Contencios administrativ. Competenta materiala.

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 2 alin.1 lit.f, art. 10 alin.1

 

Somatia de plata, ca si titlul executoriu, sunt acte de executare si nu acte administrative, contestarea sau suspendarea lor putandu-se cere in fata instantei de executare si nu in fata instantei de contencios administrativ.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, de

Contencios Administrativ si Fiscal,

Sentinta nr. 459 din  12 decembrie 2012.

           

Prin cererea inregistrata sub nr. 953/42/2012 la data de 27 noiembrie 2012,  reclamanta Regia Autonoma de Transport Public Ploiesti, in contradictoriu cu paratul Serviciul Public Finante Local Ploiesti, a solicitat suspendarea executarii somatiei de plata nr. 33309/12.11.2012, emisa in baza deciziei de impunere nr. 094800/01.10.2012 stabilita prin raportul de inspectie fiscala nr. 094 799 din 01.10.2012, emisa de Serviciul Public Finante Locale al Municipiului Ploiesti, prin care s-au dispus obligatii fiscale suplimentare in cuantum total de 11.046.707 lei, pana la pronuntarea instantei de fond asupra contestatiei formulata impotriva actului administrativ fiscal.

In temeiul dispozitiilor art. 115 si urm. Cod procedura civila, paratul Serviciul Public Finante Locale Ploiesti, a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Ploiesti, intrucat somatia si titlul executoriu nr.33309/12.11.2012 sunt acte de executare si nu acte administrative fiscale, in sensul dispozitiilor art. 41 din O.G. nr. 92/2003, Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Analizand exceptia invocata, fata de dispozitiile art.137 C. pr. civ, Curtea a retinut urmatoarele:

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. l lit. f din Legea nr. 554/2004, modificata, ca fiind activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui
act administrativ
, in sensul acestei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezulta din prevederile art. 8, care reglementeaza obiectul actiunii judiciare.

Competenta materiala a instantei de contencios administrativ si fiscal este reglementata de dispozitiile art. 10 alin.1 din Legea nr. 554/2004 potrivit carora „Litigiile privind
actele administrative
emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 500.000 de lei se solutioneaza in fond de catre tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel".

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice (…). Conform dispozitiilor art.14 din Legea nr.544/2004 a contenciosului administrativ, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond.

In speta, instanta a fost investita cu o actiune in contencios administrativ prin care reclamantul solicita suspendarea somatiei de plata nr. 33309/12.11.2012, emisa in baza deciziei de impunere nr. 094800/01.10.2012 stabilita prin raportul de inspectie fiscala nr. 094 799 din 01.10.2012, emisa de Serviciul Public Finante Locale al Municipiului Ploiesti, prin care s-au dispus obligatii fiscale suplimentare in cuantum total de 11.046.707 lei, pana la pronuntarea instantei de fond asupra contestatiei formulata impotriva actului administrativ fiscal.

Or, somatia de plata, ca si titlul executoriu, sunt acte de executare si nu acte administrative, contestarea sau suspendarea lor putandu-se cere in fata instantei de executare si nu in fata instantei de contencios administrativ.

Pentru aceste considerente si in temeiul art. 158 C.pr. civ., Curtea a admis exceptia necompetenteimateriale invocata de parata si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Ploiesti.

(Judecator Florentina Dinu)