Calificarea juridica corespunzatoare a cererilor formulate de parti. Rolul activ al judecatorului
18 martie 2020Puterea executorie a unui titlu executoriu fata de disp. art. 405 Cod procedura civila. Distinctia intre autoritate de lucru judecat si puterea lucrului judecat.
18 martie 2020
Contestatie in anulare. Greseala de judecata.
C.proc.civ., art. 318 alin. 1 teza 1
In situatia in care instanta de recurs a cunoscut existenta si continutul actului si a facut asupra lui o apreciere, stabilind, atat prin masura dispusa prin rezolutia de primire a judecatorului, cat si prin decizia pronuntata, ca recursul declarat de contestator este susceptibil de taxa de timbru, in cuantumul specificat de instanta si comunicat contestatorului, nu se poate discuta despre o eventuala greseala materiala, care sa poata fi remediata pe calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare speciala.(Decizia nr. 108/14.02.2011 a Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie).
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie,
Decizia nr. 108 din 14 februarie 2011.
Curtea de Apel Ploiesti a fost investita prin dosarul nr. 12086-/281/2009/a1 cu solutionarea contestatiei in anulare formulata de contestatoarea DGASPC PH., in contradictoriu cu intimatii S.J.S. si T.P., impotriva deciziei nr. 11/11.01.2011 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti.
In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca prin hotararea contestata, Curtea de Apel Ploiesti a anulat pentru netimbrare recursul declarat impotriva deciziei nr. 620/2010 a Tribunalului Prahova, fara a tine seama ca, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, institutiile publice sunt scutite de plata taxelor de timbru, in cauzele in care pretentiile formulate au ca obiect venituri publice.
In speta dedusa judecatii, a precizat contestatoarea, era aplicabil textul de lege mentionat, intrucat obiectul cererii de chemare in judecata il constituia validarea unei popriri asupra veniturilor pe care le obtine ca institutie publica, aflata in subordinea Consiliului Judetean Prahova.
Totodata, a invederat contestatoarea, instantele anterioare - de fond si apel - nu au solicitat in celelalte faze procesuale, achitarea vreunei taxe judiciare de timbru.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art. 317 si urm. Cod proc. civila.
La data de 14.02.2011, Curtea de Apel Ploiesti a pronuntat decizia nr. 108, prin care a respins ca neintemeiata contestatia in anulare formulata de contestatoarea DGASPC PH., retinand urmatoarele :
Ca prim aspect, Curtea a retinut ca, prin motivele formulate, contestatoarea a invocat existenta unei greseli materiale savarsita de instanta de recurs, ceea ce a determinat calificarea caii de atac exercitata impotriva deciziei nr. 11/11.01.2011 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti ca reprezentand o contestatie in anulare speciala, intemeiata in drept pe disp. art. 318 alin.1 teza I Cod proc. Civila.
In sensul textului mentionat, notiunea de „greseala materiala” inseamna o eroare de ordin procedural, in legatura cu aspectele formale ale judecatii in recurs, de o asemenea gravitate, incat a avut drept consecinta pronuntarea unei solutii gresite.
In acest context, in jurisprudenta se aminteste constant, cu titlu de exemplu, situatia respingerii recursului ca tardiv sau anularea lui pentru netimbrare, desi la dosar se gaseau dovezi din care rezulta ca a fost formulat in termen ori a fost legal timbrat.
Curtea a constatat ca, in speta dedusa judecatii nu ne aflam insa intr-o asemenea ipoteza, intrucat, potrivit considerentelor hotararii contestate, instanta de recurs a cunoscut existenta si continutul actului si a facut asupra lui o apreciere, stabilind, atat prin masura dispusa prin rezolutia de primire a judecatorului, cat si prin hotararea pronuntata, ca recursul declarat de contestatoare este susceptibil de taxa de timbru, in cuantumul specificat de instanta si comunicat contestatoarei-recurente prin dovada de indeplinire a procedurii de citare aflata la fila 7 dosar recurs, aplicandu-i acesteia, pentru neindeplinirea acestei obligatii, sanctiunea de anulare a caii de atac pentru netimbrare, prev. de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 9 din OG nr. 32/1995.
In acest context, procedura pe care contestatoarea trebuia sa o urmeze in recurs, in situatia in care aprecia ca nu datoreaza taxa de timbru, era cea reglementata de art. 18 din Legea nr. 146/1997 republicata, de formulare a unei cereri de reexaminare, in termen de 3 zile de la data comunicarii sumei datorata cu titlu de taxa de timbru, impotriva modului de stabilire a acesteia.
Prin urmare, a apreciat Curtea, demersurile jurisdictionale ale contestatoarei, formulate pe calea reglementata de art. 318 alin .1 teza I Cod proc. civila, sunt in mod evident nefondate, intrucat in speta nu ne aflam in prezenta unei greseli materiale in sensul textului de lege mentionat, ci eventual, in fata unei greseli de judecata, a carei analizare si remediere nu este insa posibila pe calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare.
Constatand ca nu exista motive de retractare a hotararii, Curtea, in temeiul disp. art. 320 Cod proc. civila, a procedat la respingerea contestatiei in anulare ca neintemeiata.
(Judecator Andra-Corina Botez)