Conditiile prevazute de lege pentru sesizarea judecatorului sindic cu cererea de inchidere a procedurii insolventei.

 

Art.126-128 din Legea nr.85/2006

Art.131 din Legea nr.85/2006

 

Desi textul art.131 din Legea nr.85/2006  nu prevede expres alte conditii in afara lipsei ori insuficientei  bunurilor si indisponibilitatea creditorilor de a avansa cheltuieli pentru continuarea procedurii, pentru sesizarea judecatorului sindic cu cererea de inchidere a procedurii trebuie indeplinite si alte conditii, textul art.131 trebuind sa fie coroborat cu alte dispozitii ale legii, respectiv art.126, art.138 si alte dispozitii legale speciale care reglementeaza raspunderea solidara a altor persoane impreuna cu debitorul  aflat in procedura insolventei.

O asemenea solutie este justificata de faptul ca creditorii nu pot fi prejudiciati prin inchiderea procedurii cata vreme exista resurse pentru satisfacerea creantelor lor prin extinderea urmaririi asupra patrimoniului persoanelor care raspund solidar cu debitorul.

 

(Decizia nr. 117/A-C/09 Februarie 2015)

                  

          Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Specializat Arges la data de 05.12.2013 debitoarea BVS II a solicitat deschiderea procedurii insolventei, in forma simplificata.

Prin incheierea din data de 16.12.2013, s-a admis cererea, s-a deschis procedura insolventei in forma simplificata, a debitoarei BVS II, a fost numit in calitate de lichidator judiciar provizoriu practicianul in insolventa EN, s-a dispus asupra celorlalte masuri prevazute de lege.

Prin sentinta nr.386/F/19.05.2014, Tribunalul Specializat Arges in temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 a dispus inchiderea procedurii de insolventa si radierea din registrul comertului a BVS II, a fost descarcat lichidatorul judiciar CII EN de orice indatorire sau responsabilitate fata de debitor si averea sa, fata de procedura, creditori si asociat.

In temeiul art.135 din lege s-a dispus notificarea sentintei, Directiei Generale a Finantelor Publice Ploiesti prin AJFP Arges si Oficiului Registrului Comertului Arges, in vedere efectuarii mentiunii de radiere si publicare in Buletinul Procedurilor de insolventa si s-a dispus notificarea sentintei OCPI Arges in vederea notarii in cartea funciara a inchiderii procedurii.

S-a dispus achitarea onorariului lichidatorului judiciar CII EN, in conformitate cu prevederile art.107 al.2 lit.b din Legea nr.85/2006, iar plata sumei de 2000 lei, plus TVA, reprezentand onorariul lichidatorului judiciar s-a facut in conditiile art.4 al.4 din Legea 85/2006 din fondul de lichidare ORC Arges, in conformitate cu disp. art.38 al.4 si 5 din OUG 86/2006.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca potrivit tabelului definitiv al creantelor,masa pasiva a debitorului a fost compusa din creante bugetare  in suma de 16.720 lei, detinute de creditorul unic Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti prin AJFP Arges si ca nu exista posibilitatea achitarii acestor creante.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel

creditoarea Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti,

reprezentata de

Administratia Judeteana Finantelor Publice Arges care a apreciat ca sentinta este nelegala intrucat nu erau indeplinite conditiile pentru a se putea dispune inchiderea.

Curtea analizand apelul a retinut ca este fondat pentru urmatoarele considerente:

Desi textul art.131 din Legea nr.85/2006  nu prevede expres alte conditii in afara lipsei ori insuficientei  bunurilor si indisponibilitatea creditorilor de a avansa cheltuieli pentru continuarea procedurii, pentru sesizarea judecatorului sindic cu cererea de inchidere a procedurii trebuie indeplinite si alte conditii, textul art.131 trebuind sa fie coroborat cu alte dispozitii ale legii, respectiv art.126, art.138 si alte dispozitii legale speciale care reglementeaza raspunderea solidara a altor persoane impreuna cu debitorul  aflat in procedura insolventei.

O asemenea solutie este justificata de faptul ca creditorii nu pot fi prejudiciati prin inchiderea procedurii cata vreme exista resurse pentru satisfacerea creantelor lor prin extinderea urmaririi asupra patrimoniului persoanelor care raspund solidar cu debitorul.

O.U.G. nr. 44/2008 prevede posibilitatea desfasurarii de catre persoana fizica a unei activitati economice, in calitate de intreprinzator, titular al unei intreprinderi individuale.

In intelesul ordonantei, intreprinzatorul este persoana fizica care organizeaza o intreprindere economica. Intreprinderea economica reprezinta activitatea economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informatii, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Intreprinderea individuala este lipsita de personalitate juridica, iar intreprinzatorul, titular al intreprinderii individuale, are calitatea de comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului (art. 22 si 23 din ordonanta). Datorita lipsei personalitatii juridice a intreprinderii individuale, pentru obligatiile asumate raspunde persoana fizica titulara a intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit si, in completare, cu intreg patrimoniul sau. in cazul in care nu s-a constituit patrimoniul de afectatiune, persoana fizica titulara a intreprinderii raspunde cu intregul sau patrimoniu. in caz de insolventa, persoana fizica titulara a intreprinderii individuale va fi supusa procedurii insolventei.

Conform art. 33 alin. (1) c.civ. „constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege". Ulterior constituirii acestui patrimoniu de afectatiune, este posibila marirea sau micsorarea lui, tot printr-un act juridic unilateral. Atat la constituirea, cat si la marirea sau micsorarea patrimoniului profesional individual trebuie sa se tina seama de restrictia prevazuta in art. 32 alin. (1) c.civ., respectiv sa nu se prejudicieze drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale. Prin aceasta restrictie, se face trimitere la posibilitatea utilizarii actiunii pauliene pentru a declara inopozabil actul juridic unilateral cu caracter fraudulos, caz in care, prin ipoteza, nu se mai pune problema complicitatii tertului la frauda, intrucat un asemenea tert nu mai exista.

Declaratia de afectatiune este o manifestare unilaterala de vointa a celui care doreste constituirea unui patrimoniu de afectatiune, de pilda, a patrimoniului necesar desfasurarii unei profesii liberale.

Aceasta manifestare de vointa poate lua expresia actului unilateral de diviziune a patrimoniului, dar poate fi si inserata in cuprinsul actelor juridice bilaterale de dobandire a unui anumit bun care urmeaza sa fie folosit in exercitarea profesiei (vanzare, schimb, donatie).

Parte in actul juridic va fi, in acest caz, persoana fizica, subiect de drept civil, iar nu persoana fizica autorizata, intrucat aceasta are doar calitatea de subiect de drept fiscal. Este adevarat insa ca persoana fizica, prin afectatiunea pe care o atribuie bunului dobandit, determina ca acesta sa intre in patrimoniul de afec- tatiune, supus unui regim de drept fiscal diferit, aplicabil persoanei fizice autorizate.

Asa se explica de ce este necesara precizarea, in actul de dobandire, a faptului ca persoana fizica este reprezentant al persoanei fizice autorizate. In lipsa acestei precizari, ar fi necesara o declaratie ulterioara de afectatiune a bunului pe calea actului de transfer intrapatrimonial, prin care se realizeaza diviziunea patrimoniului.

Daca exercitarea profesiei se face prin intermediul unor forme asociative care au dobandit personalitate juridica, acestea vor fi parte in actul de dobandire in calitatea lor de persoane juridice care detin un patrimoniu de afectatiune. In toate situatiile, actul trebuie sa fie incheiat in forma prevazuta de lege si sa indeplineasca formalitatile de opozabilitate fata de terti.

Numai in ipoteza in care exista un act de afectatiune astfel cum a fost mai sus precizat, este operanta interdictia prevazuta de art.2324 alin (4) teza finala c.civ.

Alin. (4) al art. 2324 c.civ. nu deroga de la principiul specializarii gajului general al creditorilor chirografari, ci il consolideaza, in sensul ca, ori de cate ori este vorba de bunuri care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate unei profesii autorizate de lege, creditorii profesionali vor putea urmari numai aceste bunuri, iar creditorii extraprofesionali vor putea urmari numai bunurile care fac obiectul celeilalte sau celorlalte diviziuni ale patrimoniului (mase patrimoniale). Astfel, se protejeaza indirect atat solvabilitatea debitorului, cat si drepturile creditorilor profesionali alaturi de drepturile creditorilor extraprofesionali, evitandu-se astfel un posibil concurs intre ei ce ar putea avea consecinte nefaste asupra intregului patrimoniu al debitorului.

Textul conditioneaza aceasta restrangere a urmaririi bunurilor de afectarea diviziunii patrimoniale respective la exercitiul unei profesii autorizate de lege, facandu-se astfel legatura cu art. 31 alin. (2) c.civ. care consacra posibilitatea divizarii patrimoniului.

In speta, in conditiile in care subiect al procedurii insolventei il reprezinta intimata - BVS II si in conditiile in care nu s-a dovedit existenta unui patrimoniu de afectatiune in conditiile art.31 c.civ., Curtea a apreciat ca  practicianul in insolventa trebuie sa efectueze demersuri pentru a stabili daca persoana fizica BVS detine bunuri in proprietate care pot fi valorificate pentru satisfacerea creantelor creditorilor inscrisi la masa credala.

Pentru aceste considerente Curtea in baza art.480 c.proc.civ. a admis apelul, a anulat sentinta si a  trimis cauza in vederea continuarii procedurii.