Fonduri europene Constatare nereguli/fraude, Prejudicierea bugetului UE, Obligatia de restituire

O.U.G. nr. 34/2006: art. 122 lit. i)

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil: art. 1351 alin. (1) (2)

Prevederile art.122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 sunt incidente si ar putea sa fie aplicate exclusiv in ipoteza acelor lucrari suplimentare/aditionale a caror necesitate nu ar fi putut fi anticipata in niciun fel prin realizarea, in conditiile impuse prin reglementarile si normativele in vigoare, a tuturor studiilor si depunerea tuturor diligentelor care se impuneau, in vederea identificarii necesitatilor reale ale autoritatii contractante, anterior atribuirii contractului initial, astfel incat constatarea acestora ar fi fost posibila, in mod obiectiv, doar dupa inceperea derularii contractului respectiv.

Cata vreme notiunea de „circumstante imprevizibile” nu este definita in cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006, ne putem raporta la dispozitiile art.1351 alin. (2) si (3) Noul Cod Civil, conform carora „
Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil; Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs”. Se observa ca asemanarea e data de caracterul imprevizibil si invincibil al fenomenului. Pe de alta parte, una dintre deosebiri o reprezinta cauza producerii: forta majora e indisolubil legata de un fenomen extern (un eveniment incontrolabil si imprevizibil, cum ar fi furtuna, inundatia, cutremurul, incendiul), in timp ce cazul fortuit poate fi produs si de factori interni activitatii economice a operatorului economic. intrucat forta majora reprezinta o circumstanta imprevizibila, ce ar putea interveni pe parcursul derularii unui contract, devine motiv de initiere a proceduri de negociere ce se bazeaza pe art. 122 lit. i) din OUG nr.34/2006.

Curtea constata ca prin chiar nota justificativa nr. 5792/03.03.2015 autoritatea contractanta a recunoscut ca, prin proiect, au fost luate o serie de masuri pentru prevenirea acestor infiltratii, conform informatiilor din Studiul geotehnic (stratificatie teren, nivelul apei freatice, agresivitate), respectiv: prevederea executiei de pereti mulati etansi (conf. SR EN 153 8/2002); utilizarea in masa betonului structural al pasajului a unor solutii silicatice de impermeabil izare; prevederea de benzi hidroizolante de tip Waterstop si a unor cordoane expansibile de etansare la toate rosturile de lucru si ta cele de contractie.

Astfel fiind, fenomenul de infiltratie a apei era previzibil.
Curtea apreciaza ca nu poate fi considerat imprevizibil un eveniment ce se produce in mod frecvent, cum ar fi o crestere a debitului de apa peste cotele normale.

La momentul intocmirii studiului geotehnic, respectiv a proiectului, trebuiau prevazute masuri care sa preintampine eventuale fenomene de infiltratie a apei. imprejurarea ca autoritatea contractanta nu a prevazut amploarea infiltratiilor nu este de natura a conferi caracter imprevizibil acestor infiltratii. Prin urmare, in speta, nu s-a facut dovada existentei

Nereguli, Serviciul Constatare si Stabilire Nereguli din cadrul MDRAP si anularea Deciziei nr. 235/12.08.2016 emisa de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

In motivare se arata ca, prin Nota de constatare nr CSN 65786/14.07.2016 s-a retinut in mod eronat ca institutia reclamanta a incheiat Actul Aditional nr. 4 la Contractul de executie lucrari nr. 28/20.03.2013, in absenta unei urgente imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau in absenta unor circumstante neprevazute care sa le justifice, ca exista neconformitati fata de prevederile legislatiei privind achizitiile publice. Prin Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. 65786/14.07.2016 emisa de Directia Constatare si Stabilire Nereguli din cadrul MDRAP s-a stabilit aplicarea unei corectii financiare de 25% la valoarea contractului de achizitie publica de lucrari suplimentare nr. 4/27.04.2015 incheiat intre UAT Municipiul Timisoara si SC A.... SA - lider in asociere cu SC B...SRL, prin incadrarea abaterilor constatate conform prevederilor art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006 si art. 27 din OUG nr. 66/2011, in baza prevederilor lit. A, partea I nereguli in legatura cu implementarea contractului, punctul 3, din Anexa la H.G. nr. 519/2014.

Prin Nota de neconformitate nr. CSN 65786/14.07.2016, nota aferenta Actului Aditional nr. 4/27.04.2015 la contractul de executie lucrari nr. 28/20.03.2013 privind lucrarile suplimentare, s-au constatat unele neconformitati fata de prevederile legislatiei privind achizitiile publice aplicabila la data desfasurarii procedurii, respectiv incalcarea art.
122
lit. i) din O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice.

S-a retinut ca institutia reclamanta a incheiat Actul Aditional nr. 4 la Contractul nr. 28/20.03.2013 prin procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, in absenta unei urgente imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau in absenta unor circumstante neprevazute care sa le justifice.

In conformitate cu reglementarile legale privind achizitiile publice O.U.G. 34/2006, cu toate modificarile si completarile ulterioare, autoritatea contractanta are obligatia atribuirii contractelor de achizitie publica prin procedurile de licitatia deschisa sau licitatie restransa.

Ca atare, in urma finalizarii procedurii de atribuire prin licitatie deschisa cu faza finala de licitatie electronica, s-a incheiat contractul de executie lucrari nr. 28/20.03.2013, in valoare de 39.500.000,00 lei fara TVA, cu asocierea formata din S.C. B... SRL. - lider de proiect, S.C. C... S.R.L., S.C. D... S.R.L. si S.C. A. S.A., avand durata de executie de 14 luni si perioada de garantie de 7 ani.

Pe parcursul executiei lucrarilor la statia de pompare si la caminele de linistire amplasate sub radierul pasajului subteran (pe rampa Universitate) la km 4+600 s-a identificat o zona cu apa sub presiune. In timpul excavatiilor si a amplasarii statiei de pompare s-au efectuat epuismente cu filtre aciculare pentru coborarea nivelului apei, executandu-se ulterior toate lucrarile pana la turnarea radierului.

Se invedereaza ca dupa turnarea ultimului tronson de radier si oprirea sistemului de filtre aciculare, s-au produs infiltratii de apa in zonele de legatura dintre radier si peretii mulati, precum si prin rosturile transversale dintre tronsoanele radierelor (de contractie).

S-au constatat infiltratii puternice de apa si prin rosturile dintre cosul de acces al statiei de pompare si betonul din radier, precum si in zonele de imbinare a cosurilor cu statia de pompare propriu-zisa si cu caminele de linistire.

Din analiza la fata locului si urmarirea evolutiei fenomenului, se constata faptul ca infiltratiile s-au produs, de fapt, dupa extragerea filtrelor aciculare si se manifesta prin aparitia apei, prin rosturile tehnologice de lucru si prin cele transversale de contractie.

In urma analizarii situatiei, S.C. E... S.R.L., in calitate de proiectant general al lucrarii „Amenajare Complex rutier zona Michelangelo”, pentru continuarea lucrarilor si remedierea si stoparea infiltratiilor, propune executarea de reparatii cu betoane speciale si lucrari de impermeabilizare cu solutii expandabile in prezenta apei, astfel incat sa se sigileze complet tot perimetrul radierului pe zona de contact cu peretii mulati.

Se arata ca neexecutarea acestor lucrari de etansare, reparare si hidroizolare face imposibila continuarea si implicit realizarea lucrarilor proiectate, la nivelul cerintelor de calitate stabilite in normative.

Avand in vedere cele de mai sus s-a impus achizitionarea acestor lucrari suplimentare, lucrari care nu reprezinta erori de proiectare conform celor descrise mai sus, acestea neputand fi cuprinse in contractul initial, dar care datorita aparitiei unor circumstante imprevizibile si neprevazute, au devenit necesare pentru a se realiza un pasaj care sa asigure indeplinirea parametrilor calitativi impusi prin standarde, precum si confortul si siguranta utilizatorilor.

Se invedereaza ca proiectantul nu putea include in proiectul initial sapaturi/sondari mai adanci/dese decat cele necesare din punct de vedere tehnic pentru efectuarea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii tehnico-edilitare, intrucat nu exista nici o justificare stiintific pentru aceasta, conform celor precizate supra.

Pentru incheierea acestui act aditional a fost aleasa procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, modificata si completata, potrivit caruia: „atunci cand este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: - atribuirea sa fie facuta contractantului initial; - lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sunt strict necesare in vederea indeplinirii acestuia; - valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale nu depaseste
20
% din valoarea contractului initial”.

Se mentioneaza ca invitatia de participare la negociere, impreuna cu anexele aferente acesteia (fisa de date a achizitiei, formulare tipizate, model act aditional, documentatia tehnica care cuprinde si liste de cantitati, retete, si planse), a fost transmisa asocierii formata din S.C. B... S.R..L. - lider de proiect, SC C...S.R.L., SC D... S.R.L. si S.C. A. S.A. la data de 04.03.2015 pe fax si e-mail. Tot la aceasta data, autoritatea contractanta prin responsabil achizitii publice, a transmis Ministerului Finantelor Publice - UCVAP Bucuresti instiintarea nr. SC2015-5814 privind initierea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in baza art. 5 alin. (2) din OUG nr. 30/2006, modificata si completata, si conform pct. 37 si pct. 38 din H.G. nr. 921/2011, documente care se regasesc in dosarul achizitiei publice transmis Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

Considera ca, aplicarea prevederilor art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 a fost corecta avand in vedere ca lucrarile suplimentare sunt necesare indeplinirii contractului si nu pot fi separate de acesta, respectand cumulativ toate conditiile impuse de prevederea legala (atribuirea sa fie facuta la contractantul initial; lucrarile suplimentare nu pot fi separate si sunt necesare indeplinirii contractului initial; valoarea actului aditional nu depaseste
20
% din valoarea contractului initial).

Se arata ca gravitatea unei nereguli legate de nerespectarea normelor privind achizitiile publice si implicatiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii sunt evaluate tinand seama de urmatorii factori: nivelul concurentei, al transparentei si al egalitatii de tratament. Un indicator clar al gravitatii neregulii este situatia in care nerespectarea normelor are un efect disuasiv pentru potentialii ofertanti sau in care o astfel de nerespectare conduce la atribuirea contractului altui ofertant decat celui care ar fi trebuit sa il obtina.

Pentru a fi in prezenta unei nereguli trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii: sa fie savarsite abateri de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor sau altor angajamente legal incheiate; abaterea sa fie savarsita prin actiune sau inactiune, de catre un beneficiar sau o autoritate cu competenta in gestionarea fondurilor europene; prin aceasta abatere sa se fi creat un prejudiciu sau sa se poata crea un prejudiciu bugetului U.E./bugetelor donatorilor internationali si/sau fondurilor publice nationale printr-o suma platita necuvenit.

In aceste conditii, este greu de precizat de ce o autoritate a statului ce are ca atributii verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractului de achizitie publica (D.G.F.P. Timis prin UCVAP) a apreciat ca alegerea procedurii de atribuire (negociere fara publicarea unui anunt de participare - temei art. 122, lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006) de catre autoritatea contractanta nu incalca prevederile legale in vigoare in ceea ce priveste achizitiile publice, iar o alta autoritate (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice prin Serviciul Constatare si Stabilire Nereguli) cu atributii in domeniul verificarii achizitiilor publice stabileste ca acestea incalca prevederile legale fara motive temeinic justificate.

Prin respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice, Municipiul Timisoara nu a incalcat nici o clauza a contractului de finantare nr. 2725/29.12.2011, referitoare la atribuirea contractelor. Ca atare, considera ca este neintemeiata acordarea unei corectii de 25%, in conditiile in care Autoritatea contractanta a respectat legislatia in materia achizitiilor publice, respectiv a aplicat in mod corect art. 122 lit. i din O.U.G. 34/2006, utilizand procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru incheierea actului aditional nr. 4 la Contractul de executie lucrari nr. 28/20.03.2013, fapt certificat si de catre reprezentantii Ministerului Finantelor - UCVAP, Compartimentul de Verificare a Achizitiilor Publice.

Totodata, considera ca s-a retinut in mod eronat, in proiectul notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare inaintat institutiei noastre, ca lucrarile suplimentare nu sunt datorate unor evenimente imprevizibile sau circumstante neprevazute, acestea fiind demonstrate si justificate tehnic detaliat in cuprinsul Notei justificative, precum si in prezenta actiune.

Legal citat, paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii, aratand in esenta ca institutia parata a procedat la efectuarea unei verificari asupra modului de implementare a proiectului anterior mentionat, ce a vizat aspectele mentionate in sesizarea Unitatii Gestionare Nereguli Fonduri Europene nr. 23319/03.03.2016, privind Actul aditional nr. 4/27.04.2015 de lucrari suplimentare incheiat de UAT Municipiul Timisoara cu SC A... SA - lider in asociere cu SC B... SRL.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea a constatat ca prin Nota de constatare nr CSN 65786/14.07.2016 emisa de Directia Constatare si Stabilire Nereguli din cadrul MDRAP s-a retinut ca institutia reclamanta a incheiat Actul Aditional nr. 4 la Contractul de executie lucrari nr. 28/20.03.2013, utilizand procedura negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in absenta unei urgente imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau in absenta unor circumstante neprevazute care sa le justifice si ca exista neconformitati fata de prevederile legislatiei privind achizitiile publice. Prin aceeasi Nota de constatare s-a stabilit aplicarea unei corectii financiare de 25% la valoarea contractului de achizitie publica de lucrari suplimentare nr. 4/27.04.2015 incheiat intre UAT Municipiul Timisoara si SC A. SA - lider in asociere cu SC B... SRL, prin incadrarea abaterilor constatate conform prevederilor art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006 si art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, in baza prevederilor lit. A, partea I nereguli in legatura cu implementarea contractului, punctul 3, din Anexa la H.G. nr. 519/2014.

Municipiul Timisoara prin Primarul Municipiului Timisoara a formulat contestatie impotriva Notei de Constatare , contestatie care a fost respinsa prin decizia nr. 235/12.08.2016.

Nemultumiti de solutia obtinuta in procedura administrativa prealabila, reclamantii au promovat prezenta actiune in contencios administrativ solicitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. CSN 65786/14.07.2016 emisa de Directia Constatare si Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare si Stabilire Nereguli din cadrul MDRAP si anularea Deciziei nr. 235/12.08.2016 emisa de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

In analiza legalitatii actelor administrative anterior mentionate, Curtea va lua in considerare dispozitiile legale incidente in cauza, precum si criticile de nelegalitate invocate de catre reclamanti.

Astfel, Curtea constata ca, in urma contractului de finantare nr. 2725/29.12.2011, s-a derulat procedura de achizitie publica avand ca obiect executarea si finalizarea lucrarilor de amplasare complex rutier zona Michelangelo(executie lucrari, furnizare, montare dotari si utilaje tehnologice).

Ca urmare a derularii procedurii de achizitie a fost perfectat contractul de executie lucrari nr.28/20.03.2013 intre Municipiul Timisoara, in calitate de achizitor si asocierea SC. B... SRL, SC A. SA, SC C... SR, SC D. .. SRL( filele 80-92 din dosar).

Ulterior la data de 27.04.2015 a fost perfectat actul aditional nr.4 la contractul de executie de lucrari nr.28/20.03.2013, intre aceleasi parti contractante, hotarandu-se asupra valorii unor lucrari suplimentare si a termenului de executie al acestora.

La baza suspiciunii de neregula care a fost semnalata a stat misiunea de audit a Comisie Europene nr. 2015/RO/REGIO/C2/1505/1 transpusa in proiectul Raportului de Audit cu privire la POR.

Din verificarea procedurii de atribuire a contractului de executie lucrari suplimentare nr. 4/27.04.2015, anterior mentionat, rezulta ca UAT Municipiul Timisoara, in calitate de autoritate contractanta, a utilizat procedura negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

In speta, echipa de control din cadrul paratei a constatat ca au fost incalcate prevederile art.122 lit. i) din OUG nr.34/2006.

In acord cu dispozitiile art. 122 alin 1 lit. i) din O.U.G. nr.34/2006 „Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri: i) atunci cand este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: atribuirea sa fie facuta contractantului initial; lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale sa nu poata fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initiat fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sa fie strict necesare in vederea indeplinirii acestuia; valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale sa nu depaseasca
20
% din valoarea contractului initial”.

Din analiza textul legal anterior enuntat, rezulta ca prevederile art.122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 sunt incidente si ar putea sa fie aplicate exclusiv in ipoteza acelor lucrari suplimentare/aditionale a caror necesitate nu ar fi putut fi anticipata in niciun fel prin realizarea, in conditiile impuse prin reglementarile si normativele in vigoare, a tuturor studiilor si depunerea tuturor diligentelor care se impuneau, in vederea identificarii necesitatilor reale ale autoritatii contractante, anterior atribuirii contractului initial, astfel incat constatarea acestora ar fi fost posibila, in mod obiectiv, doar dupa inceperea derularii contractului respectiv.

Cata vreme notiunea de „circumstante imprevizibile” nu este definita in cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006, ne putem raporta la dispozitiile art.1351 alin. (2) si (3) Noul Cod Civil, conform carora „
Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil; Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs”. Se observa ca asemanarea e data de caracterul imprevizibil si invincibil al fenomenului. Pe de alta parte, una dintre deosebiri o reprezinta cauza producerii: forta majora e indisolubil legata de un fenomen extern (un eveniment incontrolabil si imprevizibil, cum ar fi furtuna, inundatia, cutremurul, incendiul), in timp ce cazul fortuit poate fi produs si de factori interni activitatii economice a operatorului economic.

Intrucat forta majora reprezinta o circumstanta imprevizibila, ce ar putea interveni pe parcursul derularii unui contract, devine motiv de initiere a proceduri de negociere ce se bazeaza pe art. 122 lit. i). din O.U.G. nr.34/2006.

Conform punctului de vedere al Comisiei Europene, transmis prin Notificarea Directoratului General Piata Interna si Servicii

AAARKT/C3/EP/kr/(2012)677516/21.05.2012, adresata ANRMAP,:
„
Cu privire la conditia particulara referitoare la circumstantele imprevizibile, aceasta cerinta trebuie interpretata intr-o maniera obiectiva, ca facand referire la ceea ce o autoritate contractanta ar fi trebuit sa prevada. Modificarile determinate de pregatirea neadecvata a documentatiei tehnico- economice a proiectului tehnic nu pot fi considerate circumstante imprevizibile ”.

Raportat la aceste definitii legale, Curtea va analiza legalitatea retinerii de catre autoritatea contractanta a dispozitiilor art
.122
lit. i) in speta de fata.

Astfel, cu ocazia verificarilor efectuate, echipa de control din cadrul paratului MDRAP a constatat ca nu au fost indeplinite conditiile pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, intrucat nu s-a facut dovada ca circumstantele care au dus la modificarea prin act aditional a contractului de executie de lucrari initial au avut un caracter imprevizibil.

Din Nota justificativa nr. 5792/03.03.2015 privind alegerea procedurii de atribuire mentionata de contestatara si luata in considerare la intocmirea Notei de constatare de catre structura de control in rubrica referitoare la punctul de vedere transmis de beneficiar in adresa nr. CDT 2016/1019/12.07.2016, se retin urmatoarele: „(...) pe parcursul executiei lucrarilor la statia de pompare si la caminele de linistire amplasate sub radierul pasajului subteran (pe rampa Universitate) la km 4+600 s-a identificat o zona cu apa sub presiune. In timpul excavatiilor si a amplasarii statiei de pompare s-au efectuat epuismente cu filtre aciculare pentru coborarea nivelului apei, executandu-se ulterior toate lucrarile pana ta turnarea radierului. Dupa turnarea ultimului tronson de radier si oprirea sistemului de filtre aciculare, s-au produs infiltratii de apa in zonele de legatura dintre radier peretii mulati, precum si prin rosturile transversale dintre tronsoanele radierelor. S-au constatat infiltratii puternice de apa si prin rosturile dintre cosul de acces al statiei de pompare si betonul din radier, precum si in zonele de imbinare a cosurilor cu statia de pompare propriu-zisa si caminele de linistire.(...)Pe parcursul executiei peretilor mulati(primavara anului 2013, intr-o perioada chiar ploioasa) nu au fost semnalate probleme privind infiltratii de apa sau fluctuatii importante ale nivelului apei subterane, in nici o zona. Nivelul apei freatice are un caracter sezonier, fiind influentat de precipitatiile atmosferice. In momentul executiei lucrarilor nivelul apei freatice s-a ridicat datorita precipitatiilor si in stransa corelare cu o presiune mai mare a contribuit la apatia infiltratiilor sub radier in timpul ridicarii filtrelor aciculare”.

Se arata in cuprinsul acestei note ca „prin proiect, conform informatiilor din Studiul geotehnic (stratificatie teren, nivelul apei freatice, agresivitate), au fost luate o serie de masuri pentru prevenirea acestor infiltratii, respectiv: Prevederea executiei de pereti mulati etansi (conf. SR EN 153 8/2002); Utilizarea in masa betonului structural al pasajului a unor solutii silicatice de impermeabil izare; Prevederea de benzi hidroizolante de tip Waterstop si a unor cordoane expansibile de etansare la toate rosturile de lucru si ta cele de contractie;

Cu toate acestea, acest fenomen de infiltratie a apei nu poate fi stapanit in totalitate, asa cum de altfel este mentionat si in SR EN 1538/2002 la capitolul 4 (antepenultimul paragraf): Peretilor mulati nu li se poate cere sa fie perfect etansi; apa se poate infiltra pe la rosturi sau poate sa patrunda prin materialul din perete. De regula nu pot fi evitate petele de umiditate si picaturile de apa pe suprafata peretelui”.

Datorita debitului mare al infiltratiilor sunt necesare lucrari de etansare, reparare, hidroizolare a rosturilor longitudinale si transversale si a zonelor de racordare a caminelor cu radierul de beton. Acestea sunt necesare pentru sigilarea completa a radierului, pentru a impiedica accesul apei peste radier si astfel sa permita aplicarea membranei hidroizolante (hidroizolatia nu se aplica pe suprafete umede) si finalizarea lucrarilor.

Insa lucrarile de etansare, reparare, hidroizolare a rosturilor longitudinale si transversale si a zonelor de racordare a caminelor cu radierul de beton, initial nefiind necesare, nu au fost prevazute in proiectul tehnic de executie”.

Tot in cuprinsul Notei justificative se precizeaza ca: „Lucrarile suplimentare necuprinse in contractul initial, au intervenit ca urmare a unor circumstante imprevizibile - infiltratii de apa - si sunt strict necesare pentru indeplinirea acestuia (daca nu se realizeaza etansarea rosturilor si zonelor de racordare a caminelor cu radierul de beton) lucrarile de hidroizolare si finalizare a pasajului subteran, lucrarile aferente contractului in derulare (23/20.03.2013) nu pot fi finalizate, pe cale de consecinta proiectul nu poate fi considerat implementat”.

Fata de cele mentionate mai sus, precizeaza faptul ca, potrivit referatului justificativ rir.5174/26.02.2015 mentionat in cuprinsul Notei justificative nr. 5792/03.03.2015, studiul geotehnic a fost facut in noiembrie 2009, dupa o vara secetoasa iar lucrarile de executie la care au aparut aceste infiltratii, s-au realizat in perioada octombrie - noiembrie 2014, dupa o vara destul de ploioasa (observatie: contractul de lucrari a fost atribuit in 2013).

In aceste conditii nivelul apei freatice, aflata la aceasta data la un nivel mai ridicat datorita precipitatiilor si corelat cu o presiune mai mare, a contribuit la aparitia infiltratiilor sub radier la timpul ridicarii filtrelor aciculare.

Conform celor mentionate se constata ca autoritatea contractanta considera drept circumstanta imprevizibila infiltratiile de apa, datorate verii ploioase a anului 2014.

Curtea constata ca prin chiar nota justificativa nr.5792/03.03.2015 autoritatea contractanta a recunoscut ca, prin proiect, au fost luate o serie de masuri pentru prevenirea acestor infiltratii, conform informatiilor din Studiul geotehnic (stratificatie teren, nivelul apei freatice, agresivitate), respectiv: prevederea executiei de pereti mulati etansi (conf. SR EN 153 8/2002); utilizarea in masa betonului structural al pasajului a unor solutii silicatice de impermeabil izare; prevederea de benzi hidroizolante de tip Waterstop si a unor cordoane expansibile de etansare la toate rosturile de lucru si ta cele de contractie.

Astfel fiind, fenomenul de infiltratie a apei era previzibil.
Curtea apreciaza ca nu poate fi considerat imprevizibil un eveniment ce se produce in mod frecvent, cum ar fi o crestere a debitului de apa peste cotele normale.

La momentul intocmirii studiului geotehnic, respectiv a proiectului, trebuiau prevazute masuri care sa preintampine eventuale fenomene de infiltratie a apei. Imprejurarea ca autoritatea contractanta nu a prevazut amploarea infiltratiilor nu este de natura a conferi caracter imprevizibil acestor infiltratii.

Prin urmare, in speta, nu s-a facut dovada existentei circumstantelor imprevizibile care sa stea la baza aplicarii procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare asa cum este precizat la art.122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin reglementarea cuprinsa in art. 122 lit. i) din actul normativ anterior mentionat , legiuitorul a acordat dreptul autoritatii contractante de a utiliza procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru atribuirea unor lucrari care imprevizibile, iar nu pentru lucrari a caror executie a fost omisa , respectiv nu a fost prevazuta in proiectul tehnic, desi putea sa fie prevazuta, raportat la circumstantele concrete.

Notiunea de „circumstante imprevizibile” are caracter restrictiv si vizeaza exclusiv acele ipoteze care nu ar fi putut fi anticipate in ciuda pregatirii cu o diligenta rezonabila a procedurii initiale de catre autoritatea contractanta, raportandu-se la mijloacele disponibile, natura si caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul in cauza si necesitatea de a asigura un raport eficient intre resursele cheltuite pentru pregatirea procedurii de atribuire si valoarea previzibila a contractului.

Prin urmare, nu s-ar putea prevedea de catre autoritatea contractante a unor situatii care sa exceada prevederii art.122 lit. i) din O.U.G. nr.34/2006.

In plus, sarcina de a proba ca imprejurarile exceptionale care justifica o derogare exista in mod efectiv ii revine celui care intentioneaza sa se prevaleze de aceasta derogare.

Trebuie mentionat ca lipsa unor lucrari de etansare, reparare si hidroizolare din proiect poate fi considerata circumstanta imprevizibila numai daca se datoreaza unor factori care nu puteau fi anticipati cu exactitate la momentul elaborarii proiectului. In speta de fata la momentul elaborarii proiectului chiar autoritatea contractanta a cunoscut fenomenul de infiltratie a apei si a luat si unele masuri pentru prevenirea infiltratiilor, care, insa, s-au dovedit a fi insuficiente determinand luarea unor masuri suplimentare.

Urgenta reala care a aparut si care trebuie remediata nu inseamna ca autoritatea contractanta este si exonerata de vina pe care o are in provocarea acestei situatii prin inactiune, in sensul neprevederii unor masuri impotriva eventualelor infiltratii de apa anterior momentului inceperii lucrarilor.

In plus, trebuie sa subliniem ca in jurisprudenta CJUE s-a statuat ca in vederea asigurarii respectarii principiului transparentei procedurilor si egalitatii de tratament intre ofertanti, modificarile aduse dispozitiilor unui contract de achizitii publice in perioada in care acesta isi produce efectele reprezinta o noua atribuire a unui contract in sensul Directivei privind achizitiile, daca prezinta caracteristici diferite in mod substantial de cele ale contractului initial si, in consecinta, sunt de natura sa demonstreze vointa partilor de a renegocia clauzele esentiale ale acestui contract. Modificarea unui contract de achizitii publice in perioada de valabilitate poate fi considerata substantiala atunci cand introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura de atribuire initiala, ar fi permis acceptarea altor ofertanti decat cei admisi initial sau ar fi permis selectarea unei alte forme decat cea retinuta initial. De asemenea, o modificare a contractului initial poate fi considerata substantiala atunci cand extinde contractul, intr-o masura importanta, la servicii care nu au fost prevazute initial.

Astfel, Curtea constata ca reclamantii nu au demonstrat ca in speta ar fi vorba despre existenta unor imprejurari exceptionale care sa fi justificat recurgerea la procedura prevazuta de dispozitiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. Autoritatea contractanta avea obligatia de a pregati cu o diligenta rezonabila procedura initiala, raportandu-se la specificul lucrarilor ce se efectuau pe sectorul in cauza.

Prin urmare, au fost nesocotite dispozitiile art. 20 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006, conform carora autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica prin licitatie deschisa sau licitatie restransa, daca nu sunt indeplinite conditiile aferente exceptiilor prevazute la art. 20 alin.(2) din OUG nr.34/2006.

Alegerea procedurii de achizitie de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru atribuirea serviciilor suplimentare, fara respectarea dispozitiilor art.
122
lit. i) aduce atingere si principiilor concurentei si al transparentei cu efecte directe asupra eficientei utilizari a fondurilor publice.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantilor, in sensul ca nu poate sa existe o neregula cata vreme nu s-a demonstrat producerea vreunui prejudiciu, Curtea constata ca in toate cazurile finantarea se acorda sub conditia respectarii integrale a prevederilor contractuale.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.66/2011, notiunea de „neregula”este definita ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit”.

In acord cu dispozitiile art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului UE „neregularitatea” este definita ca fiind „orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general”.

Potrivit prevederilor legale interne si comunitare mai sus enuntate, pentru a fi in prezenta unei nereguli, trebuie sa existe o abatere, care consta in actiunea/inactiune beneficiarului prin care s-au incalcat prevederile legale in vigoare si ale contractului de finantare, precum si un prejudiciu ce consta in suma platita necuvenit.

In speta, neregula consta in actiunea beneficiarului care a nesocotit prevederile legale din materia achizitiilor publice, precum si clauzele contractului de finantare, ce a determinat atribuirea contractului fara organizarea unei licitatii adecvate.

Prejudiciul produs se materializeaza in afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementari in materia gestionarii fondurilor europene, intentia legiuitorului a fost sa se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeana in contextul fondurilor structurale sa fie strict limitate la agentii care respecta normele de drept al Uniunii si sa nu fie utilizate pentru a finanta activitati care sunt contrare acestuia (Hotararea CJUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Liger prezentate in cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria si altii, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate in cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, punctul 59). in consecinta, cheltuielile efectuate cu incalcarea dreptului Uniunii sunt considerate. in mod firesc, ca aducand atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate in cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudente constante a Curtii de Justitie a Comunitatii Europene (Hotararea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotararea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 47), „inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii”. Astfel, un stat membru care a acordat asistenta financiara din partea FEDR poate, pentru a preveni si pentru a urmari in justitie abaterile, sa revoce aceasta asistenta si sa solicite beneficiarului in cauza rambursarea finantarii mentionate (Hotararea CJUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotararea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 32).

Prin urmare, statele membre au obligatia sa ia masurile necesare pentru verificarea faptului ca actiunile finantate din fondurile finantate cu contributia Uniunii au fost desfasurate corect, pentru prevenirea si cercetarea neregulilor si pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijente (Hotararea CJUE din 13 martie 2008, Vereniging si altii, C-383/06-C-385/06, punctul 37).

Astfel, Curtea retine ca producerea unei nereguli in utilizarea fondurilor europene actioneaza cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fara sa fie necesara existenta unui prejudiciu concret asupra bugetului UE.

Potrivit CJUE, „incalcarea unor obligatii a caror respectare prezinta o importanta fundamentala pentru buna functionare a unui sistem comunitar [....] poate fi sanctionata prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii” (Hotararea CJUE din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C-104/94, punctul 24, Hotararea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C-500/99 P, punctele 100-102, precum si Ordonanta din 16 decembrie 2004, APOL si AlPO/Comisia, C-222/03 P, punctul 53). Regula generala este ca orice abatere sa conduca la retragerea avantajului obtinut nejustificat (Hotararea CJUE pronuntata in cauza C- 199/03 - punctul 15 si Concluziile avocatului general Sharpston pronuntate in cauza C- 465/10, punctul 73).

Curtea constata ca incalcarea prevederilor legale sau contractuale reprezinta o neregula care atrage sanctiunea recuperarii intregului sprijin financiar acordat prin incheierea contractului de finantare.

Astfel, prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor nationale poate fi real sau potential, iar producerea insasi a unei nereguli si utilizarea necorespunzatoare a banilor acordati atrage sanctiunea restituirii partiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligatia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fara a fi necesara demonstrarea vreunui prejudiciu.

Concluzionand, Curtea constata ca, atata timp cat beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, nu respecta prevederile din domeniul achizitiilor publice in implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene si cel national aferent acestuia este prejudiciat, sens in care se impune aplicarea unor corectii financiare.

Cu privire la sustinerea reclamantilor privitoare la verificarile efectuate de alte organisme (UCVAP), Curtea reaminteste dispozitiile art. 29 din H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului institutional de coordonare si gestionare a fondurilor europene structurale si de investitii si pentru asigurarea continuitatii cadrului institutional de coordonare si gestionare a instrumentelor structurale 2007/2013.

Potrivit dispozitiilor art.29 din H.G. nr. 398/2015 „in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.66/2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 142/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art.60 din Regulamentul (CE) si art.125 din Regulamentul UE nr.1.303/2013, in cazul in care autoritatea de management considera ca au

existat incalcari ale legislatiei europene sau nationale privind achizitiile publice, aceasta stabileste si aplica reduceri procentuale/corectii financiare, fara a fi conditionata in luarea deciziilor de activitatile desfasurate de ANAP potrivit dispozitiilor art. 27 si 28”.

Totodata, in acord cu dispozitiile art.32

⁴

alin. (1) si (2) din H.G. nr. 457/2008 „in cazul in care autoritatea de management considera ca au existat incalcari ale legislatiei comunitare sau nationale privind achizitiile publice, aceasta stabileste si aplica corectii financiare, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora. In exercitarea atributiei prevazute la alin. (1), autoritatea de management nu este conditionata in luarea deciziilor de activitatile desfasurate de ANRMAP si UCVAP potrivit dispozitiilor art. 32

²

si 32

³

.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea a respins actiunea reclamantei ca neintemeiata.