Impozit pe cladiri si taxa pentru eliberarea autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica

Cuprins pe materii
:
Drept fiscal

Legislatie relevanta
:
Legea nr. 571/2003, O.G. nr. 92/2003

Rezumat
:
 C
ontribuabilul a actionat cu buna credinta depunand declaratiile impuse de catre dispozitiile legale, declaratii verificate superficial  de catre reprezentantii recurentei, care nu au fost in masura sa identifice erorile sesizate ulterior de catre Curtea de Conturi.

Intrucat majorarile de intarziere au si natura unei sanctiuni, Curtea de Apel apreciaza ca acestea nu pot fi aplicate in cazul impozitului pe cladiri, atat timp cat asa cum a invederat si expertul judiciar, responsabilitatea calculului corect apartine recurentei.

In cazul majorarilor de intarziere aferente taxei pentru eliberarea autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica, Curtea constata ca situatia este diferita fata de cele retinute mai sus, avand in vedere ca intimata reclamanta a desfasurat astfel de activitati in perioada 2010-2012, si desi avea obligatia achitarii anticipata a taxei respective, aceasta nu s-a conformat dispozitiilor 268 alin. 5 din Codul fiscal fiind astfel incidente dispozitiile art. 124 ind. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind obligatiile fiscale accesorii pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata principale datorate bugetelor locale.

 

       Decizia nr. 285 din 24.02.2016 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Galati – Sectia C.A.F. sub nr. …/121/2014 din 17.04.2014, reclamanta S.C. T. A.G.M. S.R.L. G. prin administrator M.V. in contradictoriu cu parata Comuna S., jud. Galati a solicitat instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta, sa dispuna:

 - Anularea Deciziei …/10.10.2013 emisa de parata, de solutionare a contestatiei administrative,

- Anularea Deciziei de impunere …/9.07.2013 emisa de parata prin care in sarcina reclamantei s-au stabilit diferente de plata aferente perioadei 2007 – 2012 in suma de 23.498 lei

 - Exonerarea de la plata sumei de 23.498 lei.

Prin sentinta civila nr. 993/09.10.2015 a Tribunalului Galati s-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta S.C. T. A.G.M. S.R.L. G. prin administrator M.V. in contradictoriu cu parata Comuna S., jud. G.

A fost dispusa anularea partiala a Deciziei …/10.10.2013 si a Deciziei de impunere …/9.07.2013 emise de parata, in sensul anularii obligatiilor fiscale in suma de 12.699 lei.

Au fost mentinute Decizia nr. …/10.10.2013 si Decizia de impunere …/9.07.2013 emise de parata cu privire la suma de 10.799 lei (6584 lei diferenta impozit pe cladiri + 4215 lei taxa pentru eliberarea anuala a autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica).

A fost obligata reclamanta sa achite 500 lei diferenta onorariu pentru consultantul fiscal I.M. - A. si s-a luat act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs parata comuna S. prin primar solicitand casarea hotararii instantei de fond si in rejudecare, mentinerea obligatiei intimatei reclamante privind plata majorari de intarziere.

  Recurenta a precizat ca sustinerile instantei de fond cu privire la responsabilitatea organelor fiscale privind calculul corect al impozitului si al taxei datorate de catre contribuabili este nefondata, nefiind sustinuta de nicio dispozitie legala.

Intimata reclamanta S.C. T. A.G.M. S.R.L. G.  nu a formulat intampinare.

Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor invocate, conform art. 488 pct. 8 Noul Codul de procedura civila, Curtea constata urmatoarele:

Art. 12 din Codul de procedura fiscala stabileste ca ,,relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii”.

Potrivit art. 291 din Legea nr. 571/2003 ,,autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente”. Totodata, la pct. 252 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal se precizeaza ca „252. Verificarea modului de completare a declaratiei fiscale se face dupa cum urmeaza;

a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaratiei depuse de contribuabil;

b) in cazul in care in declaratia depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligatiei de plata se va face prin corectarea erorii si prin inscrierea sumelor corecte, avandu-se in vedere urmatoarele:

1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;

2. inscrierea corecta a sumelor reprezentand impozitele/taxele locale datorate, rezultate din inmultirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabila/taxabila;

3. inscrierea corecta a sumelor in rubricile prevazute de formular si anularea celor inscrise eronat in alte rubrici;

4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat inscrierea in declaratie a unor sume eronate;

5. daca in declaratia depusa se constata erori a caror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creantei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, in scris, contribuabilului sa se prezinte la sediul autoritatii administratiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.”     

          In speta de fata, contribuabilul a actionat cu buna credinta depunand declaratiile impuse de catre dispozitiile legale, declaratii verificate superficial de catre reprezentantii recurentei, care nu au fost in masura sa identifice erorile sesizate ulterior de catre Curtea de Conturi.

Intrucat majorarile de intarziere au si natura unei sanctiuni, Curtea de Apel apreciaza ca acestea nu pot fi aplicate in cazul impozitului pe cladiri, atat timp cat, asa cum a invederat si expertul judiciar, responsabilitatea calculului corect apartine recurentei.

In cazul majorarilor de intarziere aferente taxei pentru eliberarea autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica, Curtea constata ca situatia este diferita fata de cele retinute mai sus, avand in vedere ca intimata reclamanta a desfasurat astfel de activitati in perioada 2010-2012, si desi avea obligatia achitarii anticipata a taxei respective, aceasta nu s-a conformat dispozitiilor 268 alin. 5 din Codul fiscal fiind astfel incidente dispozitiile art. 124 ind.1 din O.G. nr. 92/2003 privind obligatiile fiscale accesorii pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata principale datorate bugetelor locale.

Pentru aceste motive, in baza art. 496 alin. 1 Cod de procedura civila si art. 488 pct. 8 Cod de procedura civila, Curtea va admite recursul, va casa in parte sentinta nr.  993/09.10.2015 a Tribunalului Galati si, in rejudecare va admite in parte actiunea.

Va mentine Decizia nr …/10.10.2013 si Decizia de impunere nr .../09.07.2013 emise de parata cu privire la suma de 6584 lei diferenta impozit pe cladiri, suma de 4215 lei taxa pentru eliberarea anuala a autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica si suma de 2482 lei accesoriile aferente sumei de 4215 lei si va dispune anularea partiala a Deciziei nr. …/10.10.2013 si a Deciziei de impunere nr. …/09.07.2013 emise de parata, in sensul anularii celorlalte obligatii fiscale. Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei recurate si vor fi inlaturate cele contrare.