Distinctia dintre incetarea de drept a contractului individual de munca si concediere. Regim juridic diferit.

 

Codul muncii, art. 56

 

Potrivit art.56 alin.1 lit d) din Codul Muncii, contractul de munca inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si stagiu minim de cotizare  pentru pensionare, iar constatarea cazului  de incetare de drept  a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termenele de 5 zile lucratoare .

O decizie de incetare de drept a contractului individual de munca in aceasta situatie nu este lovita de nulitate daca este emisa in perioada cand salariatul se afla in concediu medical, deoarece disp. art. 60 din Codul Muncii nu se aplica cazurilor de incetare de drept  a contractului  de.

Dispozitiile art.60 se aplica doar concedierilor dispuse in formele reglementate de art. 58 Codul Muncii.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale,

Decizia civila  nr. 243  din 9 februarie 2011.

 

Prin cererea inregistrata sub nr.2795/114/2010 contestatoarea BN a formulat contestatie impotriva deciziei de incetare  de drept a contractului individual de munca  nr. A4022/13.05.2010 emis de intimata UM, solicitand anularea acestei decizii, obligarea la plata indemnizatiei pentru incapacitate  temporara  de munca din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate potrivit art.12 din OUG  nr.158/2005.

In motivarea contestatiei, contestatoarea a aratat ca a fost angajata la UM din anul 1983, in functia de bibliotecara, iar prin decizia nr.A 4022/13.05.2010, angajatorul UM  a dispus incetarea de drept a contractului sau individual de munca cu nr.B10/25.04.1983, incepand cu data de 09.05.2010, data la care s-au  indeplinit conditiile cumulative privind varsta standard  de pensionare  si stagiu minim de cotizare realizat in sistemul public, masura luata in baza art.56 lit. b si art. 60 alin 1 lit. a din Codul Muncii .

Contestatoarea considera ca decizia de incetare de  drept a contractului de munca a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor legale  si astfel, prin emiterea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca la data la care se afla in concediu medical, angajatorul i-a incalcat dreptul legal de a beneficia atat de pensie cat si de indemnizatie pentru incapacitatea temporara  de munca .

A mai aratat contestatoarea ca potrivit art.83 alin 1 si 2 din Legea 19/2000 drepturile  de pensie  se platesc la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa cu 30 zile inainte de data indeplinirii acestor conditii. Daca cererile de pensionare se depun cu depasirea  termenului prevazut  la alin.1, drepturile de pensie  se cuvin si se platesc de la data depunerii cererii de pensionare .

Or, a aratat contestatoarea, se afla in concediu medical si implicit si in incompatibilitatea de a depune cererea de pensionare impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea coditilor prevazute de Legea nr. 49/2010.

De asemenea, a mai aratat ca la data emiterii deciziei de incetare a contractului de munca, 13.05.2010 se afla in concediu medical, angajatorul fiind anuntat in termen ca se afla in incapacitate  temporara de munca, iar incepand cu data 05.03.2010 si pana la 02.06.2010 se afla in concediu  medical conform certificatelor medicale anexate.

A precizat contestatoarea ca datorita bolii, fiind diagnosticata cu neoplazie, ceea ce a implicat internarea sa in spital, a fost pusa in imposibilitatea de a depune dosarul de pensionare in termenele legale, cat si in imposibilitatea de a efectua demersurile necesare  la arhiva Pitesti  pentru obtinerea adeverintelor privind sporurile avute in perioada 1971-1990.

Intr-un alt motiv, contestatoarea a aratat ca prin emiterea deciziei de incetare  de drept a contractului de munca la data la care se afla in concediu medical, angajatorul i-a incalcat dreptul legal de a beneficia de indemnizatii pentru incapacitatea  temporara de munca .

De asemenea, a mai aratat ca la data de 09.05.2010 prin decizia de incetare de drept a contractului individual de munca a incetat si calitatea sa de salariat ca urmare a indeplinirii  conditiilor cumulative privind varsta  standard de pensionare  si stagiul minim de cotizare realizate in sistemul public, insa cererea de pensionare  nu a fost depusa  din motive imputabile intrucat starea de incapacitate temporara de munca  intervenita  a fost o cauza mai presus de vointa sa si nu de o  actiune  premeditata , astfel incat, in prezent , nu poate beneficia  de indemnizatii de asigurari sociale, desi cuantumul  lunar al indemnizatiei pentru incapacitatea temporara de munca  ce i se cuvenea este de 100%  din baza de calcul stabilita conform OUG  nr. 158/2005.

A mai precizat  ca anterior  situatiei prezentate, a solicitat ramanerea  in activitate, insa angajatorul nu i-a dat  acordul .

Intimatul  MAN  a formulat  intampinare  prin care a invocat  exceptia lipsei calitatii procesuale  de exercitiu  a UM si a solicitat introducerea in cauza  a MAN  si citarea acestuia,  iar pe fond a solicitat  respingerea contestatiei.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale de exercitiu  a UM, s-a invocat disp art.3  din Legea 346/2006  privind organizarea si functionarea MAN   acesta  are personalitate juridica  si reprezinta in justitie structurile armate care nu au personalitate juridica.

 Structurile Ministerului  care au personalitate juridica, potrivit legii , pot fi reprezentate in justitie  de organele  de specialitate ale MAN , in conditiile stabilite prin ordin al Ministrului Apararii  si in acest sens  s-a emis Ordinul nr. 75/14.07.209 „ Instructiuni privind activitatea legislativa si de asistenta juridica in Ministerul Apararii Nationale „, prin care  a delegat pe seful  Directiei  pentru  relatia cu Parlamentul si asistenta juridica , sa reprezinte interesele institutiei  in fata instantelor  de judecata si a acestor organe cu activitate  jurisdictionala – art. 64 alin 1.

Capacitatea procesuala de exercitiu  consta in aptitudinea unei persoane  care are folosirea  in drept,  de a valorifica  singura acest  drept  in justitie , exercitand personal  drepturile procesuale  si indeplinind  tot astfel obligatiile procesuale.

Daca nu s-ar face aplicarea actelor normative care reglementeaza  reprezentarea acestor entitati  in fata instantelor de judecata , ar trebui  ca unitatile militare sa angajeze si sa conduca personal procesul, adica sa aiba capacitatea de a  sta in judecata,  ceea ce ar contraveni statului propriu .

Cat priveste fondul cauzei, paratul MAN a aratat ca in perioada 15.01.2002-09.05.2010 contestatoarea BN a fost angajata la UM.

Conform  art.41, art.167 alin.2 din Anexa 3 din Legea 19/2000, contestatoarea, nascuta la data de 09.07.1951  a indeplinit cumulativ conditiile de varsta  standard -58 ani si 10 luni  si stagiul  minim de cotizare  pentru pensionare  la data de 09.05.2010.

La inceputul lunii martie 2010, contestatoarea a solicitat in conformitate cu art.41 alin.5 din Legea 19/2000, sa fie mentinuta in functie dupa data indeplinirii cumulative  a conditiilor de varsta  standard  si a stagiului  minim de cotizare.

UM a inaintat Statului Major al Fortelor Aeriene pentru aprobarea Nota raport nr.A/S331/09.03.2010 la care i-a fost comunicat prin adresa  nr.A1 /2995/01.05.2010 a Sefului Serviciului Personal si Mobilizare din SMFA, raspunsul transmis de catre loctiitorul sefului Directiei Management Resurse Umane  prin fax-ul  G 210/29.03.2010  privind imposibilitatea  mentinerii  personalului civil  dupa indeplinirea  conditiilor  cumulative  de varsta standard  si a stagiului minim de cotizare .

Acest raspuns i-a fost adus la cunostinta contestatoarei la data de 08.04.2010 , cand a fost prezenta la sediul unitatii desi se afla in concediu medical, ocazie cu care i s-au comunicat si modificarile aduse de art.56 alin 1 lit. d din Codul Muncii  prin Legea 42/2010.

Prin Notificarea nr.A3470/28.04.2010, unitatea i-a comunicat  contestatoarei data la care  indeplineste cumulativ conditiile de varsta si stagiu minim  de cotizare pentru pensionare, precum si solicitarea de a depune cererea de pensionare la Casa Judeteana de Pensii in raza careia domiciliaza, in termenele prevazute de  art. 82 si 83 din Legea 19/2000.

Aceasta notificare i-a fost comunicata personal contestatoarei la data de  28.04.2010 cand a fost prezenta la sediul unitatii, cu toate ca se afla in concediu medical  la acea data , la rugamintea reprezentantilor  unitatii  de a-si depune cererea de pensionare conform art.82 si 83 din Legea 19/2000  cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a beneficia de drepturile de pensie de la data  indeplinirii conditiilor de pensionare, contestatoarea a mentionat  ca „ isi asuma riscurile  nedepunerii cererii de pensionare  inainte  de data de  09.05.2010”.

Intimatul considera ca a respectat  disp art.56 alin.1 lit.d din Codul Muncii  care stipuleaza  ca, contractul individual de munca  inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta  standard si stagiu minim de cotizare   pentru pensionare.

Contractul individual de munca a incetat de drept, chiar daca, contestatoarea se afla in concediu pentru incapacitate  temporara de munca, deoarece in conformitate  cu prev. art.60 alin 1 lit. a din Legea 53/203, concedierea salariatilor nu poate fi dispusa pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificatul medical  conform legii, nu prin incetarea de drept a contractului.

Intimatul a mai aratat ca decizia nr.A 402/13.05.2010 de incetare de drept  a contractului individual de munca, adeverinta de  sporuri  pentru perioada 191-2001, copii ale  raspunsurilor  primit de la Directia de Legislatie a Muncii , Contencios si Relatii cu Parlamentul  din cadrul ministerului muncii , Familie si Protectie Sociale , au fost comunicate si contestatoarei la data de 16.05.2010 , in termenul legal de 5 zile  prevazut de art.56 alin.2 din Codul Muncii, prin intermediul sefului Sectiei Invatamant din cadrul UM, aceasta a semnat de primirea deciziei , dar a refuzat sa primeasca carnetul de munca cu seria ID nr.0235118 care a  ramas la dispozitia  acesteia la structura de personal a unitatii militare.

Ca atare, intimatul a solicitat sa fie respins acest capat de cerere ca neintemeiat.

Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere prin care contestatoarea solicita obligarea la plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca  din Bugetul fondului National unic de asigurari sociale de sanatate potrivit art. 12 din OUG  nr. 158/2005 , intimatul a invocat exceptia lipsei calitatii  procesuale pasive a MAN si  a solicitat respingerea acestei cereri ca fiind introdus impotriva  unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva .

Astfel, a aratat ca in conformitate cu disp art. 12 din OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca  se suporta  de angajator , din prima zi  pana in a 5 zi de incapacitate temporara de munca

din bugetul Fondului National  unic de asigurari sociale  de sanatate  incepand cu ziua urmatoare  celei suportate de angajator , conform lit.a si pana la  data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia ;  prima zi de incapacitate temporara de munca , in cazul persoanelor asigurate  prev la art. 1 alin 1 lit. c si alin 2 .

Avand in vedere ca, la data incetarii de drept  a contractului individual de munca 09.05.2010  contestatoarea  se afla in concediu medical pentru incapacitate de munca, potrivit art.12 din OUG nr 12/205, indemnizatia aferenta se suporta de Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate  si se platesc de Casa teritoriala d Pensii Buzau.

 Potrivit art.32 alin 2 din OUG 158/2005, in situatia in care a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca, drepturile prev. la art.2 alin .1 care s-au nascut anterior iesirii acestor situatii, se achita de la bungetul Fondului  National  unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate .

Dupa administrarea probatoriilor, prin sentinta civila nr.1337 din data de 12 noiembrie 2010 pronuntata de Tribunalul Buzau, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a UM privind primul capat de  cerere ; s-a respins primul capat de cerere al contestatiei, ca neintemeiat ; s-a admis  exceptia lipsei calitatii procesuale  pasive a UM si MAN  privind cel de-al doilea capat de cerere ce vizeaza obligarea la plata indemnizatiei pentru incapacitate  temporara de munca si in consecinta s-a respins acest capat de cerere ca atare.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a apreciat in ceea ce  priveste contestatia impotriva deciziei de incetare de drept a contractului de munca al contestatoarei, ca intimata UM are calitate procesuala pasiva cat si calitate procesuala de exercitiu.

Capacitatea procesuala de exercitiu consta in oportunitatea unei persoane care are folosinta in drept, de a valorifica singura acest drept in justitie, exercitand personal drepturile procesuale si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale .

Capacitatea procesuala de exercitiu este urmarea fireasca a capacitatii de folosinta , pentru ca in lipsa unui drept nu este de conceput nici exercitiul lui .

Calitatea de parti in proces trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului si respectiv al obligatiei ce favorizeaza continutul raportului de drept national dedus judecatii .

In cauza, obiectul pricinii il constituie anularea deciziei  de incetare de drept a contractului de munca , emisa de UM.

Prin urmare, calitatea procesuala o are UM  Boboc care a emis actul a carui anulare se cere .

Daca UM nu ar fi avut capacitatea de exercitiu, nu ar fi putut exercita dreptul de a dispune asupra unui drept ce formeaza continutul raportului de dreptul muncii.

Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale iar actele juridice facute de organele  persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi  ( art. 35 alin D31/1954).

Deci, intimata UM are  calitate  procesuala pasiva si poate fi reprezentata de MAN, iar potrivit art.3 din Legea 346/2006, instanta de fond a inlaturat astfel confuzia ce o face intimatul MAN intre calitatea de parte in proces si aceea de reprezentat .

Cat priveste fondul solutionarii acestui capat de cerere, referitor la contestatia impotriva  deciziei de incetare de drept a contractului de munca  nr. A 4022/13.05.2010, instanta de fond a constatat ca este nefondat, potrivit urmatoarelor considerente :

Contestatoarei i-a incetat de drept contractul de munca conform art.56 alin. 1 lit d) din Codul Muncii  astfel cum a fost modificat prin Legea 49/2010.

Potrivit art.56 alin.1 lit d) din Codul Muncii, contractul de munca inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si stagiu minim de cotizare  pentru pensionare .

La alineatul 2 din acelasi articol statueaza ca pentru situatiile prevazute la alin 1 lit d-k, constatarea cazului  de incetare de drept  a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea  acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termenele de 5 zile lucratoare .

In speta, contestatoarea, nascuta la 09.07.1951 a indeplinit cumulativ conditiile de varsta standard – 58 ani si 10 luni  si stagiu minim de cotizare pentru pensionare la data de 09.05.2010 conform art 41, art 167 si anexa 3 la Legea 19/2000.

 Anterior acestei date, contestatoarea a solicitat conform  art 41 alin 5 din Legea 19/2000 sa fie mentinuta in functie dupa data indeplinirii cumulative a conditiilor de pensionare,  dar i s-a respins cererea, situatie adusa la cunostinta acesteia

In atare  situatie, intimata  UM a procedat la emiterea deciziei  nr A 4022/13.05.2010 , de incetare de drept  a contractului de munca.

Contestatoarea considera ca aceasta decizie este lovita de nulitate deoarece a fost emisa in perioada cand se afla in concediu medical ( 05.03.2010- 02.06.2010), insa instanta de fond nu a retinut punctul de vedere al acesteia intrucat, disp. art. 60 din Codul Muncii de interzicere  a concedierii  pe durata incapacitatii temporare  de munca, stabilite  prin certificat medical nu se aplica cazurilor de incetare de drept  a contractului  de munca  prev de art.56 Codul Muncii.

Dispozitiile art.60 se aplica doar concedierilor dispuse in formele reglementate de art 58 Codul Muncii.

E drept ca la art.61 alin.1 lit.e Codul Muncii era reglementata concedierea  pentru cazul in care salariatul indeplineste conditiile  de varsta standard  si stagiu de cotizare, dar acest alineat  lit e )  a fost abrogat prin Legea 49/2010  si se regaseste introdus  prin aceeasi lege la art 56 lit  d) din Codul Muncii astfel cum a fost modificat si completat, la sectiunea incetarii de drept a contractului de munca.

 Decizia salariatului ( in speta a contestatoarei )  de a se pensiona  sau nu, nu modifica decizia angajatorului de a inceta de drept contractul si obligatia lui de a constata acest fapt .

Pentru angajatorii din sistemul public este o obligatie  sa  constate incetarea de drept, astfel acestia vor raspunde  patrimonial pentru neaplicarea  art.56 lit d) din Codul Muncii cat si contraventional  in baza art. 17 alin. 1 si art.23 din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea  cheltuielilor publice, sustinerea mediului  de afaceri .

Fiind vorba de o incetare la termen, nu are importanta daca anterior  intervenise o situatie de suspendare a contractului de munca fie ea si de drept  ( cum este in speta  incapacitatea temporara de munca ) acesta nu va amana  data incetarii de drept  a contractului de munca .

In ce priveste al doilea capat de cerere  prin care contestatoarea solicita obligarea la plata indemnizatiei  pentru incapacitate temporara de munca din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate potrivit art 12 din OUG 158/2005, instanta de fond a respins acest capat de cerere ca fiind introdus impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala pasiva.

Astfel, la art.12 din OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate se stipuleaza ca indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre angajator, din prima pana in a 5 zi de incapacitate temporara de munca si din bugetul Fondului National unic de asigurari sociale de sanatate incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator, pana la incetarea incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a  pensionarii acestuia .

Avand in vedere ca la data de 09.05.2010 contractul de munca al contestatoarei a incetat de drept, in acest caz se aplica disp. art.32 alin.2 din OUG 158/2009 care precizeaza ca in situatia in care a expirat termenul pentru care a fost incheiat  contractul individual de munca drepturile prev. de art. 2 alin. 1 care s-au nascut anterior ivirii acestor situatii, se achita din bugetul Fondului National  unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate .

Raportat la situatia retinuta, instanta de fond a apreciat ca nu intimatele au calitate procesuala pasiva pentru a fi obligate la plata acestei indemnizatii, ci casa de asigurari de sanatate.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea BN, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Criticand sentinta, recurenta-contestatoare arata ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca dispozitiile art.60 se aplica doar concedierilor dispuse in formele reglementate de art.58 Codul Muncii si nu se aplica cazurilor de incetare de drept a contractului de munca prevazut de art.56 Codul muncii.

De asemenea, recurenta-contestatoare arata ca inainte de emiterea deciziei de pensionare de catre U.M., i-a fost suspendat abuziv contractul de munca, conform art.50 lit.b din Legea nr.53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare pe durata concediului pentru incapacitate temporara de munca.

Intr-adevar potrivit art.56 alin.1 lit.d din Codul muncii, contractul de munca statueaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si stagiul minim de cotizare pentru pensionare, dar acest articol odata ce este insotit de certificatele de concediu medical nu mai are valoare juridica fata de disp. art.50 lit. b si art. 60 alin.1 lit. a, deoarece nu a renuntat voluntar la privilegiile oferite de lege, acest lucru fiind coroborat si cu art.13 alin.3 lit.b din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru aceste considerente, recurenta-contestatoare solicita admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei aceleiasi instante de fond, in vederea rejudecarii cauzei.

Curtea, verificand sentinta recurata in raport de criticile formulate de recurenta-contestatoare, de dispozitiile legale incidente in cauza si de mijloacele de proba administrate dar si sub toate aspectele, astfel cum impune art.3041 Cod procedura civila constata ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

La data  de 9.05.2010, recurenta a indeplinit cumulativ conditiile de varsta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare, astfel ca unitatea militara intimata a constatat incetat de drept contractul de munca conform art.56 alin. 1 lit d) din Codul Muncii  astfel cum a fost modificat prin Legea 49/2010.

Potrivit art.56 alin.1 lit d) din Codul Muncii, contractul de munca inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si stagiu minim de cotizare  pentru pensionare .

Corect a retinut instanta de fond ca la alin. 2 din acelasi articol se statueaza ca pentru situatiile prevazute la alin 1 lit. d-k, constatarea cazului  de incetare de drept  a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea  acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termenele de 5 zile lucratoare .

Nu poate fi primita sustinerea recurentei ca aceasta decizie este lovita de nulitate fiind emisa in perioada cand salariata se afla in concediu medical (05.03.2010- 02.06.2010), deoarece disp. art. 60 din Codul Muncii de interzicere  a concedierii  pe durata incapacitatii temporare  de munca, stabilite  prin certificat medical nu se aplica cazurilor de incetare de drept  a contractului  de munca  prev. de art.56 Codul Muncii, cum corect a retinut instanta de fond.

Dispozitiile art.60 se aplica doar concedierilor dispuse in formele reglementate de art. 58 Codul Muncii.

In prezenta cauza nu ne aflam, insa, in prezenta unei concedieri  ci a unei incetari de drept a contractului de munca, situatii diferite cu regim juridic diferit.

Corect a retinut instanta de fond si faptul ca, fiind vorba de o incetare de drept a contractului de munca, nu are importanta daca anterior intervenise o situatie de suspendare a contractului de munca, fie ea si de drept (cum este in speta  incapacitatea temporara de munca) si ca acesta nu va amana  data incetarii de drept  a contractului de munca.

Corecta este hotararea instantei de fond si cu privire la al doilea capat de cerere, care, facand aplicarea disp. art.12 si 32 din OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, raportat la data incetarii de drept a contractului individual de munca, a constatat ca intimatele din prezenta cauza nu au calitate procesuala pasiva, drepturile pentru concediul medical achitandu-se din bugetul Fondului National  unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate.

Pentru motivele expuse, curtea, vazand disp. art.304, 3041 si 312 alin.1 C.pr.civ. a respins recursul ca nefondat.

 

(Judecator Cristina Moiceanu)