Cereri de lamurire si completare dispozitiv

 

Din perspectiva art. 442 Cod procedura civila, indreptarea unei hotarari judecatoresti poate interveni atunci cand exista erori materiale sau omisiuni privind numele, calitatea partilor sau referitoare la

^calcule

. ^

In cererile formulate, petentul nu invoca nici o astfel de eroare. Acesta exprima nemultumiri privitoare la solutia pronuntata si invoca pretinse greseli de judecata ce nu pot fi analizate in aceasta procedura.

Din perspectiva art.443 Cod.pr.civ., lamurirea unei hotarari se poate realiza atunci cand aceasta este necesara in privinta intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivului sau daca aceasta cuprinde dispozitii contradictorii. Este vorba asadar de dispozitii contradictorii, adica de cuprinsul dispozitivului hotararii.

In realitate, reclamantul critica solutia de respingere a apelului, urmarind o noua judecata a cauzei in conditiile in care hotararea este definitiva si nu a fost exercitata vreo cale de atac extraordinara, ceea ce nu este admisibil intrucat se urmareste incalcarea autoritatii de lucru judecat stabilita de art.430 Cod.pr.civ., astfel incat, in aceasta procedura, nu pot fi analizate aspecte care privesc fondul cauzei.

Art.442, 443 si 444 Cod procedura civila Art.430 Cod procedura civila

Prin cererile formulate la data de 06.01.2016, petentul X, in calitate de apelant intervenient si de mandatar al apelantei reclamante [...] si al apelantului intervenient Y a solicitat lamurirea si completarea dispozitivului deciziei civile nr. 308/AS/04.11.2015, pronuntate de Curtea de Apel Constanta, in dosarul civil nr. .../118/2013 si inlaturarea dispozitiilor potrivnice in conformitate cu dispozitiile art.442 Cod procedura civila.

irima cerere
, petentul a solicitat
”lamurirea dispozitivului si inlaturarea dispozitiilor potrivnice in conformitate cu dispozitiile art.442 Cod.pr.civ. ”;

in motivarea primei cereri, petentul a aratat ca nu intelege de ce instanta de apel nu a consemnat in incheierea de sedinta din data de

2015. faptul ca a pus in discutie compatibilitatea completului si raspunsul doamnei presedinte [...]; ca nu intelege de ce instanta de apel nu a citit motivele de apel deoarece ar fi realizat ca motivele au fost formulate in termenul legal si mai mult decat atat, nu numai ca a invocat exceptia incompatibilitatii absolute, dar a si motivat-o; in acest sens, petentul reda parte din motivele de apel; arata ca, intrucat in
      ”coduri”
      
      nu a regasit niciun text de lege care sa permita judecatorului sa
      ”imixtioneze in textul de lege, in sensul sa modifice legea”,
      
      solicita instantei de apel sa lamureasca temeiul legal prin care a transformat o exceptie de interes public in exceptie de interes privat; sunt redate textele art. 7, 20 si 174 din Codul de procedura civila; arata petentul ca nu intelege de ce instanta de apel a judecat impotriva urmatoarelor dispozitii legale: art.41 si 42 Cod procedura civila; petentul citeaza in continuare din
      ”decizia 46/AS”
      
      ”
      pareri anterior exprimat cu privire la cauza”;
      

In cea de a doua cerere, conformitate cu dispozitiile art.444 Cod procedura civila, petentul solicita instantei de apel pronuntarea asupra cererii de interventie principala admisa in principiu in sedinta publica din 06.01.2014, cerere nesolutionata in opinia sa nici de prima instanta si nici de instanta de apel; ptentul evoca dispozitiile art.5, 65 si 204 din Codul de procedura civila.

In continuare, petentul arata ca modifica cererea de interventie principala admisa in principiu in sedinta din 06.01.2014, in sensul ca va avea trei capete de cerere, dupa cum urmeaza:

1. Solicita dreptul la pensie si drepturile de pensie cuvenite titularului X, doar constatate prin decizia 99963 din 05.10.1992, dar niciodata platite, drepturi de pensie (taiate) prejudiciate de parata prin fapt ilicite;
2. Obligarea paratei la ridicarea unui monument funerar pe care sa scrie: Ridicat de C.J.P. Buzau in semn de recunoastere a decesului in accident de munca - nu a bolii obisnuite, cum a sustinut petentul;
3. Daune morale in cuantum apreciat de instanta.

Petentul intelege sa se prevaleze de urmatoarele probe: inscrisurile din dosarul administrativ,

expertiza contabila pentru a se stabili cuantumul prejudiciului cauzat prin fapta ilicita, decizia 99963/05.10.1992, in legatura cu care arata ca data de punere in plata 01.09.1992
vb
fost desfiintata pur si simplu prin taiere de catre parata

intrucat legiuitorul ofera posibilitatea partilor de a se prevala de dispozitiile art.327, 328 Cod procedura civila privitoare la prezumtiile legale, considera ca stergerea datei de punere in plata a drepturilor de pensie, face impotriva paratei „dovada faptului cunoscut, vecin si conex” ca, in acelasi timp cu prejudicierea drepturilor de pensie a fost anulat si dreptul la pensie.

Petentul evoca dispozitiile art.7 din Legea nr.3/1977, art.1225, 1226, 1242 si 1247 Cod civil. In continuare, petentul arata ca un alt factor care confirma nulitatea absoluta a deciziei 99963/05.10.1992 este anul 1994 trecut peste cel desfiintat, 1992, considerand ca anul respectiv, probabil, face trimitere la decizia 99963/04.04.1994, care la randul ei cade sub incidenta dispozitiilor articolelor mai sus mentionate, pentru urmatoarele considerente:

• urmasa incadrata in grad de invaliditate, este o categorie de pensie inexistenta din punct de vedere legal, neregasindu-se in Legea nr.3/1977;
• faptul ca a fost emisa „urmare a examinarii actelor din dosarul de pensionare inregistrat la numarul 1126 din 23.01.1994” iar decizia 99963/05.10.1992 a fost emisa „urmare a examinarii actelor din dosarul de pensionare inregistrat la numarul 3935 din 26.08.1992” confirma odata in plus ca dreptul la pensie si drepturile de pensie cuvenite titularului Leau Craciun au fost prejudiciate prin fapte ilicite. Amestecand cele doua decizii cu scopul evident de a ascunde faptele ilicite, parata nu a facut decat sa investeasca ambele decizii cu nulitate absoluta. Dosarul 1126 din 23.02.1994 a fost
  ”
  zamislit”
  ,
  in opinia sa, din doua motive:
  ”
  primul motiv, sa ascunda jaful ilicit din dosarul 3935 din 26.08.1992 si al doilea motiv, sa duca in eroare instantele de judecata care judeca sub auspiciul clarviziunii vederii, nu pe prezumtii legale astfel incat sa fie convinse ca drepturile acordate au drept izvor calitatea de urmas de pe urma sustinatorului decedat. ”

Considera ca aceste imprejurari nu sunt reale intrucat drepturile acordate si pretinse ilicit ca ar fi de urmas, au drept izvor dosarul de pensionare numarul ... din 23.02.1994 pe baza caruia s-a instituit o pensie de invaliditate gradul II; Decizia asupra capacitatii de munca nr.632 din 24.03.1994 privind pe [...], in varsta de 51 ani, emisa de comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca pe baza diagnosticului clinic si functional, gradul II de invaliditate, demonstreaza fara niciun dubiu ca [...] a primit pensie de invaliditate; petentul invoca textul art.31 din Legea nr.3/1977; decizia asupra capacitatii de munca nr.2180 din 26.10.1995 dovedeste chiar si celor de rea credinta ca [...] a primit pensie de invaliditate, nu de urmas; stipularea, din josul paginii, ca a fost sistata si taiata in urma referatului din octombrie 1995, evidentiaza ca s-a respectat intocmai litera de lege a art.31 din Legea nr. 3/1977 mentionat; decizia asupra capacitatii de munca nr. ... din 04.09.1997 este deosebit de relevanta cu privire la reconfirmarea pensiei de invaliditate; se observa varsta de 55 ani si in casuta „termen revizuie” notat „limita de varsta”.

Petentul invoca dispozitiile art. 34 din Legea nr. 3/1977 si arata ca din septembrie 1997, [...] a primit pensie pentru limita de varsta. Mai arata ca ulterior, pensia pentru limita de varsta a fost
impartita la doi, fiind ilicit numita de parata, pensie pentru doi urmasi; intrucat cuantumul de 218 lei ramas dupa ”
imparteala”
nu acoperea minimul de 350 lei, parata mai adauga 132 lei pensie sociala. Notele de pe imaginea de plata apartin unui expert contabil.

Pentru aceste motive, petentul solicita admiterea cererilor.

Au fost anexate urmatoarele inscrisuri: decizia nr. 99963 din 05.10.1992, decizia nr. 99963 din 04.04.1994, Decizia asupra capacitatii de munca nr.632 din 24.03.1994, Decizia asupra capacitatii de munca nr.2180 din 26.10.1995, Decizia asupra capacitatii de munca nr.... din 04.09.1997, imagine de plata din 11.06.2010, Decizia privind impartirea pensiei de urmas.

Analizand cererile formulate de petentul X, Curtea retine urmatoarele:

In cauza dedusa judecatii, Curtea a dispus prin decizia civila nr. 308/AS/04.11.2015 respingerea apelului declarat de reclamanta [...], prin mandatar X, si de intervenientii X si Y, prin mandatar X, impotriva sentintei civile nr. 466 din 3 martie 2014 si a incheierilor interlocutorii din 18.11.2013, 06.01.2014, 03.03.2014, 03.03.2014, pronuntate de Tribunalul Constanta in dosarul civil nr.7117/118/2013, in contradictoriu cu intimata parata Casa Judeteana de Pensii Buzau, ca nefondat.

Se constata ca petentul, desi isi califica cererea din 06.01.2016 drept o cerere de lamurire a dispozitivului, indica prevederile art.442 Cod.pr.civ. care reglementeaza procedura indreptarii erorilor materiale.

Printr-o cerere separata, din aceeasi zi, petentul solicita si pronuntarea asupra cererii de interventie principala, invocand dispozitiile art.444 Cod.pr.civ..

Fata de aceasta situatie, Curtea urmeaza a analiza cererile formulate atat din perspectiva art.442 Cod.pr.civ., cat si a art. 443 si 444 Cod.pr.civ., verificand deci sustinerile petentului in privinta unor pretinse erori materiale, omisiuni de solutionare a unor cereri si a pretinsei necesitati de a se lamuri hotararea.

Din perspectiva art.442 Cod.pr.civ., indreptarea unei hotarari judecatoresti poate interveni atunci cand exista erori materiale sau omisiuni privind numele, calitatea partilor sau referitoare la calcule.

In cererile formulate, petentul nu invoca nici o astfel de eroare. Aceste exprima nemultumiri privitoare la solutia pronuntata si invoca pretinse greseli de judecata ce nu pot fi analizate in aceasta procedura.

Din perspectiva art.443 Cod.pr.civ., lamurirea unei hotarari se poate realiza atunci cand aceasta este necesara in privinta intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivului sau daca aceasta cuprinde dispozitii contradictorii. Este vorba asadar de dispozitii contradictorii, adica de cuprinsul dispozitivului hotararii.

Prin decizia pronuntata de instanta, a carei lamurire se cere, s-a respins ca nefondat apelul, dispozitivul fiind cat se poate de clar.

Prin cererile formulate, insa, petentul exprima anumite nelamuriri proprii si formuleaza alegatii fara suport (cum ar fi nelamurirea privind motivele pentru care instanta de apel nu ar fi studiat, in opinia petentului, motivele de apel), in sensul ca nu intelege de ce s-a pronuntat aceasta solutie sau de ce s-a procedat intr-un anumit mod pe parcursul judecatii in legatura cu unele aspecte invocate.

Curtea a exprimat considerentele pentru care a pronuntat decizia in apel iar nelamuririle personale ale petentului in legatura cu judecata cauzei nu se incadreaza in cazurile prevazute de art.443 Cod.pr.civ.. Acesta are posibilitatea, daca nu are cunostinte de specialitate, sa solicite consultatii unui avocat, in procedura lamuririi hotararii prevazute de art. 443 Cod.pr.civ. instanta neputand fi chemata sa ofere lamuriri suplimentare fata de cele cuprinse in incheierile prin care s-au dispus diferite masuri sau in hotararea prin care s-a solutionat cauza si nici de a da lamuriri cu privire la sustineri jignitoare fara niciun suport.

In realitate, reclamantul critica solutia de respingere a apelului, urmarind o noua judecata a cauzei in conditiile in care hotararea este definitiva si nu a fost exercitata vreo cale de atac extraordinara, ceea ce nu este admisibil intrucat se urmareste incalcarea autoritatii de lucru judecat stabilita de art.430 Cod.pr.civ., astfel incat, in aceasta procedura nu pot fi analizate aspecte care privesc fondul cauzei.

In legatura cu pretinsa omisiune de a solutiona cauza, din perspectiva art.444 Cod.pr.civ., se constata, de asemenea, ca cererea nu este intemeiata.

Astfel, cererea de interventie a fost respinsa de prima instanta pentru autoritate de lucru judecat, ca si cererea principala. Prin decizia pronuntata de Curtea de Apel Constanta s-a respins ca nefondat apelul, retinandu-se ca exista autoritate de lucru judecat, astfel cum a stabilit prima instanta.

Retinandu-se autoritatea de lucru judecat, cererile (principale si de interventie) nu mai puteau fi analizate in fond, tocmai acesta fiind scopul art.431 alin.1 Cod pr.civ. prin efectele atribuite lucrului judecat.

Numai daca instanta de control judiciar ar fi considerat ca nu exista autoritate de lucru judecat si ar fi admis apelul, cu consecinta anularii hotararii primei instante si rejudecarii fondului cauzei, s-ar fi putut pune problema solutionarii tuturor cererilor, ceea ce nu este cazul de fata.

De asemenea, cererea de interventie nu poate fi analizata in prezenta procedura nici in forma initiala si nici cu vreo modificare propusa de petent, cauza fiind solutionata in mod definitiv, iar hotararea bucurandu-se de autoritate de lucru judecat, in conditiile in care s-a stabilit ca nu sunt indeplinite conditiile admiterii cererii de completare a dispozitivului.