Schimbare de incadrare juridica. Se vor retine doua infractiuni distincte, respectiv infractiunea de lovirea sau alte violente si infractiunea de amenintare in situatia in care infractiunea de amenintare a fost savârsita ulterior savârsirii infractiunii de lovire sau alte violente.

 

Index tematic:  Cod penal

 

Legislatie relevanta : art. 193 alin. 2 din Codul penal, art. 206 din Codul penal

 

Rezumatul problemei de drept:

Numai daca in aceeasi imprejurare in care este realizata amenintarea este savârsita asupra persoanei vatamate si infractiunea cu care aceasta a fost amenintata, infractiunea astfel savârsita va absorbi infractiunea de amenintare.

 

Identificare:

            
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie

            
Decizia penala nr. 633 din 5 iunie 2018

 

Prin sentinta penala nr.67 pronuntata la data de 22.02.2018 de  Judecatoria T., s-au dispus urmatoarele:

A respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de aparatorul ales al inculpatului B.I., din infractiunile de lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal si amenintare (doua infractiuni) prevazuta de art. 206 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal in infractiunile de lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal si amenintare (o infractiune) prevazuta de art. 206 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

In baza art. 396 alin. 1, 4, 10 C.pr.pen. rap. la art. 61 alin. 1, 2, 3, 4 lit. c din Codul penal  a stabilit  o pedeapsa de 3000 lei amenda, corespunzatoare a 150 zile – amenda, a câte 20 lei fiecare zi – amenda, pentru comiterea in data de 16.05.2014 a infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal de catre inculpatul B.I., parte civila C.I..

In baza art. 396 alin. 1, 4, 10 C.pr.pen. rap. la art. 61 alin. 1, 2, 3, 4 lit. b din Codul penal a  stabilit o pedeapsa de 2000 lei amenda, corespunzatoare a 100 zile – amenda, a câte 20 lei fiecare zi – amenda, pentru comiterea in data de 16.05.2014 a infractiunii de amenintare prevazuta de art. 206 din Codul penal de catre inculpatul B.I.,  parte civila C.I.

In baza art. 396 alin. 1, 4, 10 C.pr.pen. rap. la art. 61 alin. 1, 2, 3, 4 lit. b din Codul penal  a stabilit o pedeapsa de 2200 lei amenda, corespunzatoare a 110 zile – amenda, a câte 20 lei fiecare zi – amenda, pentru comiterea in data de 04.06.2014 a infractiunii de amenintare prevazuta de art. 206 din Codul penal de catre inculpatul B.I., parte civila C.I.

In baza art. 39 alin. 1 lit. c din Codul penal raportat la art. 38 alin. 1 din Codul penal  a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 3000 lei amenda, la care adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (4200 lei × 1/3 = 1400 lei), in total 4400 lei.

In baza art. 83 C.pen.  a amânat aplicarea pedepsei amenzii si stabileste un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 din Codul penal.

In baza art. 85 alin. 1 din Codul penal a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. 85 alin. 2 din Codul penal a  impus inculpatului obligatia de a nu comunica cu partea civila C.I. si de a nu se apropia de aceasta .

In baza art.86 alin. 1 din Codul Penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute  de art. 85 alin. 1 lit. c-e s-au comunicat Serviciului de Probatiune.

In baza art. 83 alin. 4 din Codul penal a  atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 88 din Codul penal referitoare la revocarea beneficiului amânarii aplicarii pedepsei in cazul nerespectarii masurilor impuse, neexecutarii obligatiei ce ii revine, a savârsirii unei noi infractiuni in termenul de supraveghere ori neindeplinirii integrale a obligatiei civile stabilite prin hotarâre.

In baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 25 alin. 1 C.pr.pen., art. 1357 C.civ. a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila C.I.

A obligat pe inculpatul B.I., cu datele de stare civila de mai sus, la plata sumei de  1000 lei reprezentând daune morale catre partea civila C.I..

In baza art.276 alin.  2 din Codul de procedura penala a obligat pe inculpatul B.I., cu datele de stare civila de mai sus, la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare (onorariul aparatorului ales) catre partea civila C.I.

In baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedura penala  a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 243 lei reprezinta cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale).

Pentru a pronunta aceasta sentinta, analizând materialul probator administrat in cursul procesului penal, prima instanta a retinut aceeasi situatie de fapt descrisa in actul de sesizare si recunoscuta de inculpat, respectiv:

In fapt, s-a retinut ca in data de 16.05.2014, in jurul orei 19:00, in timp ce partea civila C.I. se deplasa pe strada C. din satul A., in apropierea locuintei inculpatului s-a intâlnit cu B.I., vecinul sau, cu care se afla in stare conflictuala inca din anul 1997.

Inculpatul, fiind sub influenta bauturilor alcoolice si pe fondul conflictului preexistent, i-a adresat partii civile cuvinte si expresii jignitoare si a lovit-o cu pumnii si picioarele. In timpul agresiunii, pentru a se apara, partea civila a lovit pe inculpat in zona fruntii cu o umbrela, provocându-i astfel leziuni.

In timpul incidentului, la fata locului a sosit martora C.M., sotia partii civile, care a incercat sa-l determine pe inculpat sa se opreasca, prilej cu care partea civila a reusit sa intre in curte. La rândul sau, inculpatul a intrat in curtea locuintei sale si a inceput sa profereze amenintari cu moartea la adresa partii civile, conduita la care a asistat si C.M. Ulterior, la fata locului a sosit o ambulanta care l-a transportat pe inculpat la spital.

In data de 04.06.2014, pe fondul aceluiasi conflict, inculpatul B.I. a adresat partii civile C.I. amenintari cu moartea si cu acte de violenta, fapta la care a asistat martora C.M.

Instanta  a constatat ca savârsirea faptelor rezulta din urmatoarele mijloace de proba administrate in cauza: declaratia persoanei vatamate C.I., certificatul medico-legal nr. …/CML/30.04.2014, declaratiile inculpatului /suspectului, raport de constatare criminalistica nr. …./26.08.2014, declaratia martorei C.M., inscrisuri, ordonanta nr. …/P/2014 din data de 16.01.2012.

Astfel, partea civila C.I. a declarat ca este intr-o stare conflictuala cu inculpatul B.I., vecinul sau, de mai multi ani, iar in data de 16.05.2014, in jurul orei 19°°, in timp ce se deplasa pe str. C. catre domiciliul sau, s-a intâlnit cu inculpatul in apropierea locuintei acestuia si, fara niciun motiv, acesta i-a adresat cuvinte si expresii jignitoare si l-a lovit cu pumnii si picioarele. In momentul in care era agresat, persoana vatamata a ridicat o umbrela, pe care o avea in mâna, pentru a se apara, lovindu-l pe B.I. in zona fruntii.

In continuare, persoana vatamata a declarat ca sotia sa, C.M., auzind tipetele sotiei inculpatului, care se afla pe strada si incerca sa-l determine pe sotul sau sa se opreasca din agresiune, a venit la fata locului, incercând si ea acelasi lucru, inculpatul a lovit-o cu palma peste fata, moment in care partea civila a reusit sa fuga in curte.

A mai precizat partea civila ca, dupa ce a patruns in curtea sa, inculpatul a inceput sa-l ameninte cu moartea si sa arunce cu pietre, spargându-i un geam; ca la fata locului a venit o ambulanta care l-a transportat pe inculpat la spital.

Partea civila a precizat faptul ca a primit ingrijiri medicale la fata locului, iar in data de 20.05.2014 s-a prezentat la S.M.L. unde i s-a eliberat un certificat medico-legal in care se preciza ca a suferit leziuni traumatice care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale.

Partea civila a mai ca in data de 04.06.2014,  in jurul orei 18

⁰⁰

,



in timp ce se afla cu sotia sa in gradina din spatele casei, inculpatul i-a adresat cuvinte si expresii jignitoare si l-a amenintat cu acte de violenta, sustinând, in mod fals, ca i-a erbicidat porumbul.

Potrivit certificatului medico-legal nr. 373/30.04.2014 emis de Serviciul de Medicina Legala, partea civila a fost examinata in data de 20.05.2014 si a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce in data de 16.05.2014 prin lovire cu si de corp dur, pentru vindecare fiind necesare 2-3 zile de ingrijire medicala. La momentul examinarii, partea civila prezenta leziuni traumatice situate in zona picioarelor si a mânii drepte.

Martora C.M., sotia partii civile,  a declarat ca in data de 16.05.2014, in jurul orei 19

⁰⁰

, se afla la domiciliu când a auzit-o pe vecina sa B.P. (sotia inculpatului), care se afla pe strada, strigând la sotul ei sa se potoleasca, motiv pentru care s-a dus la poarta si a vazut ca inculpatul il lovea cu picioarele pe sotul ei, C.I., care era cazut la pamânt.

Martora a mai aratat ca, vazând aceasta situatie, a iesit pe strada si, impreuna cu B.P., a incercat sa-l determine pe inculpat sa nu-l mai agreseze pe sotul sau, insa acesta a prins-o de mâna si i-a dat trei palme peste fata, iar partea civila, profitând de moment, a fugit in curte. In continuare, aceasta a declarat ca inculpatul a intrat in curtea sa si a inceput sa le adreseze cuvinte si expresii jignitoare, sa-i ameninte cu moartea si sa arunce cu pietre in casa lor, spargându-le un geam. A mai mentionat martora ca la fata locului a venit un echipaj de politie si o ambulanta care l-a transportat pe inculpat la spital, iar sotului ei i s-au acordat ingrijiri medicale la fata locului, ulterior acestuia fiindu-i eliberat certificat medico-legal in care se apreciaza ca necesita 2-3 zile de ingrijiri medicale.

Cu ocazia audierii, atât in calitate de suspect, cat si in cea de inculpat, inculpatul B.I. a declarat ca este in stare conflictuala cu vecinul sau, C.I., din anul 1997, deoarece acesta a ocupat abuziv o parte din gradina sa, dar nu l-a actionat niciodata in judecata. Pentru acest motiv, de-a lungul anilor a avut diverse conflicte cu C.I. si cu familia acestuia.

A precizat inculpatul ca in data de 16.05.2014, in jurul orei 19

⁰⁰

, a iesit din curtea vecinului sau N.L., cu intentia de a se duce acasa, moment in care l-a vazut pe C.I.,  care venea din directia opusa catre domiciliu si care, atunci când l-a observat, a luat o piatra de pe sol, tinând-o in mâna.

In continuare, inculpatul B.I. a declarat ca l-a intrebat pe C.I. ce are de gând sa faca cu acea piatra, apropiind-se de el, iar acesta din urma l-a lovit in zona fruntii cu o sacosa care avea un continut contondent. Din cauza loviturii, a inceput sa sângereze si i-au cazut ochelarii, iar când s-a aplecat sa-i ridice, partea civila l-a lovit in cap cu mâna dreapta in care avea piatra, dupa care a fugit in curte.

Inculpatul a mentionat ca ulterior s-a dus in curtea sa, iar sotia sa a solicitat o ambulanta care l-a transportat la U.P.U. unde i s-au acordat ingrijiri medicale, fara a ramâne internat. Nu s-a prezentat la SML pentru a i se elibera certificat medico-legal. Acesta a mai precizat ca nu l-a agresat pe C.I. in niciun fel si nici nu l-a amenintat cu moartea.

Cu privire la infractiunea de amenintare cu acte de violenta la adresa partii civile din data de 04.06.2014, inculpatul a declarat ca nu este adevarata aceasta sustinere si ca nici nu-si aminteste sa fi avut vreun incident cu C.I. in acea zi.

La solicitarea organelor de cercetare penala, inculpatul a fost de acord sa fie supus unei examinari privind comportamentul simulat, iar acesta a fost efectuat in data de 26.08.2014, fiind eliberat raportul de constatare criminalistica nr.294403/26.08.2014 in care se concluzioneaza ca raspunsurile inculpatului la intrebarile relevante cauzei au provocat modificari specifice comportamentului simulat (Tu l-ai lovit pe C.I.? – raspuns Nu; Tu l-ai lovit cu pumnii si picioarele pe vecinul tau, C.I.? – raspuns Nu; In data de 16.05.2014 l-ai amenintat in vreun fel pe C.I.?– raspuns Nu).

Potrivit actelor medicale aflate la dosarul de urmarire penala (fisa UPU) si plansei fotografice depuse de inculpat la dosar  in data de 16.05.2014, ora 20:41, inculpatul B.I. a fost prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta unde a primit ingrijiri medicale pentru traumatism cranian.

Prin Ordonanta din dat de 16.01.2012 emisa in dosarul nr. …/P/2011 de Parchetul de pe lânga Judecatoria T. s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de inculpatul B.I. pentru savârsirea infractiunilor de amenintare prevazuta de art. 193 C.pen. din 1969 si lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin. 1 C.pen. din 1969, intrucât faptele nu prezinta gradul de pericol social al unor infractiuni, retinându-se ca in data de 10.04.2011 persoana vatamata C.I. a fost lovita de catre B.I., cu care se afla de mai mult timp in conflict, cu un par in zona capului, provocându-i leziuni si a fost amenintata cu acte de violenta si cu moartea.

In cauza, fata de probele administrate, corelate cu recunoasterea faptelor de catre inculpat in faza de judecata a cauzei, instanta a constatat dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele exista, constituie infractiuni si au fost savârsite de inculpatul B.I..

Intrucât actele de amenintare au fost ulterioare violentelor exercitate asupra partii civile (nu le-au precedat pe acestea) instanta a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de aparatorul ales al inculpatului B.I.,
din
infractiunile de lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal si amenintare (doua infractiuni) prevazuta de art. 206 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal
in
infractiunile de lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal si amenintare (o infractiune) prevazuta de art. 206 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

In acest sens, potrivit opiniilor doctrinare si practicii judecatoresti unanime, infractiunea de loviri sau alte violente absoarbe amenintarea in situatia in care, imediat dupa ce o persoana o ameninta pe alta ca o va lovi, exercita acte de violenta asupra victimei. Se considera ca intr-o atare situatie nu este timp suficient pentru a se produce starea de alarmare a victimei.

Prin urmare, situatia este diferita in cazul in care amenintarea este ulterioara actelor de violenta, caz in care starea de alarmare a victimei se poate produce chiar daca actele de agresiune au fost finalizate.

In drept, fapta inculpatului B.I. care in data de 16.04.2014, pe fondul unei stari tensionate mai vechi si a consumului de bauturi alcoolice, a exercitat acte de violenta asupra partii civile C.I., vecinul sau, lovindu-l cu pumnii si picioarele, astfel incât i-a provocat leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente  prevazuta de art. 193 alin. 2 din Codul penal  sub aspect obiectiv si subiectiv.

In ceea ce priveste elementul material al infractiunii, acesta consta in lovirea corpului unei persoane, in speta inculpatul actionând direct asupra persoanei vatamate pe care a lovit-o cu pumnii si picioarele.

Cu privire la urmarea imediata produsa prin savârsirea infractiunii, aceasta este reprezentata de cauzarea unor traumatisme care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale.

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate, in speta fapta fiind comisa prin lovire, aceasta rezulta din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanta a apreciat ca inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. 3 lit. a din Codul penal, intrucât a prevazut rezultatul faptei sale, de incalcare a  relatiilor sociale care ocrotesc integritatea fizica sau sanatatea persoanei si a urmarit producerea lui prin savârsirea acelei fapte.

In drept, fapta inculpatului B.I. care in data de 04.06.2014, pe fondul unei stari tensionate mai vechi, l-a amenintat cu moartea si cu acte de violente pe vecinul sau, partea civila C.I., intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii de amenintare  prevazuta de art. 206 din Codul penal  sub aspect obiectiv si subiectiv.

In ceea ce priveste elementul material al infractiunii, acesta consta in speta in actiunea de intimidare a partii civile, directa si explicita, prin amenintarea ca in viitorul apropiat vor fi savârsite mai multe infractiuni (omor, lovire sau alte violente), susceptibila de a produce o stare de temere pentru partea civila.

Cu privire la urmarea imediata produsa prin savârsirea infractiunii, aceasta este reprezentata de cauzarea unei stari de pericol pentru libertatea psihica a persoanei amenintate (infractiune de pericol abstract).

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate aceasta rezulta din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanta apreciaza ca inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. 3 lit. a din Codul penal, intrucât a prevazut rezultatul faptei sale, de incalcare a  relatiilor sociale care ocrotesc integritatea fizica sau sanatatea persoanei si a urmarit producerea lui prin savârsirea faptei.

S-au retinut in sarcina inculpatului B.I. si prevederile art. 38 alin. 1  din Codul penal privind concursul real de infractiuni, fata de savârsirea de catre inculpat, prin actiuni distincte, a 3 infractiuni, inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Ca atare, inculpatului i s-a stabilit raspunderea penala pentru savârsirea infractiunilor retinute prin actul de sesizare, cu constatarea ca infractiunile au fost comise in perioada mai – iunie 2014, asadar dupa intrarea in vigoare a noii legi penale – 1.02.2014, fiind incident art. 3 din Codul penal referitor la aplicarea legii penale infractiunilor savârsite in timpul cât ea se afla in vigoare.

Pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul sau este prevenirea savârsirii de noi infractiuni, instanta apreciind ca se impune in cauza stabilirea pedepsei amenzii in ceea ce priveste infractiunile de comiterea carora este acuzat inculpatul B.I..

La individualizarea cuantumului pedepselor, instanta a avut in vedere, potrivit art. 74 din Codul penal, gravitatea infractiunilor savârsite si periculozitatea inculpatului, evaluate dupa imprejurarile si modul de comitere, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valorile ocrotite, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savârsirii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedentele penale ale inculpatului, conduita dupa savârsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, vârsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Asadar, infaptuirea justitiei penale impune stabilirea de pedepse care concomitent sunt rezultatul proportionalizarii in raport de aplicarea cumulata a criteriilor generale de individualizare mai sus-mentionate si realizarea scopului sanctiunii penale.

Cu alte cuvinte, legalitatea si temeinicia hotarârii de condamnare este data de existenta proportiei juste dintre riposta sociala determinata in procesul de stabilire si aplicare a pedepsei si gradul de pericol social al faptei precum si persoana inculpatului.

Astfel, potrivit principiului individualizarii pedepsei, aceasta trebuie stabilita in raport cu imprejurarile si pericolul social concret pentru valoarea ocrotita al faptei savârsite si in raport cu individualitatea infractorului.

Intrucât pentru infractiunile savârsite legea prevede pedepse alternative, instanta va tine seama de aceste criterii si pentru alegea uneia dintre acestea.

Instanta a avut in vedere la stabilirea pedepselor si limitele prevazute de lege reduse cu o patrime in contextul utilizarii procedurii simplificate conform recunoasterii invinuirii.

Instanta  a constatat ca pedeapsa prevazuta de lege, pentru infractiunea de lovire sau alte violente in varianta retinuta in sarcina inculpatului este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amenda,  aspect ce denota un grad de pericol social abstract ridicat avut in vedere de legiuitor la incriminarea faptei. Se are in vedere, la aprecierea gradului concret de periculozitate, incalcarea relatiilor sociale referitoare la integritatea fizica si sanatatea persoanei.

Instanta a  constatat ca pedeapsa prevazuta de lege, pentru infractiunea de amenintare  este inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda. Se are in vedere, la aprecierea gradului concret de periculozitate, incalcarea relatiilor sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei.

Fata de probatoriul administrat, instanta a constatat inexistenta unor imprejurari care sa capete consistenta circumstantelor atenuante prevazute la art. 75 alin. 2 din C.pen. ori a celor prevazute de art. 75 alin. 1 lit. a, lit. b C.pen.

In speta, inculpatul este persoana care a generat actiunea violenta, in lipsa unei provocari din partea lui C.I. (nefiind confirmat de probe ca acesta ar fi lovit primul – cu o piatra sau cu umbrela). Totodata, imprejurarile legate de faptele comise, in contextul perseverentei inculpatului nu diminueaza gravitatea infractiunilor ori periculozitatea autorului.

Instanta a tinut seama in special de urmarile faptelor comise, de contextul relatiilor tensionate dintre parti, de faptul ca inculpatul era sub influenta bauturilor alcoolice, de persoana inculpatului care este la primul impact cu legea penala, fiind in vârsta de 60 ani, este integrat in viata sociala a comunitatii din care face parte si are o stare de sanatate precara (in cursul anului 2012 a suferit un infarct miocardic acut – f. 40 dos. nr. 209/315/2017/a1). Se va tine cont si de faptul ca inculpatul are calitatea de controlor CTC la UM 01558, unde realizeaza un venit de 1700 lei/luna, la locul de munca dând dovada de profesionalism, competenta, corectitudine, responsabilitate (potrivit caracterizarii depuse la dosar – 4697/120/2017 – f. 20).

S-a avut in vedere, la individualizarea pedepsei si faptul ca in faza de urmarire penala inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor.

In ceea ce priveste necesitatea aplicarii pedepsei, instanta a constatat ca in cauza sunt indeplinite conditiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilita fiind amenda; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii; acesta si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, iar in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savârsirii infractiunii – fara antecedente penale, casatorit, studii post liceale,  angajat in munca - precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta a apreciat ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.

De asemenea, s-a constatat faptul ca maximul special prevazut de lege pentru infractiunile savârsite de inculpat are o valoare inferioara celei de 7 ani inchisoare prevazute de art. 83 alin. 2 C. pen. iar inculpatul nu s-a sustras de la urmarire penala ori judecata si nu a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a  tragerii la raspundere penala.

Prin urmare, in baza art. 83 C.pen. s-a dispus amânarea aplicarii pedepsei amenzii si a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozitiilor art. 92 alin. 1 din Codul penal.

In baza art. 85 alin. 1 din Codul penal  a dispus obligarea inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. 85 alin. 2 din Codul penal s-a impus inculpatului obligatia de a nu comunica cu partea civila C.I. si de a nu se apropia de aceasta .

In baza art. 83 alin. 4 din Codul penal s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 88 din Codul penal referitoare la revocarea beneficiului amânarii aplicarii pedepsei in cazul nerespectarii masurilor impuse, neexecutarii obligatiei ce ii revine, a savârsirii unei noi infractiuni in termenul de supraveghere ori neindeplinirii integrale a obligatiei civile stabilite prin hotarâre.

In ceea ce priveste  actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin inscrisul depus la dosar la termenul din data de 14.12.2017 (f. 18 d.i.), inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, partea civila C.I. s-a constituit parte civila in procesul penal cu 15.000 lei cu titlu de daune morale si 5000 lei daune materiale. Prin acelasi inscris, in dovedirea pretentiilor formulate, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si a probei testimoniale constând in audierea a doi martori.

La termenul de judecata din data de 08.02.2018 aparatorul partii civile a precizat ca suma de 5000 lei reprezinta de fapt cheltuielile judiciare efectuate de partea civila, ocazionate de solutionarea prezentei cauze. In sustinerea pretentiilor civile partea civila nu a mai solicitat administrarea probelor indicate in cererea din data de 14.12.2017.

Potrivit art. 1349 alin. 1 C.civ., orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar potrivit art. 1349 alin. 2 C.civ., cel care, având discernamânt, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.

Potrivit art. 1357 alin. 1 C.civ., cel care  cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savârsita cu vinovatie, este obligat sa il repare,  iar potrivit art. art. 1357 alin. 2 C.civ., autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: fapta ilicita, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.

Cu privire la faptele ilicite, asa cum s-a aratat pe parcursul considerentelor, acestea au constat in lovirea si amenintarea repetata a partii civile C.I. de catre inculpatul B.I..

Consecinta faptelor inculpatului a constat in cauzarea unor suferinte fizice in cazul faptei de lovire si a unei stari de pericol pentru libertatea psihica a persoanei vatamate, in cazul faptelor de amenintare.

Raportul de cauzalitate a fost dovedit in cazul infractiunilor de amenintare si rezulta din materialitatea faptei in cazul faptei de lovire.

Vinovatia inculpatului a fost, de asemenea, probata.

Asadar, instanta  a retinut ca sunt indeplinite, in mod cumulativ, toate cele patru conditii necesare angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului B.I..

Prejudiciul cauzat de faptele ilicite ale inculpatului a constat in suferintele pricinuite partii civile.

In cazul infractiunilor prin care s-a adus o atingere integritatii fizice ori sanatatii victimei prin producerea unor leziuni sau libertatii psihice a acesteia, victimei trebuie sa-i fie recunoscut dreptul la daune morale, despagubirea având rolul de a da o compensare victimei. Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, despagubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. In aceste cazuri evaluarea  despagubirilor pentru daune morale, in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde spre o imbogatire fara just temei, trebuie sa tina seama de suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate de fapta savârsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia relevate de probele administrate in cursul procesului penal.

In prezenta cauza, instanta a  retinut ca au existat prejudicii morale decurgând din traumele fizice si psihice cauzate de leziunile traumatice produse, care au afectat negativ participarea partii civile la viata sociala si profesionala, comparativ cu situatia anterioara vatamarii produse prin fapta ilicita a inculpatului. Leziunile au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale, conform certificatului medico-legal efectuat in cauza dar au produs acesteia un disconfort, resimtind o stare de teama, de injosire, urmare a agresiunii exercitate de vecinul sau, situatie de fapt ce in comunitatile rurale nu ramâne necunoscuta timp indelungat, cu atât mai mult cu cât incidentul s-a petrecut pe strada. Totodata, prin fapta inculpatului, la interval de aproximativ doua saptamâni, a fost pusa in pericol libertatea psihica a partii civile, ce a fost amenintata cu moartea si acte de violenta, raportat si la faptul ca in cursul anului 2012 inculpatul a mai fost atentionat cu privire la conduita sa.

Analizând cuantumul daunelor morale solicitate de partea civila, instanta le-a considerat ca fiind nejustificat de mari, ajungându-se prin sumele solicitate practic la o „imbogatire fara justa cauza", motiv pentru care a admis in parte pretentiile privind despagubirile pentru daunele morale incercate.

In dezacord cu opinia exprimata de aparatorul ales al partii civile, in ceea ce priveste durata procedurii judiciare, instanta a constatat ca acest aspect nu constituie un motiv pentru majorarea daunelor morale, care trebuie analizate exclusiv din perspectiva prejudiciului material produs de faptele ilicite. De altfel, in aceasta privinta, in conformitate cu art. 27 alin. 1 C.pr.pen., persoana vatamata avea posibilitatea de a se adresa direct instantei civile, fara a astepta solutia din dosarul penal. Mai mult, in cauza Ernestina Zullo versus Italia, CEDO a indicat criteriile de stabilire pentru daunele morale in cadrul unei plângeri ce privea depasirea duratei unei proceduri civile, nefiind in discutie daunele morale produse ca urmare a comiterii faptei ilicite.

Prin urmare, in privinta intinderii prejudiciului moral, instanta a apreciat, in raport cu imprejurarile comiterii faptelor si urmarile acestora, retinând si practica judiciara in domeniu, ca suma de 1000 lei constituie o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civila C.I. .

In consecinta, având in vedere considerentele de mai sus, in baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedura penala rap. la art. 25 alin. 1 din Codul de procedura penala,  art. 1357 alin. 1 C.civ., instanta a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila C.I. si a dispus obligarea inculpatului B.I. la plata sumei de 1000 lei reprezentând daune morale.

In baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedura penala, urmare a dispunerii unei solutii de condamnare, s-a impus in sarcina inculpatului plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 243  lei reprezinta cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale).

In baza art. 404 alin. 4 lit. e rap. la art. 276 alin. 2 din Codul de procedura penala a dispus obligarea inculpatului B.I. la  plata  sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre persoana vatamata/partea civila C.I. (reprezentând onorariu avocat). In aceasta privinta instanta a constatat, potrivit chitantelor depuse la dosar, ca partea civila a achitat in total suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu avocat) pentru perioada ulterioara sesizarii instantei de judecata, actiunea civila fiind admisa in parte, iar cauza având o complexitate redusa, aspecte ce justifica reducerea acestora, fara insa a se produce vreun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel inculpatul B.I., criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala sub aspectul modului de solutionare a cererii de schimbare a incadrarii juridice, in sensul inlaturarii condamnarii pentru infractiunea de amenintare savârsita la data de 16.05.2014, criticile si motivele caii de atac fiind consemnate in practicaua prezentei decizii, nemaifiind necesara relevarea lor si in prezentele considerente.

 Examinând legalitatea si temeinicia hotarârii apelate, in raport de criticile formulate, cât si sub toate aspectele de fapt si de drept, in temeiul dispozitiilor art.417 alin.2 C.p.p., Curtea a constatat urmatoarele:

Probatoriul administrat in cauza este suficient si concludent atât in dovedirea, fara putinta de tagada, a existentei faptelor deduse judecatii, cât si a savârsirii lor cu vinovatie, sub forma intentiei de catre inculpatul B.I.

Inculpatul B.I. a recunoscut in fata instantei de fond, in sedinta publica din data de 08.02.2018, savârsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, solicitând, totodata, ca judecata sa aiba loc cu procedura simplificata (f.31 dos.fond).

In fata instantei de control judiciar inculpatul apelant B.I. nu a inteles sa se prezinte la niciunul din cele doua termene acordate in cauza, respectiv 26.04.2018 si 29.05.2018.

Aparatorul din oficiu al inculpatului a solicitat instantei de control judiciar schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului, respectiv din 1 infractiune de lovirea sau alte violente si 2 infractiuni de amenintare in 1 infractiune de lovirea sau alte violente si 1 infractiune de amenintare, deoarece infractiunea de amenintare savârsita  in data de 16.05.2014 este absorbita in continutul infractiunii de lovire sau alte violente.

Acest aspect a fost solicitat de catre inculpat atât  in fata instantei de fond, cât si prin cererea de apel formulata impotriva sentintei penale nr.67/22.02.2018 pronuntata de Judecatoria Târgoviste.

Studiind actele dosarului, Curtea a constatat ca inculpatul a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr.3272/P/2014 din data de 09.01.2017 emis de Parchetul de pe lânga Judecatoria T. pentru savârsirea unei infractiuni de lovirea sau alte violente si doua infractiuni de amenintare savârsite fata de persoana vatamata C.I. - prev. de art.193 alin.2 C.p. si art.206 C.p., totul cu aplic. art.38 alin.1 C.p., retinându-se in sarcina inculpatului faptul ca in data de 16.05.2014 i-a aplicat persoanei vatamate C.I. mai multe lovituri cu pumnii si picioarele, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale, iar ulterior, dupa ce persoana vatamata a reusit sa fuga in curtea sa, inculpatul i-a adresat amenintari cu moartea. De asemenea, in data de 04.06.2014 inculpatul B.I. i-a adresat din nou persoanei vatamate C.I. amenintari cu acte de violenta.

Prin infractiunea prevazuta de art.206 C.p. intelegem actiunea de intimidare a unei persoane, directa sau indirecta, explicita sau implicita, prin amenintarea ca, in viitorul apropiat, va fi savârsita o infractiune sau o fapta pagubitoare determinata sau determinabila, indreptata impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii produca o stare de temere.

Curtea a constatat ca, pe fondul unui conflict existent din anul 1997 intre inculpat si persoana vatamata (vecini cu terenuri alaturate), motivat de faptul ca C.I. i-ar fi ocupat abuziv inculpatului o parte din gradina sa, inculpatul B.I. l-a agresat fizic pe numitul C.I. in data de 16.05.2014, iar dupa ce persoana vatamata a reusit sa se retraga in curtea sa
,
inculpatul l-a amenintat cu moartea.

In acord cu instanta de fond, Curtea a constatat ca in cauza nu se impune schimbarea de incadrare juridica a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv din 1 infractiune de lovirea sau alte violente si 2 infractiuni de amenintare in 1 infractiune de lovirea sau alte violente si 1 infractiune de amenintare, deoarece cele doua infractiuni (lovirea si amenintarea) savârsite in data de 16.05.2014 sunt infractiuni distincte.

Infractiunea de amenintare savârsita in data de 16.05.2014 nu poate fi absorbita de infractiunea de lovirea sau alte violente,
intrucât amenintarea nu a fost realizata in aceeasi imprejurare
in care a fost savârsita infractiunea de lovirea sau alte violente asupra persoanei vatamate C.I.,
ci ulterior
exercitarii actelor de violente de catre inculpat asupra persoanei vatamate.  De asemenea, s-a constatat ca in data de 16.05.2014, ulterior savârsirii infractiunii de lovirea sau alte violente, inculpatul a amenintat persoana vatamata
cu moartea
(inculpatul fiind trimis in judecata pentru infractiunea de lovirea sau alte violente, iar nu pentru tentativa de omor).

In consecinta,
numai daca in aceeasi imprejurare in care este realizata amenintarea este savârsita asupra persoanei vatamate si infractiunea
cu care aceasta a fost amenintata
, infractiunea astfel savârsita va absorbi infractiunea de amenintare
, situatie ce nu se regaseste in prezenta cauza.

Prin urmare, instanta de control judiciar constata ca Judecatoria T. a pronuntat o hotarâre legala si temeinica, motiv pentru care a respins apelul formulat de catre inculpatul B.I..  

Totodata, Curtea a constatat ca aparatorul partii civile C.I., avocat A. A., a depus in fata instantei de control judiciar trei chitante in dovedirea cheltuielilor judiciare efectuate de catre partea civila, cheltuieli solicitate a fi achitate de catre inculpatul B.I. in situatia in care acesta s-ar afla in culpa procesuala.

Astfel, s-au depus chitanta Seria … nr. …/01.05.2017 – 800 lei, chitanta Seria … nr. …/22.05.2018 – 500 lei si chitanta seria … nr. …/23.04.2018 - 600 lei.

Având in vedere ca prin respingerea apelului inculpatul B.I. se afla in culpa procesuala, instanta de control judiciar l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor de judecata catre partea civila C.I., insa nu in cuantum de 1900 lei, ci doar in cuantum de 1100 lei, intrucât suma de 800 lei (chitanta Seria … nr. …/01.05.2017 – 800 lei) trebuia solicitata in fata instantei de fond. Cauza in apel a fost inregistrata la data de
21.03.2018
, iar chitanta pentru suma de 800 lei a fost eliberata la data de
01.05.2017
.

Fata de aceste considerente, in baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p., Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.I. impotriva sentintei penale nr. 67/22.02.2018 pronuntata de Judecatoria T. ca nefondat.

L-a obligat pe apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat si la plata sumei de 1100 lei catre intimata parte civila C.I. reprezentând cheltuieli de judecata, conform chitantelor Seria AC nr.609/23.04.2018 si Seria 617/22.05.2018.

Onorariul avocatului din oficiu in suma de 260 lei s-a avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului P.

               
Autorul sintezei,                              Judecator Camelia Cazacu