Cerere de suspendare a executarii unui act administrativ ce vizeaza un tert, Casare sentinta cu trimitere spre rejudecare

Contencios administrativ. Cerere de suspendare a executarii unui act administrativ. Cadru procesual.

Art. 78 Cod procedura civila, art. 16 ind. 1 din legea 554/2004

Solutionarea unei cereri de suspendare a executarii unui act administrativ ce vizeaza o alta persoana decat reclamantul, in lipsa introducerii in cauza a destinatarului actului respectiv atrage incidenta motivul de recurs reglementat de art. 498 alin. 2 Cod procedura civila, care prevede solutia de casare cu trimitere in situatia in care „judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata, atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului.”

Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 2503 din 26 noiembrie 2015

Prin sentinta civila nr. 814/15.06.2015, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosar nr. 1320/110/2015, s-a admis cererea formulata de reclamantul A. V. in contradictoriu cu paratul C.A. al SCOLII, avand ca obiect suspendare executare act administrativ in sensul ca s-a suspendat partial Hotararea nr. 21 /8.04.2015 emisa de parat in ceea ce priveste articolul: „C.R. pe catedra de geografie (acord).”

Prima instanta a avut in vedere ca la data de 12.02.2015 a fost pusa in discutie cererea profesorului A.V., de numire la catedra de geografie, fiind emisa Hotararea nr. 266/13.02.2015 de validare a cererii, ca ulterior, la data de 7.04.2015 aceeasi cerere a fost aprobata de catre Consiliul de Administratie - Comisia de mobilitate, iar ulterior, la data de 8.04.2015 Consiliul de administratie al scolii a analizat lista cadrelor didactice pentru a emite acorduri pentru posturi didactice vacante si a aprobat lista cadrelor didactice care solicita acord de pretransfer, fiind emisa Hotararea 1915/8.04.2015, prin care s-a validat raportul comisiei de mobilitate nr. 609/8.04.2015, dl .C.R. pentru catedra de geografie.

Reclamantul in cauza a contestat aceasta hotarare in fata instantei, iar pana la solutionarea contestatiei a solicitat suspendarea executarii ei.

Tribunalul a retinut ca Hotararea nr.266/13.02.20155 nu a fost revocata sau anulata, asa incat la data de 8.04.2015 catedra de geografie era ocupata de reclamant, context in care sa apreciat ca emiterea a doua acte administrative pentru reglementarea aceleiasi situatii reprezenta un caz bine justificat pentru a se dispune suspendarea executarii actului contestat.

In ceea ce priveste paguba iminenta, s-a apreciat ca situatia creata prin rediscutarea repartizarii postului de profesor la catedra de geografie si numirea altui cadru didactic, creeaza in mod cert o paguba prin lipsa locului de munca cu consecintele de rigoare pentru reclamant, avandu-se in vedere si crearea unei situatii de nesiguranta asupra locului de munca, ce aduce o atingere directa a dreptului la munca.

Pentru aceste considerente tribunalul a admis cererea de suspendare, conform dispozitivului.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Scoala Gimnaziala, care a sustinut ca solutia instantei de fond este nelegala, in raport de dispozitiile Ordinului M.E.N. nr. 4895/2014 si Anexa 19 la ordin, acte ce reglementeaza metodologia miscarii personalului didactic si calendarul etapelor miscarii personalului didactic pe anul scolar 2015 - 2016.

Recurenta a aratat ca potrivit dispozitiilor art. 59 din Ordinul mentionat, repartizarea pe perioada nedeterminata a cadrelor didactice se face de catre inspectoratul scolar, in situatia in care sunt intrunite cumulativ conditiile enumerate de text, una din conditii (lit. c) fiind ca postul solicitat sa nu fi fost ocupat in etapele anterioare ale mobilitatii personalului didactic, ori in speta, reclamantul nu s-a adresat cu cerere inspectoratului, ci scolii, nu a respectat perioadele reglementate in calendarul miscarii personalului didactic si a interpretat gresit acordul dat de scoala pentru ocuparea catedrei de geografie, acordul fiind conditionat - implicit - de lipsa unei alte solicitari care sa conduca la ocuparea respectivului post in etapele anterioare.

Avand in vedere ca la data de 08.04.2015 s-a aprobat acordul de pretransfer al unui alt cadru didactic - C.R. (care a urmat procedura reglementata de Ordinul M.E.N. nr. 4895/2014 si Anexa 19 la ordin, fiind repartizat la Scoala Lespezi prin decizia ISJ) nu poate fi interpretat, in opinia recurentei parate, ca o incalcare a drepturilor reclamantului, iar o modificare a acestor raporturi juridice ce au produs deja efecte, ar conduce la mai multe modificari ce ar avea consecinte asupra organizarii procesului de invatamant.

Din perspectiva recurentei, fata de circumstantele de fapt si de drept expuse, nu se poate retine o vatamare a vreunui drept al reclamantului, astfel ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru suspendarea efectelor actului administrativ, nici sub aspectul cazului bine justificat, nici in ce priveste paguba iminenta; dimpotriva, suspendarea a efectelor actului contestat ar avea efecte grave asupra situatiei mai multor cadre didactice.

Intimatul reclamant A.V. a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat, intrucat este eronata interpretarea recurentei cu privire la dispozitiile normative mentionate , sentinta tribunalului fiind legala.

Intimatul a sustinut ca cererea de pretransfer a numitului C.R. nu a fost depusa in termenul legal, nu indeplinea conditiile cumulative pentru a fi aprobata, iar scoala , cu rea credinta a eludat prevederile legale si a procedat in mod gresit la aprobarea pretransferului acestuia, fara a tine seama de decizia nr. 16/12.02.2015 prin care s-a avizat cererea sa de titularizare pe post.

La primul termen de judecata, instanta de recurs a pus in discutie un motiv de recurs de ordine publica, respectiv necesitatea punerii in discutie, de catre instanta de fond, a completarii cadrului procesual, prin introducerea in cauza a beneficiarului actului administrativ a carui suspendare s-a solicitat, C.R..

La termenul din 15.10.2015, C.R. a depus la dosar cerere de interventie in interes alaturat recurentei, cerere prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei recurate si respingerea cererii de suspendare a actului administrativ. In motivarea cererii de interventie, titularul acesteia a invocat exceptia de nelegalitate a Hotararii nr. 16/13.02.2015 emisa de Consiliul de Administratie al Scolii, pe motiv ca aceasta incalca dispozitiile art. 253 din Legea 1/2011, solicitand ca la solutionarea cauzei sa fie inlaturat actul pretins nelegal; sub un alt aspect, invoca faptul ca la data pronuntarii sentintei de suspendare, Hotararea nr. 21/2015 isi produsese deja efectele, iar tribunalul nu mai avea posibilitatea de a suspenda un acte ale carui efecte erau epuizate.

In urma punerii in discutie a cererii de interventie in interes alaturat, aceasta a fost admisa in principiu.

Analizand sentinta recurata, sub aspectul criticilor formulate, cat si sub aspectul motivului de ordine publica pus in discutie din oficiu, curtea constata urmatoarele:

Unul din primele aspecte ce se impun a fi verificate de catre instanta sesizata cu un demers judiciar priveste partile afectate de actul supus cenzurii instantei, cu alte cuvinte cadrul procesual .

In speta de fata, reclamantul a solicitat , prin cererea adresata tribunalului, suspendarea partiala a executarii Hotararii nr. 21/08.04.2015 emisa de Consiliul de Administratie al Scolii, prin care a fost validat Raportul Comisiei de mobilitate nr. 609/08.04.2015 pentru personalul didactic care a solicitat pretransferul consimtit intre unitatile de invatamant, la punctul 1 fiind mentionat: „C.R. pe catedra de geografie (acord)”.

Asadar, reclamantul a solicitat suspendarea efectelor unui act administrativ ce viza o alta persoana , iar nu a unui act emis cu privire la reclamant.

Fata de continutul hotararii mai sus aratate si de efectele pe care aceasta le produce, curtea constata ca nu se putea proceda la solutionarea cererii fara a fi introdus in cauza beneficiarul actului a carui suspendare s-a solicitat, instanta fiind obligata sa puna in discutia partilor acest aspect si sa stabileasca in mod corect cadrul procesual.

Astfel, potrivit art. 78 Cod procedura civila, (1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.

2. In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
3. Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.

Art. 16 ind. 1 din legea 554/2004 prevede ca „Instanta de contencios administrativ poate introduce in cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept.”

Din interpretarea coroborata a dispozitiilor din legea speciala si a celor din Cod, rezulta ca in materia contenciosului administrativ suntem intr-un caz expres prevazut de lege, in care instanta are posibilitatea de a dispune din oficiu completarea cadrului procesual, prin introducerea in cauza in cauza a altor persoanelor, chiar daca partile se impotrivesc.

Prin aceasta reglementare, legiuitorul a restrans, intr-o anumita masura, principiul disponibilitatii, ce guverneaza procesul civil, scopul fiind insa acela de a evita solutionarea unui proces printr-o hotarare care sa nu fie opozabila partii ce nu a figurat in cauza (ceea ce ar conduce la demararea altui litigiu).

In speta, solutionarea cererii de suspendare partiala a executarii Hotararii nr. 21/08.04.2015 emisa de Consiliul de Administratie al Scolii, cu privire la domnul C.R., nu putea sa aiba loc decat in contradictoriu cu acesta, in caz contrar hotararea nefiindu-i opozabila.

In atare conditii, curtea constata ca este incident motivul de recurs reglementat de art. 498 alin. 2 Cod procedura civila, care prevede solutia de casare cu trimitere in situatia in care
Judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata, atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului.”
(solutia impunandu-se, cu atat mai mult in situatia de fata, in care partea nu a fost deloc citata, nefiind introdusa in cauza).

Fata de incidenta acestui motiv de recurs, ce impune casarea sentintei cu trimitere spre rejudecare, curtea constata ca nu se mai impune examinarea celorlalte motive de recurs si aparari ale partilor, care vor forma obiectul analizei tribunalului, in rejudecare.

De asemenea, cererea de interventie in interesul recurentului, desi a fost admisa in principiu, nu poate forma obiectul analizei instantei de recurs, intrucat vizeaza probleme de fond, iar in circumstantele anterior expuse, instanta de recurs nu poate analiza aceste aspecte, intrucat ar rapi dreptul partilor la dublul grad de jurisdictie.

Urmeaza ca in rejudecare, tribunalul sa stabileasca corect cadrul procesual si calitatea actualului intervenient C.R., tinand seama de considerentele prezentei decizii si de concluziile si apararile partilor.

In considerarea argumentelor expuse, curtea, in temeiul art. 498 alin. 2 Cod procedura civila, a admis recursul de fata si a casat sentinta tribunalului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.