Casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare

In cazul in care instanta constata neachitarea taxei de timbru in termenul legal, va dispune anularea cererii, nu doar admiterea exceptiei netimbrarii cererii.

Prin simpla admitere a exceptiei netimbrarii, instanta de apel nu s-a dezinvestit de solutionarea apelului paratei, din moment ce nu a dat eficienta exceptiei invocate, prin aplicarea sanctiunii anularii cererii la termenul la care a constatat neachitarea taxei judiciare de timbru pana la termenul stabilit, astfel cum prevede si art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.

In consecinta, anularea cererii de apel ulterior achitarii taxei judiciare de timbru, in cuantumul solicitat, de catre recurenta, reprezinta o solutie data cu aplicarea gresita a legii, fiind incident motivul de casare prevazut la art. 304pct. 9 C.pr.civ.

Art. 20 din Legea nr. 146/1997

 

 

Prin sentinta civila nr. 15648/22.122015, Judecatoria Constanta a admis in parte cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta [...] in contradictoriu cu paratii [...], [...][...], prin procurist [...], [...] si [...][...].

A admis in parte cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, formulata de paratul reconvenient [...][...] in contradictoriu cu [...], [...], [...], [...], [...][...].

A admis cererea de interventie principala formulata de intervenientul [...].

A dispus iesirea din indiviziune asupra imobilului situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta.

A fost atribuit reclamantei [...] in deplina proprietate si posesie imobilul situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta.

A fost obligata reclamanta [...] la plata urmatoarelor sume, cu titlu de sulte: 40058,7 lei catre parata [...]; 8901,9 lei catre paratul reconvenient [...]; 8901,9 lei catre intervenientul [...] si 8901,9 lei catre paratul [...].

A fost obligata reclamanta [...] si pe parata [...] la plata catre paratul reconvenient [...][...] a sumei de 2144,6 lei fiecare reprezentand cota de 3/8 din pasivul succesoral al defunctilor [...] si [...], in ceea ce priveste bunul imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta.

Au fost obligati intervenientul [...] si paratul [...] la plata catre paratul reconvenient [...][...] a sumei de 476,6 lei fiecare reprezentand cota de 1/12 din pasivul succesoral al defunctilor [...] si [...], in ceea ce priveste bunul imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta.

A fost dispusa iesirea din indiviziune asupra depozitelor bancare deschise de defunctul [...] la datele de 21.12.2010, 28.02.2011 si 01.03.2011 la BCR SA (in cuantum de 53825,15 lei la data de 19.03.2014).

Au fost atribuite partilor sumele ce li se cuvin din depozitele bancare conform cotelor detinute, respectiv: [...] - 3/8, [...] - 3/8, [...][...] - 1/12, [...] - 1/12, [...] - 1/12.

A fost dispusa iesirea din indiviziune asupra imobilului teren in suprafata de 1000 mp situat in Cumpana, [...], jud. Constanta.

A fost atribuita reclamantei [...] in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 500 mp delimitat in perimetrul lotului nr.2 din prima varianta de propuneri de lotizare, avand urmatoarele vecinatati: la nord - imobilul situat in [...], proprietatea [...], la est - imobilul situat in [...], proprietatea [...], la sud - lotul nr. 1, la vest - strada [...], conform planului de situatie cu propuneri de dezmembrare ce face parte din raportul de expertiza judiciara topografica intocmit de expert [...].

A fost atribuita paratei [...] in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 500 mp delimitat in perimetrul lotului nr. 1 din prima varianta de propuneri de lotizare, avand urmatoarele vecinatati: la nord - lotul nr. 2, la est - imobilul situat in [...], proprietatea [...], si lotul nr. 2, la sud - imobilul situat in [...], proprietatea mostenitorilor defunctului [...], la vest - strada [...], conform planului de situatie cu propuneri de dezmembrare ce face parte din raportul de expertiza judiciara topografica intocmit de expert [...].

A constatat ca reclamanta [...] si parata [...] au obligatia de a suporta pasivul succesoral al defunctului [...] in suma de 3234 lei reprezentand obligatii fiscale pentru imobilul teren situat in Cumpana, [...], jud. Constanta, conform cotei de 1/2 detinute de fiecare, respectiv suma de 1617 lei fiecare.

Au fost obligati parata [...] la plata sumei de 525 lei,paratii [...][...] si [...] si intervenientul [...] la plata sumei de 116,6 lei fiecare catre reclamanta [...] cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariul partial pentru expertii desemnati.

A fost respins ca neintemeiat capatul cererii reconventionale formulate de paratul reconvenient [...][...] privind obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Hotararea judecatoreasca a fost atacata cu apel, in termen legal, de catre parata [...1 si paratul reconvenient egalitate si netemeinicie.

Solutionand pe fond cauza, Tribunalul Constanta a pronuntat decizia civila nr. 313 din 7 martie 2017, prin care a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanta parata [...] si a respins ca nefondat apelul declarat de paratul reconvenient [...][...], prin procurist [...], in contradictoriu cu intimata parata [...], intimata reclamanta [...], intimatii parati [...][...], [...] si intimatul intervenient [...].

Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut ca au calitatea de mostenitori ai defunctei [...][...], decedata la data de 11.09.2006: [...], in calitate de sot supravietuitor, cu o cota de 1/2; [...][...], [...] si [...], in calitate de colaterali privilegiati - nepoti de frate, fiecare cu o cota de 1/6.

Masa succesorala ramasa de pe urma defunctei [...][...] se compune din:

• cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta;
• cota de 1/2 din depozitele bancare deschise de [...] la datele de 21.12.2010, 28.02.2011 si 01.03.2011 la BCR SA (in cuantum de 53825,15 lei la data de 19.03.2014).

Instanta a mai constatat ca din masa succesorala a defunctei [...][...] nu face parte dreptul de folosinta asupra locului de inhumare in Cimitirul Municipal atribuit lui [...] prin contractul de concesiune nr. .. ./18.09.2006, pentru motivele retinute in incheierea de admitere in principiu.

In ceea ce-l priveste pe defunctul [...], decedat la data de 02.05.2011, s-a stabilit ca mostenitorii acestuia sunt reclamanta [...] si parata [...], in calitate de colaterali privilegiati - surori, fiecare cu o cota de 'A, si ca masa succesorala ramasa de pe urma acestuia este compusa din:

• cota de 3/4 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta;
• cota de 3/4 din depozitele bancare deschise de defunct la datele de 21.12.2010, 28.02.2011 si 01.03.2011 la BCR SA (in cuantum de 53825,15 lei la data de 19.03.2014);
• dreptul de proprietate asupra imobilului teren in suprafata de 1000 mp situat in Cumpana, [...], jud. Constanta.

In incheierea mentionata, s-au precizat motivele pentru care, in masa succesorala a defunctului, nu a fost inclusa si constructia situata pe terenul in suprafata de 1000 mp situat in Cumpana, [...], jud. Constanta.

In continuare, instanta a constatat ca pasivul succesoral al defunctilor [...] si [...], in ceea ce priveste bunul imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta se compune din suma de

89. lei reprezentand impozit, utilitati si cheltuieli de intretinere, si ca pasivul succesoral al defunctului [...] se compune din suma 3234 lei reprezentand obligatii fiscale pentru imobilul teren situat in Cumpana, [...], jud. Constanta.

In drept,
potrivit art. 728 C.civ. din 1864, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune.

In temeiul art. 673 ind. 5 alin. 2 din 1865, instanta va face imparteala in natura, procedeaza la formarea loturilor si atribuirea lor, iar, in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.

Conform art. 673 ind. 9 C.proc.civ., la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii coproprietari, inainte a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Referitor la
bunul imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta,
instanta a retinut ca reclamanta si paratul-reconvenient [...][...] au solicitat, prin cererile si precizarile formulate, atribuirea in natura a acestui bun.

Instanta a retinut ca reclamanta [...] detine o cota-parte mai mare decat paratul [...][...].

Instanta nu a dat efect imprejurarii ca paratul a locuit in acest imobil in conditiile in care a ocupat abuziv apartamentul in timpul acestui litigiu, fara a avea acordul celorlalti succesibili.

Reclamanta a semnalat acest aspect instantei prin cererea depusa la data de 23.01.2014 prin care a solicitat evacuarea paratului [...][...] din imobilul mentionat, acesta intrand abuziv, spargand usa si mutandu-se in imobil impreuna cu familia sa.

Chiar paratul [...][...] a formulat la data de 23.01.2014 precizari prin care a mentionat ca intelege sa depuna dovezi cu privire la imbunatatirile efectuate in imobil, acesta locuind efectiv in apartament.

Prin urmare, instanta a retinut ca, neavand acordul celorlalti succesibili care puteau pretinde drepturi asupra imobilului, neexistand nicio intelegere intre partile din prezenta cauza cu privire la folosinta acestui imobil si, in conditiile in care paratul [...][...] nu avea un drept de sezina asupra bunului succesoral, acesta a inceput sa foloseasca bunul imobil prin locuirea efectiva pe riscul sau.

Fata de acestea, instanta a dispus iesirea din indiviziune asupra imobilului situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta si ii va atribui reclamantei [...] in deplina proprietate si posesie imobilul situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta.

Conform raportului de expertiza imobiliara efectuat in cauza de expertul [...] si ultimului raspuns la obiectiunile incuviintate, bunul imobil mentionat anterior a fost evaluat la suma de 24400 euro, respectiv 106823,2 lei (conform cursului valutar de la data respectiva).

Avand in vedere valoarea imobilului si cotele celorlalte parti, instanta o va obliga pe reclamanta [...] la plata urmatoarelor sume, cu titlu de sulte: 40058,7 lei catre parata [...]; 8901,9 lei catre paratul reconvenient [...][...]; 8901,9 lei catre intervenientul [...] si 8901,9 lei catre paratul [...].

In conditiile in care pasivul succesoral referitor la acest imobil a fost stabilit la cuantumul de

89. lei reprezentand impozit, utilitati si cheltuieli de intretinere, potrivit celor retinute in incheierea din data de 16.07.2015, si, intrucat paratul [...][...] a achitat acest pasiv, conform inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanta le va obliga pe reclamanta [...] si pe parata [...] la plata catre paratul reconvenient [...][...] a sumei de 2144,6 lei fiecare reprezentand cota de 3/8 din pasivul succesoral al defunctilor [...] si [...], in ceea ce priveste bunul imobil situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta, precum si pe intervenientul [...] si pe paratul [...] la plata catre paratul reconvenient [...][...] a sumei de 476,6 lei fiecare reprezentand cota de 1/12 din acelasi pasiv succesoral.

In continuare, instanta a dispus
iesirea din indiviziune asupra depozitelor bancare

deschise de defunctul [...] la datele de 21.12.2010, 28.02.2011 si 01.03.2011 la BCR SA (in cuantum de 53825,15 lei la data de 19.03.2014).

In ceea ce priveste apararea reclamantei de a dispune partajul acestor sume de bani doar intre reclamanta si parata [...], instanta nu a putut retine in conditiile in care sumele constand in depozitele bancare au fost incluse in masa partajabila a celor doi defuncti, asa cum s-a retinut prin incheierea din data de 16.07.2015, pentru motivele mentionate in incheierea respectiva. Astfel incat impartirea sumelor intr-o alta maniera decat cea in baza cotelor deja stabilite ar reprezenta o nerespectare din partea instantei a incheierii pronuntate la data de 16.07.2015.

In consecinta, instanta a atribuit partilor sumele ce li se cuvin din depozitele bancare conform cotelor detinute, respectiv: [...] - 3/8, [...] - 3/8, [...][...] - 1/12, [...] - 1/12, [...] - 1/12.

Instanta a constatat ca, potrivit raspunsului BCR SA la adresa instantei, depozitele bancare deschise de defunctul [...] erau in cuantum de 53825,15 lei la data de 19.03.2014, in momentul de fata, suma putand diferi conform reglementarilor bancare, astfel incat partile vor avea dreptul la sumele ce li se cuvin din aceste depozite bancare conform cotelor detinute si mentionate anterior.

Avand in vedere masa succesorala de pe urma defunctului [...], instanta a dispus
iesirea din indiviziune asupra imobilului teren in suprafata de 1000 mp situat in Cumpana, [...], jud. Constanta.

Instanta a constatat ca au fost mentionate detaliat, prin considerentele incheierii din data de

2015. motivele pentru care s-a inclus in masa succesorala de pe urma defunctului doar bunul imobil constand in teren in suprafata de 1000 mp situat in Cumpana, [...], jud. Constanta, iar nu si constructia edificata pe terenul respectiv in conditiile in care, potrivit deciziei civile nr. 2374/28.09.1999 pronuntate in dosarul nr. [...]/1999 de Tribunalul Constanta, ramase irevocabile prin decizia nr. 641/20.04.2000 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr. 407/2000, defunctului [...] i-a fost atribuit in proprietate lotul 2 compus din teren in suprafata de 1000 mp.

Conform raspunsurilor Primariei Cumpana la solicitarile instantei, institutia a aratat ca, in temeiul deciziei civile nr. 2374/28.09.1999 pronuntate in dosarul nr. [...]/1999 de Tribunalul Constanta, s-au efectuat mentiunile in registrul agricol, defunctul [...] figurand in evidentele registrului agricol cu suprafata de teren de 1000 mp situata in [...].

Desi parata [...] a sustinut ca actele aflate la dosar cu privire la acest teren ar fi false, aceasta nu a facut dovada celor sustinute si nici a anularii acestor inscrisuri, si, asa cum s-a aratat si in incheierea de admitere in principiu, instanta a retinut ca defunctul [...] a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 1000 mp in temeiul deciziei civile nr. 2374/28.09.1999 pronuntate in dosarul nr. [...]/1999 de Tribunalul Constanta, ramase irevocabile prin decizia nr. 641/20.04.2000 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr. .. ./2000.

Cu privire la partajul acestui imobil, intrucat constructia si anexele situate pe terenul mentionat anterior nu au fost incluse in masa partajabila, instanta nu poate avea in considerare a doua varianta de lotizare efectuata de expertul topograf [...] deoarece aceasta ar implica si partajarea in fapt a constructiilor si anexelor.

De asemenea, instanta a mai avut in vedere si faptul ca aceste constructii nu sunt delimitate in fapt momentan, ci exista posibilitatea de a putea fi impartite asa cum a precizat expertul prin suplimentul initial la raportul de expertiza si prin precizarile ulterioare depuse la data de

15.12.2015.

Prin urmare, instanta a avut in vedere prima varianta de lotizare, care nu implica si partajarea efectiva a constructiilor si anexelor, si va atribui paratei [...] in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 500 mp delimitat in perimetrul lotului nr.1 din prima varianta de propuneri de lotizare, avand urmatoarele vecinatati: la nord - lotul nr. 2, la est - imobilul situat in [...], proprietatea [...], si lotul nr. 2, la sud - imobilul situat in [...], proprietatea mostenitorilor defunctului [...], la vest - strada [...], conform planului de situatie cu propuneri de dezmembrare ce face parte din raportul de expertiza judiciara topografica intocmit de expert [...]; acest lot fiind invecinat cu terenul care apartine mostenitorilor defunctului sot al paratei [...], respectiv numitul [...].

In continuare, instanta a atribuit reclamantei [...] in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 500 mp delimitat in perimetrul lotului nr.2 din prima varianta de propuneri de lotizare, avand urmatoarele vecinatati: la nord - imobilul situat in [...], proprietatea [...], la est - imobilul situat in [...], proprietatea [...], la sud - lotul nr. 1, la vest - strada [...], conform planului de situatie cu propuneri de dezmembrare ce face parte din raportul de expertiza judiciara topografica intocmit de expert [...].

Instanta a retinut ca partile nu au facut dovada achitarii obligatiilor fiscale in cuantum de 3534 lei pentru imobilul teren situat in [...], [...], jud. Constanta, astfel incat va constata ca reclamanta [...] si parata [...] au obligatia de a suporta pasivul succesoral al defunctului [...] in suma de 3234 lei reprezentand obligatii fiscale pentru imobilul teren situat in [...], jud. Constanta, conform cotei de 1/2 detinute de fiecare, respectiv suma de 1617 lei fiecare.

In ceea ce priveste
cererea reconventionala a paratului [...][...],
instanta a retinut ca este intemeiata in parte, urmand a se constata calitatea sa de mostenitor al defunctei [...][...], alaturi de ceilalti mostenitori, asa cum s-a aratat anterior.

Cu privire la pretentiile sale in cuantum de 5000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare si de pomenire ale defunctului [...], instanta a retinut ca acestea nu sunt intemeiate in conditiile in care suma de 5000 lei folosita pentru cheltuielile de inmormantare ale defunctului a provenit din amanetarea aurului gasit in locuinta defunctului, din ajutorul de inmormantare, precum si sumele adunate si de la ceilalti mostenitori, asa cum reiese din raspunsurile paratului [...] la interogatoriile administrate de catre reclamanta [...] si de catre parata [...].

Referitor la cheltuielile pe care paratul le-a facut exclusiv in legatura cu pomenirea defunctului, instanta a retinut ca specificul unei pomeni este caracterul gratuit al acesteia, pomana reprezentand un dar care se ofera servind, potrivit credintei crestine, la iertarea pacatelor, la mantuirea sufletului celui decedat, astfel incat paratul nu este indreptatit la recuperarea acestor cheltuieli de la celelalte parti din cauza.

In continuare, in ceea ce priveste cheltuielile efectuate de parat pentru realizarea imbunatatirilor in apartamentul situat in mun. Constanta, [...], jud. Constanta, asa cum s-a aratat anterior, paratul [...][...] a ocupat abuziv apartamentul in timpul acestui litigiu, fara a avea acordul celorlalti succesibili.

Instanta a constatat ca partile nu au dovedit ca ar fi fost necesar si urgent pentru administrarea si conservarea bunului sa faca anumite renovari sau imbunatatiri ale apartamentului care apartinea defunctilor. Reiese astfel ca toate imbunatatirile efectuate de paratul-reconvenient au fost facute pentru confortul sau si al familiei sale impreuna cu care s-a mutat efectiv in imobilul respectiv.

Instanta a mai retinut ca partile au aratat ca in imobilul respectiv a locuit singur defunctul [...] pana la data decesului, paratul nelocuind impreuna cu defunctul in acel imobil.

De asemenea, analizand fotografiile depuse de parat, reiese ca acesta a reamenajat apartamentul pentru a putea locui acolo, in conditii mai bune, impreuna cu membrii familiei sale.

Instanta a ma avut in vedere si faptul ca paratul a ocupat in fapt apartamentul dupa momentul in care expertul imobiliar desemnat in cauza s-a prezentat si a efectuat o cercetare la fata locului pentru a stabili valoarea imobilului, acesta luand in considerare starea in care se afla apartamentul in acel moment (deci anterior realizarii imbunatatirilor de catre parat).

Retinand aceleasi motive, cererea reconventionala a paratului este neintemeiata si in ceea ce priveste celelalte servicii contractate de parat pentru renovarea apartamentului, precum si cheltuielile de intretinere ale apartamentului si utilitatile achitate de parat de la momentul in care acesta s-a mutat si a locuit efectiv in imobilul succesoral, respectiv sfarsitul lui octombrie 2013 - decembrie 2013, avand in vedere ca aceste cheltuieli au fost facute tocmai pentru ca paratul a locuit in imobil, revenindu-i astfel si obligatia corelativa de a le achita.

Referitor la cheltuielile de judecata, instanta a retinut ca reclamanta [...], paratul reconvenient [...][...] si intervenientul [...] au fost scutiti de la plata taxei judiciare de timbru, fiind admise cererile acestora de acordare a ajutorului public judiciar.

Fata de obiectul prezentului dosar, respectiv partajul succesoral, instanta nu a retinut ca partile parate au cazut in pretentii pentru a da eficienta dispozitiilor art. 18 din OUG nr. 51/2008 conform carora cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea ajutorului public judiciar vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

Cu toate acestea, instanta a constatat ca reclamanta a achitat onorariile expertilor desemnati in cauza, iar probele cu expertiza imobiliara si topografica au profitat tuturor partilor din cauza, acestea avand obligatia de a contribui, conform cotelor detinute, la cheltuielile facute de reclamanta pentru administrarea probelor cu expertizele tehnice.

Prin urmare, instanta i-a obligat pe parata [...] la plata sumei de 525 lei, pe paratii [...][...] si [...] si pe intervenientul [...] la plata sumei de 116,6 lei fiecare catre reclamanta [...] cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariul partial pentru expertii desemnati.

Impotriva Deciziei civile nr. 313 din 07.03.2017 pronuntate de Tribunalul Constanta a formulat
recurs
parata [...], prin care a solicitat casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel pentru judecarea apelului formulat de aceasta.

In motivare, se arata ca a achitat taxa judiciara de timbru aferenta cererii de apel la data de

2016. astfel incat in mod gresit apelul formulat de catre parata a fost anulat ca netimbrat.

Din analiza coroborata a actelor si lucrarilor dosarului asupra motivelor de recurs formulate de parata [...], Curtea retine urmatoarele:

Prin incheierea din data de 11.10.2016, Tribunalul a admis exceptia netimbrarii apelului formulat de parata [...].

La data de 24.11.2016, conform chitantei depuse la dosar, apelanta a achitat contravaloarea taxei judiciare de timbru datorate, in cuantum de 829,26 lei.

Prin decizia civila nr. 313 din 7.03.2017, apelul formulat de [...] a fost anulat ca netimbrat.

Curtea apreciaza ca in mod gresit Tribunalul a procedat in aceasta maniera. Astfel, intr- adevar, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997, aplicabila in dosar, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Potrivit alin. 2, daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. In cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara. Conform alin. 3, insa, neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau cererii.

In consecinta, in cazul in care instanta constata neachitarea taxei de timbru in termenul legal, va dispune anularea cererii, nu doar admiterea exceptiei netimbrarii cererii. In cazul de fata, Tribunalul a invocat exceptia netimbrarii cererii de apel formulata de [...], la termenul din 11.10.2016 si, fara a o pune in discutia contradictorie a partilor, astfel cum reiese din incheierea de la termenul respectiv, a admis-o. Cu toate acestea, nu a dispus si anularea cererii de apel cu acea ocazie, ci doar prin decizia finala, pronuntata ulterior momentului achitarii taxei judiciare de timbru de catre apelanta parata. Or atata vreme cat instanta nu a dispus anularea cererii de apel pentru netimbrare, parata putea inca, in mod valabil, achita taxa judiciara de timbru datorata pentru cererea sa, ceea ce a si facut, la data de 24.11.2016.

Prin simpla admitere a exceptiei netimbrarii, instanta de apel nu s-a dezinvestit de solutionarea apelului paratei, din moment ce nu a dat eficienta exceptiei invocate, prin aplicarea sanctiunii anularii cererii la termenul la care a constatat neachitarea taxei judiciare de timbru pana la termenul stabilit, astfel cum prevede si art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997. In consecinta, anularea cererii de apel ulterior achitarii taxei judiciare de timbru, in cuantumul solicitat, de catre recurenta, reprezinta o solutie data cu aplicarea gresita a legii, fiind incident motivul de casare prevazut la art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Avand in vedere ca Tribunalul a solutionat apelul paratei fara a intra in

cercetarea fondului, solutia pe care o poate pronunta Curtea este doar casarea deciziei recurate, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare, in baza art. 312 alin. 5 C.pr.civ.

Avand in vedere aceste considerente, Curtea va admite recursul declarat de parata, va casa in parte decizia recurata si va trimite spre rejudecare cat priveste apelul formulat de catre [...].

Decizia civila nr. 95/C/27.11.2017 Judecator redactor Claudia Bodean