Conform art. 146 alin. 1 lit. a coroborat cu art. 155  alin. 5 lit. e din Codul fiscal  dreptul de deducere  a TVA  pentru cumparator se acorda  doar daca  factura  cuprinde  denumirea, adresa  si codul de inregistrare  fiscala a cumparatorului  de bunuri si servicii.

 

Cod Fiscal, art. 146 alin. 1 lit. a, art. 155 alin. 5 lit. e

 

Curtea de Apel  Ploiesti, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal,

Decizia nr. 1697 din 2 iunie 2015.

 

Prin decizia nr. 1697 din 2 iunie 2015 Curtea de Apel Ploiesti a respins recursul formulat de reclamanta SC S.G. SRL, impotriva sentintei nr.  4147 din 15.12.2014 pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu cu intimata parata D.G.F.P. P., ca nefondat.

Prin sentinta nr. 4147 din 15.12.2014 Tribunalul Prahova a respins actiunea formulata de reclamanta SC S.G. SRL, in contradictoriu cu parata D.G.F.P. P., ca neintemeiata.

Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta SC S.G. SRL intemeiat pe dispozitiile art. 483 si urmatoarele din NCPC solicitand  admiterea recursului, casarea sentintei si, in principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Prahova, iar in subsidiar  rejudecand cauza  admiterea actiunii
.

Curtea, examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, a normelor legale incidente in cauza,  constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed :

Inspectia fiscala efectuata in cauza a intocmit prin RIF  nr. F- PH 528/20 noiembrie 2012  si Decizia  de impunere  nr. F-PH  584/7045 din 20 noiembrie  2012 avand  ca obiectiv verificarea modului de calcul, evidenta si declarare a obligatiilor  fiscale datorate  bugetului  general consolidat, printre care si cele reprezentate  de impozitul de profit  aferent perioadei  01 ianuarie 2007-30 iunie 2012 si de taxa pe valoarea adaugata  aferenta perioadei  1 ianuarie  2007-31 august 2012.

Facturile de achizitii  energie electrica, apa si gaze  naturale  emise de furnizorii  E. SA, A. N. SA si D. SA,  pe numele SC M. SRL, nu pot fi considerate documente justificative pentru societatea comerciala  contestatoare.

Documentele justificative conform Ordinului MEF nr. 3512/2008,   trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale:denumirea documentului, denumirea/numele si prenumele dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care intocmeste documentul, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor  care participa  la efectuarea operatiunii  economico financiare, continutul  operatiunii economico financiare si atunci cand este necesar  temeiul legal al efectuarii  acesteia, datele cantitative si valorice  aferente operatiunii, precum numele, prenumele si semnaturile  persoanelor care raspund  de efectuarea operatiunii  economico financiare, ale persoanelor cu atributii  de control financiar preventiv  si ale persoanelor in drept  sa aprobe operatiunile  respective, dupa caz.

Conform acestor prevederi, facturile emise de furnizorii de utilitati pentru  cumparatorul SC M. SRL nu sunt documentele justificative pentru inregistrarea acestora  in contabilitatea SC S.G. SRL, respectiv pentru inregistrarea  atat a cheltuielilor  cu serviciile, cat si a TVA  deductibila aferenta, intrucat cumparatorul inscris in facturi nu este societatea comerciala contestatoare ci societatea comerciala care a incheiat  contract cu acesti furnizori, respectiv SC M. SRL.

Astfel, conform art. 146 alin. 1 lit. a coroborat cu art. 155  alin. 5 lit. e din Codul fiscal  prevad clar ca dreptul de deducere  a TVA  pentru cumparator se acorda  doar daca  factura  cuprinde  denumirea, adresa  si codul de inregistrare  fiscala a cumparatorului  de bunuri si servicii.

In  aceasta speta, cumparatorul inscris in facturile fiscale emise de furnizori este SC M. SRL Ploiesti  si codul unic de inregistrare apartine acestei societati comerciale si nu apartine SC S.G. SRL, iar mentionarea in contractul de inchiriere nr. 3/2007 a obligatiei locatarului  ca plata utilitatilor  sa fie facuta de catre aceasta, respectiv  SC S. G. SRL, nu inlocuieste prevederea legala referitoare la forma si continutul unui document justificativ, respectiv a unei facturi fiscale.

Astfel, asa cum bine a retinut expertul contabil  desemnat in cauza, respectiv  domnul D P, potrivit dispozitiilor art. 19  alin. (1), art. 21  alin. 4 lit. f, art. 146  alin. 1 lit. a si art. 155  alin. 5 din Codul fiscal  acele cheltuieli  care nu au la baza un document justificativ (factura) care sa cuprinda in mod obligatoriu: denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare  ale cumparatorului de bunuri sau servicii  nu sunt deductibile fiscal  la calculul impozitului  pe profit.

Astfel, pentru spatiul inchiriat de la SC M. SRL in perioada 2007-2009, conform contractului de inchiriere  nr. 3/17.04.2007, cheltuielile in suma de 95.286 lei (27.665 lei/an/2007, 38.051 lei /an/2008 si 29.570 lei/an/2009)  reprezentand achizitii de utilitati (energie electrica, apa si gaze naturale ) de la FFEE E. F. M. N., A.N.  Ploiesti, D. S. SA  nu sunt deductibile fiscal la calculul  impozitului pe profit  pentru SC S.G. SRL  Ploiesti, intrucat:facturile de utilitati emise de cei trei furnizori  pe numele firmei SC M. SRL  in calitate de titular al contractelor  de furnizare  energie electrica, apa si gaze naturale, au fost inregistrate eronat  in contabilitatea SC S. G. SRL, SC M.SRL  ar fi trebuit sa refactureze contravaloarea utilitatilor catre SC S. G. SRL Ploiesti.

In ce priveste TVA-ul aferent facturilor de utilitati emise de cei trei furnizori  FFEE E. F. M. N., A.N.  Ploiesti, D. S. SA  pe numele firmei SC M. SRL  in calitate de titulara a contractelor  de furnizare energie  electrica, apa  si gaze naturale  in  suma de 16.842 lei, SC S.G. SRL, de asemenea,  nu are drept de deducere a taxei, conform prevederilor  art. 146  alin. 1 lit. a si art. 155  alin. 5 lit. e din Codul Fiscal  coroborate cu cele din  art. 6 alin. 2 din Legea 82/1991 republicata  cu modificarile si completarile  ulterioare  si ale pct. 2 din normele metodologice  de intocmire si utilizare  a documentelor financiar contabile  aprobate prin Ordinul MEF nr. 3512/27.11.2008.

Prin urmare instanta de fond a aplicat si interpretat corect dispozitiile  legale in vigoare  la situatia de fapt dedusa  judecatii  facand trimitere la dispozitiile  Ordinului MEF nr. 3512/2008  si la art. 155 alin. 5 lit. e din Codul fiscal, texte de lege care se aplica  atat in privinta TVA, cat si a impozitului pe profit.

Cu privire la ultimul motiv de recurs  legat de omisiunea organului fiscal  privind emiterea si comunicarea avizului de inspectie  fiscala, potrivit  art. 102  alin. 1 lit. b din  OG 92/2003, Curtea constata ca reclamanta nu a contestat  mai intai la organul fiscal  acest aspect,  motiv  pentru care  nu poate fi cenzurat  pentru  prima data  de instanta .

 

( Judecator Rodica Dubosaru)