Criterii privind stabilirea cuantumului despagubirilor nepatrimoniale.

 

Art.1385 din Noul Cod civil

 

Despagubirea acordata partii vatamate reprezentand contravaloarea prejudiciului nepatrimonial trebuie sa asigure o justa despagubire stabilita in raport de criteriile generale prevazute de art.1385 din Noul Cod civil.

Potrivit art.1385 alin.4 Cod civil, daca fapta ilicita a determinat pierderea sursei de a obtine un avantaj sau de a evita o paguba, despagubirea va fi proportionala cu probabilitatea obtinerii avantajului sau, dupa caz, a evitarii pagubei.

Principiul reglementat are ca scop sa evite prin plata despagubirilor o imbogatire fara justa cauza in favoarea partii vatamate, astfel ca marja de aprecierea a instantei la stabilirea cuantumului despagubirilor este limitata de acest criteriu obiectiv stabilit prin lege, de natura sa asigure o  justa despagubire partii vatamate.

 

(Decizia civila nr. 2673/02.10.2017)

 

Prin cererea inregistrata la data de 25.11.2015 la Judecatoria Costesti si la data de 23.02.2016 pe rolul Tribunalului Arges, reclamantul S.S. a solicitat, in contradictoriu cu parata A.F.P.V.S. (FPSV) si intervenientul fortat S.I.M., obligarea paratei la plata sumelor de 150.000 euro (90.000 lei), reprezentand daune morale si a sumei de 1000 euro (5000 lei), reprezentand daune materiale.

In motivare reclamantul a aratat ca, la data de 10.10.2014, datorita pierderii controlului auto AG-03-DMR, condus de intervenientul S., s-a produs un accident de circulatie pe raza comunei Buzoesti, ce a avut ca urmare vatamarea sa corporala, stand internat 18 zile la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, aratand ca nicio suma de bani nu poate compensa trauma psihica prin care a trecut. Inalta Curte de Casatie si Justitie a indicat criteriile pe care trebuie sa le aiba in vedere judecatorul la stabilirea daunelor morale, dar, totodata, si persoana care trebuie sa achite aceste daune.

Prin sentinta nr. 95/14.03.2017, Tribunalul Arges a admis in parte actiunea si a obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 36.000 lei, daune morale, precum si suma de 1350 lei, daune materiale, respingand cererea privind acordarea cheltuielilor de judecata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut incidenta dispozitiilor art. 3 alin. 1 si 3 din Ordinul 1/2008 R, pentru punerea in aplicare a Normelor privind Fondul de protectie a victimelor strazii, in vigoare la data producerii accidentului, conform cu care Fondul acorda despagubiri persoanelor pagubite prin accidente de vehicule, daca vehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a ramas neidentificat ori nu era asigurat pentru raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate ca legea prevedea obligativitatea asigurarii, in acest din urma caz, acordandu-se persoanelor prejudiciate despagubiri atat pentru daune materiale, cat si pentru vatamari corporale sau decese.

In ceea ce priveste daunele materiale, tribunalul a constatat ca acestea se ridica la suma justificata prin adresa nr. 4676/2015, chitanta nr. 11871/2014 si factura fiscala nr. MOV 72458/2014, de 1350 lei, suma cu care parata a fost de acord, iar, la dosar nu a fost facuta dovada unui alt cuantum, prin alte inscrisuri justificative.

Referitor la daunele materiale, instanta de fond a retinut ca prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat suma de 150.000 euro (90.000 lei, in dosarul reunit) si a avut in vedere faptul ca nimeni nu a contestat suferinta fizica si psihica ce a fost cauzata partii la momentul producerii accidentului si ulterior, pe perioada de spitalizare si de ingrijiri medicale, insa, in raport de faptul ca, potrivit concluziilor medico-legale, necontestate de catre reclamant, acesta nu prezinta prejudiciu estetic si nu i s-au recomandat tratamente de recuperare, fiind necesara doar interventia de extragere a materialului de osteosinteza, de faptul ca alte dovezi in sustinerea unei astfel de sume nu s-au adus, apreciind ca 36.000 lei, suma cu care parata a fost de acord, este suficienta pentru acoperirea prejudiciului cauzat acestuia, reprezentand o despagubire justa.

Reclamantul S.S. a formulat
apel
impotriva sentintei nr. 95/2017, pentru motive de nelegalitate si netemeinicie in dezvoltarea carora s-a aratat, in esenta, ca instanta de fond a facut o apreciere gresita asupra cuantumului despagubirilor reprezentand prejudiciul moral, in sensul ca acest cuantum se situeaza sub nivelul mediu de despagubiri stabilit in jurisprudenta nationala.

Prin modul in care s-a stabilit cuantumul despagubirilor nu s-a respectat principiul raspunderii civile delictuale, acela potrivit cu care trebuie sa fie acordata partii pagubite o despagubire integrala, potrivit art. 1381 si urmatoarele din Codul civil.

De asemenea, trebuia sa fie analizate urmarile severe ale accidentului, care au afectat atat viata sociala, cat ti viata privata a apelantului.

Solutia pronuntata de instanta de fond nu este motivata in fapt, pentru ca, din aceasta motivare sa rezulte convingerea intima a instantei la pronuntarea solutiei privitoare la raspunderea civila delictuala si sa fie asigurata legalitatea hotararii si cu privire la acest aspect.

Prin decizia civila nr. 2673/02.10.2017, Curtea de Apel Pitesti a admis apelul formulat de reclamantul S.S., impotriva sentintei civile nr.95 din 14 martie 2017, pronuntata de Tribunalul Arges – Sectia civila, a schimbat in parte sentinta in sensul ca a majorat cuantumul daunelor morale de la 36.000 lei la 46.000 lei, a mentinut in rest sentinta.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Instanta de fond a retinut ca vatamarea corporala suferita de catre apelant in urma unui accident rutier produs de catre un autovehicul pentru care nu a fost incheiata asigurare obligatorie de raspundere civila, acesta dinainte a suferit si un prejudiciu moral, cuantificat la suma de 36.000 lei, pe care instanta a considerat-o ca fiind una ce reprezinta o despagubire justa.

Cu privire la criteriile avute in vedere la cuantificarea prejudiciului moral, instanta nu a facut nicio referire pentru a se putea analiza daca suma stabilita constituie intr-adevar o despagubire justa pentru acest gen de pretentii.

Este incontestabil ca reclamantul-apelant in urma accidentului rutier, pentru leziunile provocate, a avut si o suferinta psihica, care putea sa fie compensata prin plata unei sume cu titlu de despagubiri morale.

Pentru stabilirea cuantumului despagubirilor, instanta trebuia sa tina cont de principiile generale reglementate de art. 1385 Cod civil, precum si de principiul special privitor la repararea prejudiciului nepatrimonial reglementat de art. 1391 din acelasi cod.

Potrivit art. 1391 Cod civil, in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, la cererea partii interesate se poate acorda o despagubire care sa compenseze prejudiciul cauzat prin restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.

Compensarea acordata trebuie sa asigure o justa despagubire partii vatamate, stabilita in raport de criterii obiective rezultand din elementele cauzei, insa prin aceasta despagubire nu trebuie sa se creeze o imbogatire fara justa cauza in favoarea reclamantului.

Stabilirea despagubirilor pentru prejudiciile nepatrimoniale presupune si o apreciere subiectiva a instantei, facuta in limita unor criterii legale si a situatiei de fapt concreta rezultata din administrarea probelor, din care rezulta existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si rezultatul pagubitor constand in restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.

Instanta de fond a facut o apreciere corecta asupra elementelor raspunderii civile delictuale, reprezentand prejudiciul nepatrimonial cauzat reclamantului in urma accidentului rutier, insa cuantumul despagubirilor la suma de 36.000 lei nu reprezinta o despagubire justa, in raport de gravitatea suferintei.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca leziunile suferite in urma accidentului rutier au necesitat pentru ingrijire 80-85 de zile, perioada in care reclamantul nu s-a mai putut manifesta in viata de familie si in viata sociala in mod corespunzator, ceea ce a condus la producerea unei suferinte fizice si psihice.

Pentru evitarea unei imbogatiri fara justa cauza la stabilirea despagubirilor trebuie sa se tina cont de principiul proportionalitatii daunei cu despagubirea acordata.

Suma de 36.000 lei stabilita de catre instanta de fond cu titlu de despagubiri morale nu este corespunzatoare principiului proportionalitatii ce trebuie sa existe intre dauna si valoarea care compenseaza paguba nepatrimoniala, aceasta fiind inferioara si care nu asigura o justa despagubire, in sensul art. 1381 Cod civil.

Pentru plata despagubirii reprezentand valoarea daunelor nepatrimoniale, reclamantul a solicitat prin cererea de chemare in judecata suma de 150.000 euro, care poate sa conduca la o imbogatire fara justa cauza, avand in vedere cuantumul exagerat, astfel ca despagubirea justa in raport de argumentele aratate trebuie sa fie situata intre suma stabilita de instanta de fond si suma solicitata de reclamant prin cererea introductiva de instanta.

Fata de toate aceste argumente, Curtea in temeiul art. 480 Cod procedura civila, a admis apelul, a schimbat in parte sentinta in sensul ca a majorat cuantumul daunelor morale de la 36.000 lei la 46.000 lei si a mentinut in rest sentinta.