Calitatea procesuala in litigiile privind delimitarea teritoriala

Legea confera calitate procesuala activa in demararea unei actiuni in instanta cu privire la stabilirea hotarelor unitatilor administrative-teritoriale doar Institutiei Prefectului, unitatile administrativ teritoriale urmand sa aiba calitate procesuala pasiva in aceste procese.

Prin sentinta nr. 287 din data de 12 martie 2015, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 4736/101/2014
s-a respins actiunea formulata de reclamanti, in contradictoriu cu paratii Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti, Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, Primaria Balta prin primar, Prefectura Mehedinti prin Prefect, ca fiind introdusa de persoane fara calitate procesuala activa.

impotriva sentintei nr. 287 din data de 12 martie 2015, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 4736/101/2014 au declarat recurs reclamantii, considerand-o netemeinica si nelegala.

In motivarea recursului, recurenti reclamanti au sustinut ca au avut calitate procesuala activa, avand in vedere dreptul de a face plangere, recunoscut atat de parata O. C. P. I. Mehedinti, cat si de aliniatul 3 art. 14 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului si Publicitatii Imobiliare.

In acest context, instanta de fond nu s-a pronuntat si nu a analizat dovezile administrate in cauza privind viciile de fond ale procesului-verbal nr. 267/ 22.02.2011 care a stat la baza incheierii de respingere nr. 24286/16.09.2013.

Intimatul parat Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti a formulat
intampinare
prin care a solicitat respingerea recursului.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

In speta, prin cererea dedusa judecatii, urmare a disjungerii din dosarul nr. 802/181/2013, reclamantii au solicitat anularea procesului verbal nr. 267/22.02.2011, apreciind ca prin acest act au fost vatamati in drepturile lor.

Prin procesul verbal nr. 267/22.02.2011 a carui anulare se solicita, comisia constituita in conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996 si a Ordinului Comun nr. 420/339/2010 a procedat la identificarea si recunoasterea hotarului dintre unitatea administrativ-teritoriala Mehadia, judetul Caras Severin si unitatea administrativ-teritoriala Balta, judetul Mehedinti.

Instanta de fond a respins actiunea formulata de reclamanti pe temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale active, retinand ca reclamantii, chiar daca ar fi persoane interesate, nu indeplinesc una din conditiile de exercitiu ale actiunii civile, respectiv calitatea procesuala.

In privinta motivului de recurs circumscris neindeplinirii calitatii procesuale active a reclamantilor, Curtea retine ca o atare chestiune antameaza indirect si dreptul de acces la justitia de contencios administrativ.

Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 32 alin. 1 Noul Cod de procedura civila „orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitate procesuala, in conditiile legii, are calitate procesuala, formuleaza o pretentie si justificata un interes.”

Asadar, pentru promovarea oricarei cereri de chemare in judecata reclamantul trebuie sa dovedeasca indeplinirea cumulativa a conditiilor sus mentionate.

Din perspectiva sistemului european al drepturilor omului in hotararea Golder impotriva Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca pot fi aduse restrictii dreptului de acces la justitie intrucat acest drept, chiar prin natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia in timp si spatiu in functie de resursele comunitatii si nevoile indivizilor.

Astfel fiind, legiuitorul roman a instituit conditii ale exercitiului actiunii in contencios administrativ.

Potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, cu modificari si completari: (...); (3) Lucrarile tehnice de cadastru se realizeaza utilizand limitele unitatilor administrativ-teritoriale si limitele intravilanelor din sistemul integrat de cadastru si carte funciara; (4) Limitele unitatilor administrativ-teritoriale sunt identificate, marcate, rectificate ori actualizate de catre comisia de delimitare, numita in acest scop prin ordin al prefectului; (5) Limitele recunoscute reciproc de catre reprezentantii unitatilor administrativ-teritoriale sunt descrise si reprezentate in procesul-verbal de delimitare ce contine si inventarul coordonatelor punctelor ce definesc aceste limite, determinate in sistem national de proiectie. Dupa semnarea si stampilarea procesului-verbal de delimitare si a tuturor anexelor de catre membrii comisiei de delimitare si aprobarea de catre prefect, limitele devin oficiale si sunt introduse in sistemul integrat de cadastru si carte funciara; (6) Contestatiile unitatilor administrativ-teritoriale privind limitele administrative pot fi solutionate pe cale amiabila, prin mediere de catre institutia prefectului sau pe cale judecatoreasca”.

Potrivit art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 „In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, documentatiile comisiilor de delimitare, in care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiectiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi inaintate prefectului judetului, de catre Agentia Nationala, prin institutiile sale subordonate.
Prefectul,
in termen 30 de zile de la primirea documentatiei de delimitare,
initiaza concilieri
sau, in caz contrar,
sesizeaza instantele de contencios administrativ
cu privire la actiunea privind stabilirea hotarelor unitatilor administrativ- teritoriale.”

Legea confera calitate procesuala activa in demararea unei actiuni in instanta cu privire la stabilirea hotarelor unitatilor administrative-teritoriale doar Institutiei Prefectului, unitatile administrativ teritoriale urmand sa aiba calitate procesuala pasiva in aceste procese.

In acord cu instanta de fond, Curtea constata ca legiuitorul a stabilit in mod expres in cuprinsul textului legal precizat persoana careia i se ofera calitatea procesuala in a demara in instanta actiunea privind stabilirea hotarelor unitatilor administrative teritoriale.

Este real ca actiunea reclamantilor vizeaza anularea procesului verbal, ci nu stabilirea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale, insa procesul-verbal are o procedura speciala de contestare, iar recurentii reclamanti nu au calitatea ceruta de lege pentru a promova o actiune impotriva acestuia.

Prin demersul lor, recurentii tind la operarea unor modificari in evidentele cadastrale utilizate in procedura de stabilire a liniei de hotar dintre cele doua unitati administrativ-teritoriale.

Ori, intr-un litigiu privind delimitarea teritoriala, au calitate procesuala numai unitatile administrativ-teritoriale aflate in conflict juridic.

In Decizia nr. 393/2013 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II teza ultima din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, Curtea Constitutionala a retinut „ca documentatiile cadastrale cuprinse in dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotararea judecatoreasca care transeaza neintelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezinta operatiuni prealabile, pur tehnice, efectuate in vederea delimitarii teritoriale, care se efectueaza printr-un act normativ. In acest sens, dispozitiile pct. 4.3.7 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei publice nr. 534/2001, modificat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 259/2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 815 din 7 decembrie 2010, prevad ca, „Dupa stabilirea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale de catre comisiile numite in acest scop prin ordinele prefectilor, Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, va propune actul normativ de promovare a hartii in format digital cu limitele administrativ-teritoriale ale Romaniei”. Mai mult, Curtea retine ca, in situatia in care, subsecvent operatiunii de delimitare a hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale, fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotararea judecatoreasca de stabilire a hotarelor, intervine o modificare in fapt a limitelor teritoriale ale unitatilor administrativ- teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv in conditiile legii, si anume numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor, prin referendum, in temeiul art. 22 teza a doua din Legea nr. 215/2001”.

In privinta procesului verbal, Curtea retine ca sunt aplicabile reglementari specifice de drept substantial si procedural, iar nu dreptul comun in materia contenciosului administrativ.

Reclamantii nu au calitate procesuala activa raportat la obiectul, scopul si finalitatea urmarita prin demersul judiciar cu care a fost investita instanta, deci nu intrunesc calitatea de subiecti de sesizare a instantei de contencios administrativ din perspectiva obiectului actiunii judiciare.

Reclamantul este cel care fixeaza cadrul procesual, instanta fiind obligata sa se pronunte in limitele a ceea ce s-a cerut si, odata fixat cadrul procesual, judecata trebuie sa decurga in limitele regulilor dreptului material si procesual ce guverneaza litigiul dedus judecatii, principiul disponibilitatii nedand posibilitatea partii sa beneficieze de alte drepturi, afirmate, dar nereglementate de procedura in limitele careia are loc judecata.

Curtea mentioneaza faptul ca stabilirea unor conditionari pentru introducerea unor actiuni in justitie nu constituie o incalcare a dreptului la liberul acces la justitie si la un proces echitabil, deoarece legiuitorul poate institui in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si modalitatile stabilite de lege.

Instanta de fond a solutionat cererea cu respectarea principiului disponibilitatii, iar analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale active a fost efectuata de catre instanta de fond in raport de obiectul cererii dedusa judecatii, astfel ca sustinerile recurentilor pe aceste aspecte sunt nefondate.

In mod logic, considerentele instantei de fond sunt fundamentate prin raportare la lipsa calitatii procesuale active, astfel incat examinarea celorlalte exceptii si a motivelor care vizau fondul pricinii nu se mai impunea, fiind lipsita de relevanta juridica si, ca urmare, sunt nefondate criticile recurentilor pe aceste aspecte.

Sentinta instantei de fond supusa analizei cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia pronuntata, nu cuprinde motive contradictorii si nici straine de natura cauzei, astfel ca nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila.

Analizand argumentele instantei de fond, Curtea retine ca acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicari si interpretari a dispozitiilor legale, nefiind incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila.

Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neintemeiate, astfel ca, in temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, recursul declarat va fi respins ca nefondat.

(Decizia nr. 2887/21 Septembrie 2015 - Sectia Contencios Administrativ si fiscal, rezumat judecator Liliana Madalina Duna)