Conditiile legale necesare pentru exigibilitatea TVA.

 

Art.126 din Legea nr.571/2003

Art.128 din Legea nr.571/2003

Art.134 din Legea nr.571/2003

Art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006

 

In raport de art.126 din Legea nr.571/2003, rezulta ca, din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ conditia regasita la lit. a), respectiv operatiuni care, in sensul art.128-130 din aceeasi lege, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii in sfera taxei efectuate cu plata.

Art.128 din Legea nr.571/2003 defineste livrarea de bunuri ca fiind transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un bun proprietar.

La randul sau, art.134 din acelasi act normativ defineste faptul generator si exigibilitatea taxei.

Faptul generator este considerat a fi faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei, intervenind la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor cu exceptiile prevazute in prezentul capitol, iar pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv bunuri imobile, data livrarii este considerata data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Exigibilitatea taxei, conform aceluia text legal, intervine la data la care are loc faptul generator.

Coroborand aceste texte cu textele aplicabile ipotezei din prezentul litigiu, mai concret cu prevederile art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006, intrucat bunurile pentru care s-a solicitat deducerea TVA au fost achizitionate de la un agent economic aflat in reorganizare judiciara, Curtea retine ca in cazul vanzarii activelor prin licitatie publica procesul verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate, dar pentru a opera transferul dreptului de proprietate se impune forma autentica, sens in care contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului verbal de licitatie.

 

(Decizia  nr. 1673/R-CONT/08 Octombrie 2015)

 

Prin cererea inregistrata la data de 04.03.2014, reclamanta Intreprinderea Individuala BI a solicitat, ca prin sentinta ce se va pronunta in cauza, sa se dispuna anularea Deciziei nr.804/27.11.2013, a Deciziei de impunere nr.57474/13.06.2013, precum si a Raportului de inspectie fiscala partiala nr.57473/13.06.2013, incheiate de D.G.F.P. Arges – Activitatea de Inspectie Fiscala – Serviciul de Inspectie Fiscala 5, prin care i s-a refuzat acordarea dreptului de deducere a TVA pentru suma de 19.356 lei, cu cheltuieli de judecata.

Tribunalul Arges, prin sentinta nr.10/13.01.2015 a admis actiunea reclamantei si a dispus desfiintarea deciziei nr.804/2013, iar pe fond a admis plangerea prealabila si a anulat Decizia de impunere nr.57474/2013 si RIF nr.57473/2013.

Impotriva acestei sentinte s-a formulat recurs in termen legal de catre parata D.G.R.F.P. Ploiesti - A.J.F.P. Arges, criticand-o pentru motivul prevazut la art.488 pct.8 Noul Cod de procedura civila, in sensul ca hotararea a fost pronuntata cu aplicarea gresita a legii.

Astfel, a sustinut recurenta ca prima instanta s-a rezumat in adoptarea solutiei la retinerea ca justificata a prezumtiei potrivit careia „pentru a putea intocmi actele autentice a fost nevoie de intocmirea documentatiei cadastrale si de intabularea dreptului de proprietate, initial pe numele societatii debitoare si a Comunei Corbi, operatiuni de durata, astfel ca nu mai rezida la acest moment cele retinute de organul fiscal cu privire la neindeplinirea conditiilor pentru deducerea TVA (…). Este evident ca transferul dreptului de proprietate a avut loc dupa plata pretului, respectiv la data emiterii procesului verbal de adjudecare, neputand fi luata in considerare sustinerea intimatei ca aceasta metoda de dobandita a dreptului de proprietate nu este o livrare de bunuri in sensul legii in materia fiscala in domeniul TVA”.

Contrar acestei motivari a instantei de fond, sustine recurenta, ca se impunea a fi avute in vedere dispozitiile art.126 alin.1 lit. a), art.128 alin.1 si 3 lit. b), art.134 alin.1 si art.145 alin.1 si 2 lit.a) din Legea nr.571/2003  referitoare la operatiunile impozabile si intelesul faptului generator al platii, precum si exigibilitatea platii taxei, dimpreuna cu sfera de aplicare a dreptului de deducere a TVA.

Totodata, s-a invocat neluarea in considerare de catre instanta de fond a prevederilor art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006 privind exercitarea dreptului de deducere a TVA in cazul bunurilor achizitionate de la un agent economic aflat in reorganizare judiciara, dar si a dispozitiilor Codului civil, coroborate cu dispozitiile Legii nr.7/1996 vizand dobandirea si stingerea drepturilor reale asupra imobilelor, conditiile de inscriere in cartea funciara si stramutarea proprietatii imobilelor.

In contextul dat, sustine recurenta ca intimata-reclamanta nu a prezentat documentele care sa ateste indeplinirea formalitatilor legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator, in sensul de acte incheiate la notariat si a celor referitoare la intabularea dreptului de proprietate in cartea funciara, rezultand aplicarea corecta de catre organele de inspectie fiscala a prevederilor Codului fiscal in analiza cererii de rambursare a TVA si a stabilirii sumei de 1.277 lei ca TVA suplimentar, determinand  respingerea de la rambursare a sumei de 18.079 lei TVA.

In concluzie a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si respingerea actiunii reclamantei, cu mentinerea ca legale si temeinice a actelor administrativ fiscale atacate.

In intampinarea formulata la data de 03.07.2015, pe temeiul art.205 Noul Cod de procedura civila, intimata-reclamanta a sustinut ca indeplineste toate conditiile legale de forma si fond pentru deducerea TVA in suma de 19.356 lei, ca urmare a dobandirii in urma licitatiei publice cu strigare organizata in data de 20.12.2012 de C. Raul Doamnei, aflata in reorganizare judiciara, a bunurilor: sopron pe cadru metalic si magazin mixt.

A mai sustinut ca la baza achizitionarii acestor bunuri au stat procesele verbale de adjudecare incheiate de administratorul judiciar Dinu Ion, astfel ca in conformitate cu art.166 alin.1 din OG nr.92/2003 acest proces verbal este act ce atesta transferul dreptului de proprietate, cu alte cuvinte incheierea vanzarii.

In raspunsul la intampinarea intimatei-reclamante, DGRFP Ploiesti si-a mentinut criticile din prezenta cale de atac, argumentandu-le pe dispozitiile legale speciale in materie fiscala, opinand ca actele administrativ fiscale incheiate sunt legale si temeinice.

Curtea, examinand recursul prin prisma criticilor aduse pe temeiul invocat, retine ca acesta este fondat, pentru cele ce se vor expune in continuare.

In fapt, Curtea constata ca intimata-reclamanta a fost supusa inspectiei fiscale partiale asupra modului de determinare si evidentiere a TVA, in vederea confirmarii sumei din decontul transmis la AFP Curtea de Arges, cu suma negativa privind TVA, cu optiune de rambursare pentru trimestrul IV 2012, in valoare de 18.079 lei, inspectie desfasurata in perioada 10.06.2013 – 11.06.2013, sens in care s-a intocmit RIF din 12.06.2013(f.5-12 dosar fond).

La verificarea efectuata organul fiscal a constatat ca intimata-reclamanta a achizitionat mijloace fixe, conform facturilor nr.2367/20.12.2012, respectiv nr.2368/20.12.2012, reprezentand magazin mixt si sopron pe cadru metalic, in urma unei licitatii publice cu strigare, de la C. Raul Doamnei, societate cooperatista aflata in reorganizare.

Astfel, s-a apreciat ca potrivit art.128 alin.1 din Legea nr.571/2003 este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar, iar conform art.134 alin.1 – 6 din aceeasi lege, data livrarii este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Totodata, a fost invocat art.145 alin.1 din Legea nr.571/2003, potrivit cu care dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.

Coroborand aceste texte cu prevederea art.20 din Legea nr.7/1996, organul fiscal a conchis ca dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza inscrisului autentic notarial sau certificatul de mostenitor incheiate de un notar public in functie in Romania (…).

Or, din documentele de evidenta contabila, puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala, s-a apreciat ca nu se poate acorda drept de deducere a TVA pentru suma de 19.356 lei,  deoarece nu exista documente justificative a transferului dreptului de proprietate a bunurilor imobile achizitionate la momentul formularii cererii de acordare a dreptului de deducere a TVA, pentru cele doua mijloace fixe.

Acest raport a stat la baza Deciziei de impunere nr.57474/13.06.2013, impotriva careia s-a formulat plangere prealabila solutionata de recurenta prin decizia nr.804/2013, in sensul respingerii ca neintemeiata(f.17-22 dosar fond).

Prin cererea introductiva de instanta reclamanta a sustinut nelegalitatea actelor administrativ-fiscale incheiate pe numele sau de catre organul fiscal, opinand ca acesta, in mod eronat, a apreciat asupra calitatii de proprietar in ce priveste bunurilor imobile achizitionate, prin aceea ca actul de adjudecare nu a fost considerat a intruni conditia formei autentice prevazuta de art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006, dar nici a dispozitiilor art.20 din Legea nr.7/1996, vizand intabularea in cartea funciara, materializare a transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor in litigiu.

Curtea constata insa ca prima instanta a retinut in considerentele sentintei  prin care a apreciat ca intemeiata actiunea reclamantei ca in conformitate cu contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.941/2013, respectiv nr.1453/2013, petenta a consfintit tranzactia realizata prin procesele verbale de adjudecare ca urmare a licitatiei, sens in care si-a intabulat dreptul de proprietate, asa cum rezulta din incheierea nr.158/10.01.2014.

S-a mai retinut de catre prima instanta ca, desi actele de adjudecare reprezentau prin ele insele dovezi ale dreptului de proprietate, fiind emise de administratorul judiciar al societatii aflate in faliment, pentru a satisface totusi exigentele ce depasesc textul de lege privind-o pe intimata, a intocmit si acte autentice la notar, intabulate in cartea funciara.

Astfel, s-a apreciat ca aceste documente atesta evidenta ca transferul dreptului de proprietate a avut loc dupa data pretului, infirmand sustinerea intimatei ca aceasta metoda de dobandire a dreptului de proprietate nu este o livrare de bunuri in intelesul legal al materiei fiscale in domeniul TVA.

Organul fiscal a contestat hotararea primei instante, considerand-o pronuntata cu aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor Legii nr.571/2003, in partea referitoare la TVA.

Observand prevederile legale pe care le-a avut in vedere organul fiscal la argumentarea solutiei de respingere a cererii de acordare a dreptului de deducere pentru TVA deductibila in suma de 19.356 lei, Curtea constata ca justificate criticile recurentei.

Prin urmare, contrar motivarii instantei de fond, in raport de art.126 din Legea nr.571/2003, rezulta ca, din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ conditia regasita la lit. a), respectiv operatiuni care, in sensul art.128-130 din aceeasi lege, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii in sfera taxei efectuate cu plata.

Art.128 din Legea nr.571/2003 defineste livrarea de bunuri ca fiind transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un bun proprietar.

La randul sau, art.134 din acelasi act normativ defineste faptul generator si exigibilitatea taxei.

Faptul generator este considerat a fi faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei, intervenind la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor cu exceptiile prevazute in prezentul capitol, iar pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv bunuri imobile, data livrarii este considerata data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Exigibilitatea taxei, conform aceluia text legal, intervine la data la care are loc faptul generator.

Coroborand aceste texte cu textele aplicabile ipotezei din prezentul litigiu, mai concret cu prevederile art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006, intrucat bunurile pentru care s-a solicitat deducerea TVA au fost achizitionate de la un agent economic aflat in reorganizare judiciara, Curtea retine ca in cazul vanzarii activelor prin licitatie publica procesul verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate, dar pentru a opera transferul dreptului de proprietate se impune forma autentica, sens in care contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului verbal de licitatie.

Totodata, conform art.885 din noul Cod civil, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, iar conform art.888 din acelasi cod, inscrierea in cartea funciara se efectueaza pe baza inscrisului autentic notarial(...).

In materia cadastrului si a publicitatii mobiliare, reglementate de Legea nr.7/1996, la art.20 alin. 1 si 3 se precizeaza expres ca dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra imobilului se vor inscrie in cartea funciara, pe baza inscrisului autentic notarial.

In prezenta cauza, asa cum s-a aratat, intr-adevar, prin procesul verbal de adjudecare incheiat in data de 20.12.2012 de catre administratorul judiciar Dinu Ion, s-au achizitionat de catre intimata-reclamanta doua mijloace fixe din patrimoniul cooperativei C Raul Doamnei, societate aflata in reorganizare judiciara.

Ca atare, pentru a opera transferul dreptului de proprietate, in raport de prevederile art.120 alin.2 din Legea nr.85/2006, nu este suficienta doar prezentarea actului de adjudecare semnat de lichidator, conform sustinerilor intimatei –reclamante, ci este necesara incheierea actului notarial pe baza procesului verbal de licitatie si intabularea in cartea funciara, in respectarea art.20 alin.1 si 3 din Legea nr.7/1996 (in forma  in vigoare la 31.12.2012), pentru a putea vorbi despre transferul efectiv al dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale in ceea ce o priveste pe intimata-reclamanta, referitor la imobilele achizitionate, pentru a beneficia de deducerea solicitata.

Este real ca in cauza au fost incheiate contracte de vanzare-cumparare intre Comuna Corbi si BI - Intreprindere Individuala - autentificate la notarul public, precum  si inscrieri in cartea funciara, insa, aceste documente sunt incheiate la 30.12.2013, respectiv.20.01.2014, dupa solicitarea intimatei-reclamante privind deducerea TVA, in data de 25.01.2013,  data decontului nr.25199033 inregistrat la AFP Curtea de Arges, cerere care a avut la baza ca document justificativ numai procesul verbal de adjudecare, fara a opera o transmitere de drepturi in conditiile codului fiscal, forma de la momentul depunerii decontului.

Or, Curtea retine ca potrivit art.128 coroborat cu art.134, respectiv 145 din Legea nr.571/2003, faptul generator de TVA il reprezinta nu data platii pretului, ci data la care a avut loc transferul dreptului de proprietate, in cauza, data intabularii in cartea funciara a actelor notariale vizand dreptul de proprietate asupra celor doua imobile in favoarea I.I Balasoiu Ileana (filele 23-28 dosar fond).

Aceasta deoarece in intelesul dispozitiilor legale in materie fiscala, in partea referitoare la TVA, modalitatea de dobandire a proprietatii nu se confunda cu notiunea de livrare a bunului in sensul de remitere materiala a acestuia, ca urmare a achitarii pretului convenit de parti.

Pe de alta parte, vanzarea bunurilor imobile a avut loc intr-o procedura speciala, a insolventei reglementate de Legea nr.85/2006, care contine norme speciale, derogatorii de la dreptul comun in privinta formalitatilor legale vizand transferul dreptului de proprietate.

In contextul dat, Curtea retine ca organul fiscal a interpretat si aplicat corect prevederea art.11 alin.1 din Legea nr.571/2003, conform careia la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.

Cum in cauza, deducerea este  anterioara perfectarii inscrisurilor  obligatorii in dovedirea tranzactiei si avand ca temei numai actul de adjudecare, in mod corect, recurenta a respins cererea de acordare a dreptului de deducere a TVA, sens in care actele administrativ fiscale emise pe numele intimatei-reclamante sunt apreciate ca fiind legale, urmand a fi mentinute.

Fata de considerentele expuse, Curtea, in temeiul art.496 Noul Cod de procedura civila, a admis recursul, a casat sentinta si in rejudecare a respins cererea reclamantei.