Caracterul excesiv al cheltuielilor de judecata prin prisma prevederilor art.274 Cod procedura civila.

 

 

 Cod proc. civ., art. 274

Legea nr.51/1995, art. 30

 

Aplicarea dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila reprezentand dreptul comun in materie nu poate fi inlaturata prin legea speciala reprezentata de prevederile art. 132 si 133 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat si ale art. 30 din Legea nr. 51/1995, de exercitare a avocaturii, judecatorul cauzei fiind indreptatit sa aprecieze asupra proportionalitatii onorariului de avocat.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal,

Decizia nr. 19 din  19 ianuarie 2011.

        

  Prin cererea inregistrata la data de 1 martie 2010 pe rolul Tribunalului Prahova, creditoarea LKW V.I.T. AG a solicitat deschiderea procedurii falimentului fata de debitoarea SC P.G.W. SRL.

Prin sentinta nr. 959 din data de 14 iunie 2010, Tribunalul Prahova a respins ca ramasa fara obiect cererea creditoarei LKW V.I.T. AG privind deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC P.G.W. SRL si a obligat debitoarea sa plateasca creditoarei cheltuielile de judecata, respectiv: 2000 Euro (in echivalent in lei la data platii) onorariu de avocat si 120 lei taxa judiciara de timbru.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs debitoarea SC P.G.W. SRL solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei recurate in sensul reducerii onorariului de avocat de 2000 Euro (in echivalent in lei la data platii) intr-un cuantum rezonabil, apreciat de instanta de recurs.

Prin decizia nr. 1852/10.11.2010 Curtea de Apel Ploiesti a anulat pentru netimbrare recursul declarat de debitoarea SC P.G.W. SRL impotriva sentintei nr. 959 din data de 14 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Prahova in contradictoriu cu creditoarea LKW V.I.T. AG, intrucat recurenta-debitoare nu si-a indeplinit obligatia de a achita taxa judiciara de timbru in cuantum de 60 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.

Aceasta decizie a fost anulata ca urmare a admiterii contestatiei in anulare formulate de SC P.G.W. SRL, prin decizia nr. 2076 din data de 7 decembrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, retinandu-se in esenta ca societatea contestatoare a formulat un singur motiv de recurs, sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecata, capat de cerere care nu se timbreaza potrivit Ordinului 760/1999 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a taxelor de timbru. Rejudecand recursul declarat de debitoarea SC P. G. W. SRL impotriva sentintei nr. 959 din data de 14 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Prahova, Curtea prin decizia nr.19 pronuntata in data de 19 ianuarie 2011 a admis recursul, a modificat in parte sentinta, in sensul ca a redus onorariul aparatorului la 1000 Euro (echivalent B.N.R. la data platii), mentinand restul dispozitiilor sentintei atacate.

S-a retinut ca singura critica formulata de catre recurenta a vizat doar obligarea sa la plata sumei de 2000 Euro, cu titlu de onorariu avocat.

Potrivit prevederilor art. 723 (1) Cod procedura civila, drepturile procesuale trebuie exercitate de partile unui litigiu cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, partea care foloseste abuziv aceste drepturi procesuale urmand a raspunde pentru pagubele pricinuite.

Curtea a retinut ca, in speta, recurenta era nemultumita de modul de interpretare si aplicare de catre instanta de fond a prevederilor art. 274 (3) Cod procedura civila, conform caruia judecatorii au dreptul de a mari sau micsora onorariile avocatilor, ori de cate ori constata ca sunt nepotrivit de mari sau de mici, fata de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat.

Actiunea promovata de creditoarea LKW W. I. T.AG a fost respinsa ca ramasa fara obiect, fiind obligata debitoarea sa plateasca creditoarei cheltuielile de  judecata, respectiv: 2000 Euro (in echivalent in lei la data platii) onorariu de avocat si 120 lei taxa judiciara de timbru.

Curtea a apreciat ca Tribunalul Prahova a interpretat si aplicat gresit textul de lege mentionat anterior, deoarece creditoarei i-a fost respinsa cererea ca fiind ramasa fara obiect, prin achitarea creantei pretinse chiar inaintea termenului de judecata stabilit, cheltuielile solicitate de aceasta fiind disproportionat de mari in raport cu prestatiile avocatului acesteia, apreciate prin prisma complexitatii cauzei si a apararilor formulate in scris sau oral in proces.

Aparatorul poate sa pretinda si sa primeasca orice onorariu insa, obligarea partii adverse la plata cheltuielilor de judecata, trebuie sa se faca avand in vedere dispozitiile art. 274  alin. 3) Cod procedura civila.

Sustinerea recurentei privind gresita apreciere a instantei de  fond asupra cheltuielilor de judecata, urmeaza a fi incuviintata, dispozitiile art. 274 Cod procedura civila reprezentand dreptul comun in materie, aplicarea acestui text neputand fi inlaturata prin legea speciala reprezentata de prevederile art. 132 si 133 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat si ale art. 30 din Legea nr. 51/1995, de exercitare a avocaturii, judecatorul cauzei fiind indreptatit sa aprecieze asupra proportionalitatii onorariului de avocat, in acest pronuntandu-se si I.C.C.J. (decizia nr. 1615/13.05.2008).

Apreciind asupra cuantumului cheltuielilor de judecata s-a retinut ca un onorariu de 1000 Euro (echivalent B.N.R. la data platii) raspunde cerintelor prevazute de art.274 alin.3) Cod procedura civila avand in vedere valoarea pricinii, durata procesului si faptul ca aceasta s-a solutionat la primul termen de judecata, prin respingerea cererii ca ramasa fara obiect, in urma achitarii creantei pretinse.

Curtea, in baza dispozitiilor art.312 si 304 pct.6 Cod procedura civila, a admis recursul, a modificat in parte sentinta, in sensul ca a redus onorariul aparatorului la 1000 Euro (echivalent B.N.R. la data platii), mentinand restul dispozitiilor sentintei atacate.