Furtul prin efractie. Violarea de domiciliu.

Art. 228 Cod penal

Art. 229 alin. 1 lit. b) si alin. 2 lit. b) Cod penal  

 

Sarma cu care era asigurata poarta de acces nu poate fi considerata un dispozitiv de inchidere, intrucat aceasta permitea deschiderea portii fara niciun efort, fara a fi necesara folosirea fortei sau a vreunui instrument.

Infractiunea de furt calificat fiind precedata de patrunderea in domiciliul victimei, sunt incidente prevederile art. 229 alin. 2 lit. b) Cod penal.

 

(Decizia penala

nr. 17/A
/
16 Ianuarie 2017)

 

Prin sentinta penala nr.254 din 3 octombrie 2016, pronuntata de Judecatoria Topoloveni, in temeiul disp art 386 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinuta in sarcina inculpatului BAC din infractiunea de furt calificat in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 C.pen comb. cu art 229 alin. 1 lit b , alin 2 lit b) C. pen in cond.art.41 alin.1 C. pen, in

infractiunea de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb cu art 229 alin 1 lit b) si lit d) Cp. in cond.art.41 alin.1 C. pen, in dauna partii vatamate GC.

In temeiul disp art 386 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinuta in sarcina inculpatului BMS din infractiunea de furt calificat in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 C.pen comb. cu art 229 alin. 1 lit b , alin 2 lit b) C. pen in infractiunea de infractiunea de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb cu art. 229 alin 1 lit. b) si lit. d) Cp. in dauna partii vatamate GC.

A fost condamnat inculpatul BAC, recidivist la pedeapsa de 1an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb cu art. 229 alin 1 lit b) si lit d) Cp. in cond.art.41 alin.1 C pen cu aplic art 43 alin 5 C. pen., dispunandu-se executarea pedepsei in conditii privative de libertate, conform art. 60 C.p.

In baza disp. 66 alin.1 lit.a), b)C.p., s-a interzis inculpatului ca pedeapsa complementara, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza disp. art. 65 alin.1 Cod penal rap. la art. 66 alin.1 lit.a), b) C.p., s-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie pe durata executarii pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In temeiul disp. art. 396 alin.1 si alin.6 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.g) C.p.p. s-a incetat procesul penal privind pe inculpatul BMS, fara antecedente penale, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prev. si ped. de art.228 al.1 Cod penal comb cu art. 229 alin.1 lit.b) si d) Cod penal, urmare a impacarii partilor.

S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat de inculpati persoanei vatamate, prin restituirea in natura a bunurilor.

S-a luat act ca persoanele vatamate GCI

si CG nu se constituie parti civile in procesul penal.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, ca la data de 25.11.2014, inculpatii BAC si BMS au luat decizia de a sustrage material lemnos cu scopul de a-l preda apoi martorului SI in contul unei datorii, deoarece inculpatul BAC imprumutase de la acesta suma de 200 lei.

Initial, inculpatii hotarasera sa comita infractiuni silvice, dar la un moment dat, inculpatul BAC si-a amintit ca observase in curtea unui imobil-din com. BN satul B, despre care stia ca este nelocuita permanent - se afla  depozitat material lemnos fasonat. Acesta i-a comunicat inculpatului BMS planul infractional si impreuna, pe timp de noapte, s-au deplasat cu atelajul inculpatului BAC la locatia respectiva.

Imobilul unde erau depozitate bunurile apartinea mamei persoanei vatamate GC, care este plecata de mult timp in strainatate, iar materialul lemnos era proprietatea persoanei vatamate CG. Cele doua persoane vatamate GC si CG se afla in raporturi de familie  si ,din aceste motive, persoana vatamata CG depozitase acolo cca. 1,5 metri steri de material lemnos ,specia fag si carpen, in valoare de 150 lei.

Cand inculpatii au ajuns in dreptul gospodariei, inculpatul BAC a  smuls sarma cu care era asigurata poarta de acces a imobilului si, profitand de faptul ca afara era intuneric, au introdus atelajul in curte si l-au incarcat cu materialul lemnos gasit. Apoi cei doi inculpati s-au deplasat cu atelajul direct la gospodaria martorului SI, aflata tot in satul B, unde au descarcat materialul lemnos fara sa il atentioneze in vreun fel pe martor despre acest lucru.

Faptele inculpatilor BAC si BMS au fost observate de persoana vatamata GC care circula pe drumul public cu autoturismul si i-a observat pe inculpati cand sustrageau materialul lemnos din curte. De aceea persoana vatamata GC i-a urmarit pe inculpati pe traseul pe care l-au parcurs pana la gospodaria martorului SI. Observand ca inculpatii au descarcat materialul lemnos in curtea acelui martor si ca acestia se deplasau cu atelajul gol spre satul N, persoana vatamata i-a abordat pe inculpati, reprosandu-le ca au sustras materialul lemnos, dar a incetat sa-i mai urmareasca, sesizand organele de politie impreuna cu care s-au deplasat in imobilul martorului unde au fost aduse bunurile.

 Dupa constatarile efectuate de organele de cercetare penala, martorul Stefanescu Ionut a aflat ca inculpatii ii adusesera in curte materialul lemnos sustras de la persoanele vatamate si le-a restituit acestora bunurile sustrase.

Din adresa nr. 7171/27.01.2015 emisa de OS T a rezultat ca valoarea materialului lemnos sustras este de  150 lei, prejudiciu recuperat prin restituirea in natura a bunurilor.

Inculpatii BAC si BMA, audiati in cursul urmaririi penale , au recunoscut savarsirea infractiunii asa cum a fost descrisa  in situatia de fapt expusa, dar  pe parcursul cercetarii penale inculpatul BAC a parasit tara ,fara a aduce la cunostinta organelor de urmarire penala noua adresa la care poate fi contactat.

In cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul

BMS  a adoptat aceeasi  conduita procesuala, recunoscand comiterea infractiunii precizand insa ca a intervenit impacarea partilor, aceleasi date referitoare la circumstantele comiterii infractiunii si conduita ulterioara a inculpatilor, fiind redate si in declaratiile persoanelor vatamate si ale martorului SI.

Coroborand materialul probator administrat in cauza, instanta de fond a retinut ca faptele inculpatilor intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat insa in forma agravata prevazuta de art. 228 C.penal rap. la art. 229 al. 1 lit. b si lit. d C.penal, fata de circumstantele comiterii infractiunii, prin efractie, fiind supusa dezbaterii schimbarea incadrarii juridice a infractiunii in acest sens , in contextul art 386 C. p.pen.

Referitor la incadrarea juridica a faptei, instanta de fond a apreciat, ca potrivit textului incriminator – art. 228, art.229 C. penal – se protejeaza valorile sociale privind posesia si detentia legitima asupra bunurilor. In speta, a aratat instanta de fond, probele au atestat ca bunurile sustrase – materialul lemnos, proprietatea persoanei vatamate CG - se aflau la momentul sustragerii in curtea imobilului persoanei vatamate GIC, deci in detentia legitima a acestuia conform conventiei lor, elemente ce atesta calitatea de persoana vatamata in acceptiunea art.79 C.p.pen doar a acestei persoane. Subiectul pasiv, in opinia instantei de fond, in cazul infractiunii de furt calificat este  persoana vatamata, prin sustragerea bunurilor aflate in posesia/detentia sa legitima, in vreuna dintre modalitatile prevazute de lege, fara a se retine simultan calitatea de persoana vatamata in cazul de fata atat a proprietarului bunurilor cat si a detentorului, chiar si in situatia retinerii comiterii faptei prin violarea domiciliului, asa cum s-a expus in actul de sesizare.

Sub acest ultim aspect, instanta de fond a constatat ca precizarile inculpatului BS, privind modalitatea de comitere a sustragerii bunurilor din curtea locuintei persoanei vatamate GI, unde au patruns indepartand prin violenta sistemul de asigurare - aspecte confirmate si de  persoana vatamata , iar nu pe poarta neasigurata, cum s-a retinut prin rechizitoriu - pentru a-si asigura accesul la locul unde  se afla materialul lemnos, contureaza tipicitatea infractiunii de furt calificat prin efractie , deci in forma agravata prev. de art 229 alin 1 lit b si lit d C. penal, iar nu a modalitatii agravate reglementate de al.2 lit b) - prin violare de domiciliu.

Totodata, instanta de fond a apreciat,  nu se poate retine comiterea infractiunii de furt calificat  prin patrunderea in curtea imobilului in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu, pentru ca forma agravata a infractiunii complexe de furt calificat, savarsita in aceasta modalitate - art 229 alin. 2 lit b C.P. absoarbe in continutul sau  infractiunea de  violare de domiciliu sau  violarea sediului profesional, iar in speta imbraca forma efractiei. De altfel, un  alt aspect esential ce se impune a fi evidentiat, il constituie, a aratat instanta de fond, lipsa plangerii prealabile a proprietarului imobilului – persoana vatamata GI - conditie de procedibilitate si pedepsibilitate in cazul infractiunii de violare de domiciliu , exceptie de la principiul oficialitatii, expres prevazuta de art 224 al 3 C. penal.

 Prin urmare, instanta de fond a apreciat ca neintemeiata cererea procurorului privind schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor, din infractiunile de furt calificat  prev. si ped. de art. 228, art.229 alin. 1 lit. d, al.2 lit. b C.pen, in infractiunile prev. si ped. de art. 228, art. 229 alin 1 lit. b si art. 224 alin. 2 C. pen. cu aplic art. 38 alin 1 Cpen .

Fata de argumentele anterior expuse, in temeiul disp art 386 Cp.p, instanta de fond a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinuta in sarcina inculpatului BAC din

infractiunea de furt calificat in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 C.pen comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b , alin. 2 lit. b) C. pen in cond.art.41 alin.1 C. pen, in infractiunea de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) si lit d) Cp. in cond.art.41 alin.1 C. pen, in dauna partii vatamate GC.

In temeiul disp. art. 386 Cod procedura penala, instanta de fond a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinuta in sarcina inculpatului BMS
,
din infractiunea de furt calificat in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 C.pen comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b , alin. 2 lit. b) C. pen, in infractiunea de infractiunea de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) si lit. d) Cp., in dauna partii vatamate GC.

In drept, a apreciat instanta de fond, faptele inculpatilor BAC, aflat in stare de recidiva si BMS, care actionand impreuna, pe timp de noapte si prin efractie
,
la data de 25.11.2014, au sustras din  gospodaria persoanei vatamate GC din com. BN, bunurile aflate in detentia legitima a acestuia respectiv cantitatea de 1,5 metri steri de material lemnos, producand un prejudiciu de 150 lei, constituie infractiunea de furt calificat, in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b  si lit. d) din C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 din C.pen., cu referire la inculpatul BAC si in modalitatea prev. si ped. de art. 228 alin. 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b  si lit. d din C.pen., cu referire la inculpatul BMS.

Instanta de fond a retinut, ca, intrucat inainte de  citirea actului de sesizare, persoanele vatamate si inculpatul BMS au precizat ca a intervenit impacarea partilor, solicitand sa se ia act de manifestarea  de vointa exprimata in acest sens, a dat eficienta juridica disp. art. 231 alin. 2 C. pen rap la art. 229 alin. 1 lit. b si lit. d C pen coroborat cu art. 159 alin 1 si alin. 3 C.pen, constatand existenta acestui caz de inlaturare a raspunderii penale, intervenit in termenul reglementat de dispozitiile legale, conform celor expuse in incheierea de sedinta din data de 22.02.2016.

 In consecinta, in temeiul disp. art. 396 alin.1 si alin.6 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.g) C.p.p. s-a dispus  incetarea  procesului penal privind pe inculpatul BMS, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prev. si ped. de art.228 al.1 Cod penal comb cu art. 229 alin.1 lit.b) si d) Cod penal, urmare a impacarii partilor.

Raportat la  exigentele art .159 alin 3 C. penal, a mentionat instanta de fond, aceste efecte juridice nu se extind si asupra coinculpatului

BAC,  fata de care s-a constatat ca fapta exista, constituie infractiune, a fost comisa cu forma  de vinovatie prevazuta de lege fiind indeplinite cumulativ pentru angajarea raspunderii penale, conform art 396 alin 2 C. p.p.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului BAC, instanta de fond a retinut, ca prin sentinta penala nr. 22/16.02.2010,  pronuntata de Judecatoria Topoloveni,  a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare, pedeapsa executata la data comiterii infractiunii retinuta prin prezenta sentinta, dar care
 
constituie primul termen al  recidivei
,
conform art. 41 alin. 1 din C. pen.

La stabilirea si individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului BAC, s-au avut in vedere disp.art.74 Cod penal, respectiv gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea acesteia, ce urmeaza a fi analizata pe baza urmatoarelor criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii – in participatie penala – precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs si a altor consecinte ale infractiunilor, motivul savarsirii faptei si scopul urmarit, conduita inculpatului dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta si celelalte elemente ce caracterizeaza persoana inculpatului precum si limitele prevazute de textul  incriminator.

Sub aceste aspecte, s-a retinut de catre instanta de fond, ca inculpatul BAC a avut initiativa demersului infractional, actionand asupra unor bunuri cu o valoare modica dar prin modalitati ce imprima faptelor un grad de pericol social ridicat, dar si-a asumat responsabilitatea faptei comise  recunoscand si regretand conduita antisociala adoptata, conform conduitei procesuale adoptata in faza de urmarire penala, dar nu s-a prezentat in cursul cercetarii judecatoresti,  date care, coroborate cu circumstantele comiterii faptei si consecintele generate prin producerea unui prejudiciu de valoare modica si care a fost recuperat in integralitate, justifica aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevazut de textul incriminator, apt sa asigure realizarea scopului  preventiv educativ al  sanctiunii si sa reprime comportamentul infractional al acestuia.

In consecinta,  a fost condamnat inculpatul BAC  la pedeapsa de 1an si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art.228 alin.1 comb cu art. 229 alin 1 lit b) si lit d) Cp. in cond.art.41 alin.1 C pen cu aplic art 43 alin 5 C. pen., dispunandu-se executarea pedepsei in conditii privative de libertate, conform art. 60 C.p, retinand perseverenta infractionala a inculpatului fata de care pedepsele anterioare nu si-au atins scopul preventiv educativ.

In baza disp. 66 alin.1 lit.a), b)C.p., s-a interzis inculpatului ca pedeapsa complementara, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza disp. art. 65 alin.1 Cod penal rap. la art. 66 alin.1 lit.a), b) C.p., s-a interzis  inculpatului ca pedeapsa accesorie pe durata executarii pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat de inculpati persoanei vatamate, prin restituirea in natura a bunurilor.

S-a luat act ca persoanele vatamate GCI

si CG nu s-au constituit parti civile in procesul penal.

Impotriva sentintei au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Topoloveni si inculpatul BAC.

Parchetul a criticat sentinta pe motive de nelegalitate si netemeinicie aratand, mai intai, ca sentinta este nelegala sub aspectul schimbarii incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatilor prin retinerea agravantei prevazute de art. 229 alin. 2 lit. b cod penal, cu consecinta aplicarii unei pedepse mai blande, in limite cu mult reduse, pentru inculpatul recidivist BAC. In cauza, efractia nu a servit inculpatilor la patrunderea in incinta curtii persoanei vatamate GC, deoarece nu a fost inlaturat in mod violent vreun dispozitiv de inchidere a portilor. Nu poate fi considerata ca si dispozitiv de inchidere sarma cu care era prinsa poarta care imprejmuia locuinta persoanei vatamate intrucat aceasta permitea deschiderea portii fara nici un efort, fara a fi necesara folosirea fortei sau a unui instrument.

Pentru ca patrunderea intr-un domiciliu nu este de esenta furtului savarsit prin efractie, escaladare sau folosirea unor chei adevarate sau mincinoase, nu trebuie considerata implicit un element constitutiv in continutul infractiunii de furt calificat. Pentru existenta infractiunii de violare de domiciliu, autorul trebuie sa cunoasca faptul ca patrunde in spatiul rezervat vietii intime a persoanei. Trebuie observata si succesiunea celor doua fapte, infractiunea de furt calificat fiind precedata de patrunderea in domiciliu unde ulterior autorul isi insuseste bunul. Autorul patrunde mai intai, in locuinta unei persoane si ulterior sustrage bunul mobil. In toata aceasta perioada, el se afla in locul unde persoana isi adaposteste viata.

Prevederea in legea penala a savarsirii furtului prin violare de domiciliu ori sediu profesional nu reprezinta altceva decat legiferarea unei infractiuni complexe in care infractiunea de violare de domiciliu este absorbita in cadrul unei absorbtii, de data aceasta legale, in infractiunea de furt calificat. Nu este astfel legala inlaturarea agravantei prevazute de art. 229 alin. 2 lit. b cod penal, intrucat infractiunea de furt savarsita de inculpati, in modalitatea expusa in actul de inculpare constituie, conform noului cod penal, infractiunea complexa de furt calificat, prin violare de domiciliu.

Inculpatul si-a motivat oral, prin aparator, apelul depus.

Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate si a celor ce pot fi luate in considerare din oficiu, Curtea apreciaza ca doar apelul Parchetului este fondat.

Prima instanta a retinut in mod corect intreaga desfasurare a evenimentelor in urma analizei materialului probator administrat in cauza de pe urma caruia a rezultat, dincolo de orice indoiala rezonabila, existenta faptei imputate, cat si vinovatia inculpatului in comiterea acesteia.

In ceea ce priveste schimbarea de incadrare juridica a faptei de furt calificat pentru care nu s-a putut produce impacarea, operata de prima instanta, ne vedem nevoiti sa dam dreptate parchetului si sa consideram ca aceasta schimbare de incadrare nu este justificata. In acord cu parchetul, apreciem si noi ca nu poate fi considerata ca si dispozitiv de inchidere sarma cu care era prinsa poarta care imprejmuia locuinta persoanei vatamate intrucat aceasta permitea deschiderea portii fara nici un efort, fara a fi necesara folosirea fortei sau a unui instrument. In aceste conditii retinerea elementului circumstantial al patrunderii inculpatului in curtea persoanei vatamate prin efractie apare ca nelegala deoarece, in cauza, efractia nu a servit inculpatilor la patrunderea in incinta curtii persoanei vatamate GC, deoarece nu a fost inlaturat in mod violent vreun dispozitiv de inchidere a portilor.

Nu putem fi de acord nici cu inlaturarea elementului circumstantial prevazut de art. 229 alin. 2 lit. b cod penal deoarece, asa cum a arata si procurorul, pentru existenta infractiunii de violare de domiciliu, autorul trebuie sa cunoasca faptul ca patrunde in spatiul rezervat vietii intime a persoanei. De asemenea, trebuie observata si succesiunea celor doua fapte, infractiunea de furt calificat fiind precedata de patrunderea in domiciliul de unde ulterior inculpatul isi insuseste bunul. Inculpatul patrunde mai intai, in locuinta unei persoane si ulterior sustrage bunul mobil. In toata aceasta perioada, el se afla in locul unde persoana isi adaposteste viata. Prevederea in legea penala a savarsirii furtului prin violare de domiciliu ori sediu profesional nu reprezinta altceva decat legiferarea unei infractiuni complexe in care infractiunea de violare de domiciliu este absorbita in cadrul unei absorbtii, de data aceasta legale, in infractiunea de furt calificat.

Fata de cele de mai sus, in baza art. 421 pct. 2 lit. a cod procedura penala, Curtea a admis apelul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Topoloveni, impotriva sentintei penale nr.254 din data de 03.10.2016, pronuntata de Judecatoria Topoloveni, in dosarul nr. 2199/828/2015, a desfiintat in parte sentinta si, rejudecand, a dispus urmatoarele:

A inlaturat schimbarea de incadrare juridica a faptei dispusa de prima instanta, a retinutin favoarea inculpatului BAC, circumstanta atenuanta prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cp, avand in vedere valoarea mica a prejudiciului constatat in patrimoniul persoanei vatamate.

In baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b si alin. 2 lit. b din Cp, cu aplic art. 41 alin. 1 Cp, cu aplic art. 75 alin.2 lit. b, art 76 alin. 1 si art. 79 alin. 3 din Cp, a condamnat pe inculpatul BAC la pedeapsa inchisorii de 2 ani.

Au fost mentinute in rest dispozitiile sentintei apelate, inclusiv modalitatea de executare a pedepsei pe care o consideram justificata fata de imprejurarea ca inculpatul este recidivist, dar si in raport de faptul ca inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei, el nefiind prezent la nici un termen de judecata.

In baza art. 421 pct. 1 lit. b cod procedura penala, Curtea a respins apelul formulat de inculpatul BAC, impotriva aceleiasi sentinte penale intrucat, dupa modul in care a fost motivat oral, a rezultat ca se bazeaza pe aceleasi argumente precum cele retinute de prima instanta atunci cand a procedat la operatiunea de schimbare a incadrarii juridice a faptei de furt calificat.