filmare in secret a unui copil gol [Soderman impotriva Suediei (MC), pct. 117].
14. 
    Constatarea potrivit careia masura in cauza nu era „prevazuta de lege" este suficienta pentru a-i permite Curtii sa decida ca a fost incalcat art. 8 din Conventie. Prin urmare, nu este necesar sa se examineze daca ingerinta in cauza a avut un „scop legitim" sau a fost „necesara intr-o societate democratica"
    (M.M. impotriva Tarilor de Jos,
    pct. 46; Solska si Rybicka impotriva Poloniei, pct. 129). In cauza Mozer impotriva Republicii Moldova si Rusiei (MC), Curtea a constatat ca, indiferent care a fost temeiul legal al ingerintei in drepturile reclamantului, ingerinta respectiva nu indeplinea celelalte conditii prevazute la art. 8 § 2 (pct. 196).