Efectul pozitiv al lucrului judecat, art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 din Codul civil de la 1864

 

 

Index tematic: Drept civil

 

Legislatie relevanta :

 art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 din Codul civil de la 1864

 

Rezumatul problemei de drept:

           Efectul  pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a fi contrazis.

            Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotarârilor judecatoresti.

             Cum potrivit art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 Cod civil, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.

             Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el cunoaste limitari, decurgând din aplicarea altor principii.

 

Identificare:

           
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia I Civila

Decizia nr. 253 din 22  noiembrie  2017

 

Prin
cererea
inregistrata pe rolul Judecatoriei Câmpina , reclamantii G. D. si G.F. au solicitat, in contradictoriu cu pârâtii C. V., C. J., C. M. – C. si C. I., ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna granituirea, respectiv stabilirea liniei de hotar, revendicând suprafata de 50 mp. acaparata de pârâti si obligarea acestora sa ridice constructiile edificate pe hotar si sa plateasca lipsa de folosinta pentru terenul acaparat; cu cheltuieli de judecata.

Ca urmare a decesului pârâtului C. V., pe parcursul derularii litigiului, au fost introdusi in cauza mostenitorii acestuia M. E. si C. E. – V..

Pârâta M.E. a formulat
intâmpinare
prin care a aratat ca nu cunoaste date despre proprietatea din com. T., iar mostenirea defunctului sau tata nu a fost dezbatuta si, la rândul sau, si pârâtul C. E. – V. a formulat
intâmpinare
cu acelasi continut ca al celeilalte pârâte.

In urma probelor administrate in cauza,
Judecatoria Câmpina a pronuntat sentinta civila nr.344/06.02.2017
prin care a admis actiunea civila având ca obiect „granituire” - repunere pe rol formulata de reclamantii G. D.si G.F. impotriva pârâtilor C. V. - decedat pe parcursul procesului si reprezentat de mostenitorii sai legali - pârâti: C. J. (
sotie supravietuitoare
), C. M. – C. (
fiu rezultat din cea de a doua casatorie a defunctului
) si C.I.(
fiica din ce a de a doua casatorie a defunctului
), M.E.
(fiica rezultata din prima casatorie a defunctului
) si C. E. – V. (
fiu rezultat din prima casatorie a defunctului
) si, in consecinta, a dispus granituirea dintre proprietatile celor doua parti, conform variantei I (
intâi
) plansa 1 (
unu
) din expertiza topo pe aliniamentul pct. e - d - c pe  schita de plan; a obligat pârâtii sa lase reclamantilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 66 mp. teren acaparat, conform expertizei topo plansa nr.1 (
unu
) in perimetrul pct. e - d - c - 7 - w - y - x - z - k - h - g - e pe schita  de plan, teren situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A; a obligat pârâtii sa ridice constructiile edificate de ei si amplasate pe terenul acaparat in suprafata de 66 mp., conform expertizei topo, plansa 1 (
unu
) situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A, ; a obligat pârâtii sa plateasca reclamantilor suma de 3.564 lei reprezentând lipsa de folosinta a terenului acaparat, pe perioada de 3 (trei) ani anterior promovarii prezentei actiuni si la suma de 2.183,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Prin decizia civila nr. 741 pronuntata la 24 mai 2017 Tribunalul Prahova
 a respins atât cererea de completare a probatoriilor cât si apelul, obligând apelanta la 1.500 cheltuieli de judecata catre intimati reprezentând onorariu aparator.

Impotriva acestei decizii au  formulat recurs pârâtii C. M.-C.,  C. I. si C. J.
care au aratat ca instanta de fond si mai apoi instanta de apel s-au pronuntat pe un raport de expertiza  care prejudiciaza grav una dintre partile din proces, desi la dosarul cauzei exista si un alt raport de expertiza si alte variante, ca instanta nu a analizat intregul material probator din care rezulta, fara  echivoc, ca inca de la dobândirea terenurilor, partile au stapânit terenurile separat, bine individualizate, in mod neintrerupt si sub nume de proprietar, si nu cum gresit a retinut instanta, in sensul ca pârâtii ar fi acaparat o suprafata de teren, prezumându-se astfel conform art. 1203 Cod civil.

Desi expertii Dumitru Lidia Mihaela si Popescu Dumitru  pozitioneaza pe schitele de plan anexe la raportul de expertiza ( doua variante) ca in prima varianta lipsesc 66 mp reclamantilor iar in a doua varianta 37 mp, aceste pozitionarii, retinute de instanta de judecata, nu se coroboreaza cu nici o proba efectuata in cauza  si nici nu se justifica fata de celelalte schite de plan, din actele de proprietate ale partilor, acte autentice depuse la dosar.

Astfel instanta de fond si apel nu numai ca nu au avut in vedere nici obiectiunile la rapoartele de expertiza, nici expertizele depuse la dosar, efectuate in alte litigii dintre parti, expertize care au aratat  realitatea de pe teren de-a lungul timpului, dar nu au avut in vedere nici prevederile  art. 560 Cod civil.

Considera recurentii ca instanta de fond si apel nu au retinut corect situatia de fapt si au aplicat gresit legea,   netinând cont de actele de proprietate si liniile de hotar existente care dateaza de peste 30 de ani  si de dispozitiile art. 584 Cod civil care stabileste ca orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa.

Examinând hotarârea atacata, prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale ce au incidenta in solutionarea cauzei, Curtea de apel a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

            
Prin dezvoltarea motivelor de recurs, recurentii au reiterat motivele de apel formulate impotriva sentintei judecatoriei, cu privire la care au pretins ca se incadreaza in motivele de recurs prevazute de art. 304 pct.7 si 9 din Codul de procedura civila.

             Din examinarea considerentelor deciziei pronuntate in apel, curtea retine ca tribunalul a argumentat in mod temeinic solutia pronuntata, fara ca hotarârea judecatoreasca sa cuprinda motive contradictorii sau straine de natura pricinii, prin urmare nu este incident in cauza motivul de recurs prevazut de art.304 pct.7 din Codul de procedura civila.

             Cel de al doilea motiv de recurs invocat este cel prevazut de art. 304 pct.9 C.pr. civ., care are in vedere faptul ca hotarârea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. In ambele cazuri este avuta in vedere, ca regula, incalcarea legii de drept material.

In doctrina s-a aratat ca hotarârea este lipsita de temei legal, atunci când din modul in care este redactata hotarârea nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, ceea ce inseamna ca lipsa de temei legal nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea. Hotarârea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii atunci când instanta a recurs la textele de lege aplicabile spetei dar, fie le-a incalcat, in litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat gresit.

In cauza de fata nici  acest  motiv  nu este incident, instanta de fond aplicând in mod corect dispozitiile legale, dupa cum vom arata in continuare.

Se retine ca nu pot fi analizate in calea de atac a recursului criticile recurentilor privind modul de interpretare a probelor, vizând neretinerea obiectiunilor unui expert parte sau omologarea uneia sau alteia dintre variantele  rapoartelor de expertiza, care constituie motive de netemeinicie si nu de nelegalitate, neincadrându-se in nici unul dintre motivele de modificare sau casare prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila.

Pe fondul litigiului, Curtea constata ca instanta de fond si instanta de apel au facut o corecta aplicare a prezumtiei lucrului judecat.

              Solutia  mai sus mentionata, data de instanta de apel se impune in prezenta cauza  ca efect  pozitiv al lucrului judecat,  care presupune  faptul ca „oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma”.

              In acest caz, nu este necesar sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza, ci este suficient ca in judecata ulterioara sa fie adusa in discutie o chestiune litigioasa care sa aiba legatura cu ceea ce s-a solutionat anterior, asa incât aceasta sa nu poata fi contrazisa.

             Astfel prin sentinta civila nr.328/27.01.2010 pronuntata de Judecatoria Câmpina, definitiva, prin respingerea recursului, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii C. V. si  C. J.(pârâtii din cauza de fata) prin care s-a solicitat sa se constate dreptul lor de proprietate  asupra terenului in suprafata de 85 mp., pretins cumparat prin act sub semnatura privata de la tatal pârâtilor si a fost admisa in parte cererea de interventie in interes propriu,  formulata de G. D. si G.F. constatându-se nulitatea absoluta a inscrisului sub  semnatura privata incheiat la data de 7.04.1978. Prin aceeasi sentinta s-a respins cererea intervenientilor privind constatarea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu si cererea subsidiara a actiunii precizate privind constatarea dreptului de proprietate dobândit prin prescriptia achizitiva de 30 de ani.

           Pentru a  constata nulitatea absoluta a inscrisului sub semnatura privata intitulat „Chitanta” incheiat la data de 07.04.1978, instanta a retinut ca lipseste  o conditie esentiala pentru validitatea acestuia, respectiv consimtamântul vânzatorului ca manifestare de vointa de a te obliga juridiceste - conform considerentelor sentintei, inscrisul nu  a fost incheiat intre reclamantii C. si B. G., iar din raportul de constatare grafoscopica a rezultat ca acesta nu a fost semnat de B.G. – fiind  respinse ca neintemeiate atât capatul de cerere din cererea de interventie privind constatarea dreptului de proprietate al intervenientilor asupra terenului in litigiu (intervenientii detin calitatea de proprietari ai terenului in suprafata de 1.492 mp., conform contractului de vânzare - cumparare aut. sub nr. …./1994 si a titlului de proprietate nr. …/2001), cât si capatul subsidiar al actiunii precizate vizând constatarea dreptului de proprietate prin prescriptia achizitiva de 30 de ani (posesia exercitata de reclamanti asupra terenului in suprafata de 85 mp. nu a fost sub nume de proprietar, conform art.1847 C.civ. din 1864, fiind exercitata pentru altul, astfel incât reclamantii au exercitat o posesie precara) (f.8 - 12, dos. fond).

Ulterior, prin sentinta civila nr. 2590/31.10.2013 pronuntata de judecatorie, a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantii G. D. si G.F. vizând constatarea, in contradictoriu cu pârâtii C. V., C.J., C.M.-C. si C. I., a nulitatii absolute a contractului de vânzare - cumparare cu clauza de intretinere aut. sub nr. …/20.10.2008 prin care vânzatorii C.V. si C.J. au instrainat fiului si nurorii lor C.M.-C. si C. I. dreptul de proprietate asupra terenului curti - constructii in suprafata de 482 mp. situat in intravilanul com. T. nr.20, impreuna cu constructiile - locuinta, anexa gospodareasca si garaj (f.46 - 50, dos. fond).

Prin decizia pronuntata de tribunal, irevocabila, a fost admis recursul declarat de recurentii - reclamanti G.D. si G.F.  impotriva sentintei sus - mentionate care a fost modificata in tot, in sensul admiterii actiunii si constatarii nulitatii absolute partiale a contractului de vânzare - cumparare aut. sub nr. …/20.10.2008, cu privire la instrainarea terenului in suprafata de 82 mp. referitor la care nu se poate retine existenta respectivului teren in proprietatea intimatilor – pârâti.

Retinând ca, problemele transate prin hotarârile judecatoresti mentionate, prin care s-a stabilit ca pârâtii C.J., C.M.-C. si C. I. sunt proprietarii, conform titlului lor de proprietate, respectiv contractul de vânzare - cumparare aut. sub nr. …/1973 numai pe suprafata de teren de 400 mp., nu pot fi inlaturate in cauza de fata, tribunalul a apreciat in mod legal,  cu respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, ca nu poate fi rasturnat prin probatorii noi, indiferent de natura acestora, ceea ce s-a stabilit intre parti printr-o alta judecata.

          Autoritatea de lucru judecat, astfel cum a fost reglementata  de Codul civil de la 1864 si     vechiul Cod de procedura civila (aplicabile in prezenta cauza, fata de data formularii cererii de chemare in judecata), cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala ( conform art. 1201 Cod civil vechi si art.166 din vechiul Cod de procedura civila) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti ( conform art. 1200 pct.4, art. 1202 alin.2 din vechiul C.civ.).

          Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata) autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazute de art. 1201 C. civ. ( obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intâmpla atunci când acest efect important al hotarârii se manifesta pozitiv, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.

           Altfel spus, efectul  pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a fi contrazis.

            Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotarârilor judecatoresti.

             Cum potrivit art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 Cod civil, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.

             Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el cunoaste limitari, decurgând din aplicarea altor principii.

In acest context, tribunalul a apreciat in mod legal asupra corectitudinii sentintei  instantei de fond  prin care s-a admis actiunea si, in temeiul art.560, art.563, art.566, art.1527 si urm. C.civ., a dispus granituirea dintre proprietatile partilor, conform variantei I (intâi) - plansa 1 (unu) din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie - cadastru ing. pe aliniamentul pct. e - d - c pe schita de plan; au fost obligati pârâtii sa lase reclamantilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 66 mp. teren acaparat, conform expertizei topo plansa nr.1 (unu) in perimetrul pct. e - d - c - 7 - w - y - x - z - k - h - g - e pe schita  de plan, teren situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A;   sa ridice constructiile edificate de ei si amplasate pe terenul acaparat in suprafata de 66 mp., conform expertizei topo  , plansa 1(unu) situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A , si  au fost obligati la plata lipsei de folosinta a terenului acaparat, pe perioada de 3 (trei) ani anterior promovarii actiunii, in suma de 3.564 lei.

            Procedând in acest mod primele instante au facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 1200 pct.4 si art. 1202 alin.2 din vechiul Cod civil precum si a dispozitiilor art.560, art.563, art.566 Noul Cod civil ( aplicabile fata de prevederile art. 6 alin.6 din Noul Cod civil), motiv pentru care curtea apreciaza ca nu este incident in cauza nici motivul de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civila, astfel ca in temeiul art. 312 alin.1 din Codul de procedura civila va respinge recursul ca nefondat.

           Referitor la critica  intimatilor M. E. si C. V. – E. referitoare la lipsa calitatii lor procesuale pasive, invocata in recurs ca o veritabila exceptie, curtea constata ca a fost formulata si in apel, fiind respinsa in aceasta cale de atac pe motiv ca intimatii sunt mostenitorii defunctului C. V., decedat pe parcursul procesului, la data de 18.09.2015 (f.274 - dos. fond), fiind descendenti de gradul I (copii) rezultati din prima relatia  a tatalui lor, astfel incât, sunt persoane cu vocatie succesorala concreta la mostenirea defunctului si cu precizarea expresa ca acestia nu au exercitat calea de atac a apelului impotriva sentintei instantei de fond prin care sa exprime nemultumiri cu privire la aspectul invocat.

           Curtea a retinut ca intimatii nu au formulat recurs impotriva deciziei tribunalului si ca pentru aceleasi considerente, respectiv ca au vocatie la mostenirea cu privire la care nu si-au exprimat in mod cert optiunea succesorala,  se impune respingerea exceptiei reiterate in recurs, ca un motiv de ordine publica.

Intrucât au cazut in pretentii, in temeiul art. 274 din Codul de procedura civila vechi au fost  obligati  recurentii  sa plateasca intimatilor  G. D. si G. F. 1500 lei cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat.

                                           

 

Autorul sintezei,

                          Judecator Petrosina Madalina Graure