Partajul | Discută Online Cu Avocat Specializat în Partaj Voluntar Judiciar
Avocat Online
Contractul de credit - unilateral sau sinalagmatic? si exceptia de neexecutare din Codul Civil
3 martie 2018

Partajul

cabinet avocat

cabinet avocat

Partajul

Partajul - Sediul materiei: -     art. 669 – 686 C.civ.

  • 980 – 996 C. Proc.civ.

 

Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de proprietate comună, în sensul că bunul sau bunurile stăpânite în comun se împart, în materialitatea lor, între titulari.

             Partajul poate fi de două feluri: voluntar sau judiciar.

             Partajul voluntar este posibil, ca regulă, în toate cazurile de proprietate comună, deci atât în cazul coproprietății obișnuite sau forțate, precum și al devălmășiei, iar partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. Convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică cerută ad validitatem, sub sancțiunea nulității absolute.

             Partajul judiciar, în schimb, este posibil, ca regulă, numai în cazul coproprietății obișnuite sau devălmășiei, fiind inadmisibil în cazul coproprietății forțate.

             Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând , ceea ce înseamnă că acțiunea de partaj este imprescriptibilă extinctiv.

             Toți copărtașii se pot înțelege asupra suspendării partajului, iar convențiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pe o perioadă mai mare de  5 ani, iar în cazul imobilelor aceste convenții trebuie încheiate în formă autentică și supuse formalităților de publicitae prevăzute de lege.

             În ceea ce privește partajul judiciar, art. 673 C.civ. prevede că instanța sesizată cu cererea de partaj poate “suspenda pronunțarea partajului”, pentru cel mult un an, pentru a nu aduce prejudicii grave intereselor celorlalți coproprietari.

             Bunurile comune se partajează în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui titular. Dacă se împarte un singur bun, care este indivizibil, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

-          Atribuirea întregului bun, în schimbul unei sume de bani, denumită sultă, în favoarea unuia sau mai multor titulari, la cererea acestora;

-          Vânzarea bunului în modul stabilit de titulari ori, în caz de neînțelegere, prin licitație publică, și distribuirea prețului către titulari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei.

             Efectele partajului

 În actuala reglementare, partajul nu mai produce efecte declarative, ci constitutive.

             În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau, după caz, hotărârea judecătorească rămasă definitivă a fost înscris(ă) în cartea funciară.

             Articolul 683 C.civ. reglementează garanția pentru evicțiune și vicii ascunse în materia partajului. Astfel, coproprietarii își datorează, în limita cotelor-părți, garanție pentru evicțiune și vicii ascunse, dispozițiile legale privitoare la obligația de garanție a vânzătorului aplicându-se în mod corespunzător. Copartasul nu datorează garanție dacă a fost scutit de aceasta prin convenție de partaj și nici dacă prejudiciul este urmărea faptei săvârșite de un alt copărtaș, caz în care acesta din urmă va suporta întreg prejudiciul.

             Mai reținem că, partajul este valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune, iar pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar, dispoziție legală care vizează atât partajul voluntar, cât și partajul judiciar.

 

 

Procedura partajului judiciar

            În cuprinsul cererii de partaj, reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194 C.proc.civ., persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.

            În tot cursul procesului, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială. Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii. Instanța va face împărțeala în natură și procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

 În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.

Hotărârea de partaj are efect constitutiv. Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța nu a dispus în mod expres această predare. Hotărârea de partaj este supusă numai apelului.

În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor, hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare silită. Pentru a intra în posesia bunurilor atribuite și a căror predare i-a fost refuzată de ceilalți coproprietari, partea interesată va trebui să exercite acțiunea în revendicare.

 

 

Realizarea partajului

În ceea ce priveşte modul în care se poate face partajul, reţinem că acesta se poate realiza pe cale convenţională (în situaţia în care coproprietarii se înţeleg între ei cu privire la modalitatea de realizare a partajului), la notarul public sau prin hotărâre judecătorească, la instanţa de

judecată (în situaţia în care părţile nu se înţeleg cu privire la modalitatea de împărţire a bunului comun).

Deosebit de important este faptul că toţi coproprietarii trebuie să ia parte la partaj  indiferent de faptul că acesta se realizează pe cale convenţională  sau prin hotărâre judecătorească. Neparticiparea tuturor coproprietarilor la partaj reprezintă un caz de nulitate absolută a acestuia (de desfiinţare a acestuia).

Reţinem şi că partajul este valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune din masa partajabilă (partaj parţial). În acest caz, pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

În cazul în care un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă (minorii sub 14 ani sau aceia între 14 şi 18 ani, persoanele puse sub interdicţie etc.), partajul va putea fi făcut prin bună învoială (pe cale convenţională) numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

La efectuarea partajului pe calea instanţei judecatoreşti, judecătorul care va pronunţa hotărârea trebuie să aibă în vedere valoarea bunului la data judecăţii, nu valoarea existentă în momentul naşterii stării de coproprietate.

Drepturile creditorilor unui coproprietar

             Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala (partajul) bunului comun. În acest ultim caz (când se solicită partajul bunului comun), urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

               Potrivit art. 679 alin. 1 din Codul civil*, creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.