Calitatea de contabil cu studii medii a paratei, Inexistenta in fisa postului paratei a unor obligatii in domeniul fiscal

Din analiza fisei postului paratei rezulta ca aceasta nu avea atributii in domeniul fiscal, pentru intocmirea si depunerea declaratiilor cu caracter fiscal la A.N.A.F., astfel de atributii putand fi executate numai de catre personalul contabil cu studii superioare in domeniul economic, astfel cum prevede art. 10 din Legea nr. 82/1991.

imputernicirea data de catre administratorul societatii paratei [...] de a reprezenta societatea in relatia cu A.N.A.F. pentru semnarea si depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanta a declarantilor fiscale prin serviciul „Depunere declaratii on-line” existent pe site-ul M.F.P. - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala” nu echivaleaza cu o completare a atributiilor de serviciu, specifice functiei de contabil cu studii medii, astfel cum se prevede in contractul individual de munca al paratei, iar o asemenea imputernicire este contrara Legii nr. 82/1991 in conditiile in care parata nu putea indeplini atributii specifice functiei de contabil cu studii superioare, respectiv atributii privind completarea actelor contabile, declaratii fiscale cu privire la deducerea TVA in raporturile cu A.N.A.F., raspunderea pentru modalitatea de organizare a acestei activitati revenind in exclusivitate administratorului societatii.

In conditiile in care nu exista o fapta ilicita savarsita de catre salariata in legatura cu munca sa, nu sunt intrunite conditiile legale reglementate de art. 254 pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, aceasta nefacandu-se vinovata de nerealizarea sau realizarea gresita a unei atributii de serviciu stabilita in fisa postului - contabil cu studii medii, astfel cum se prevedea in contractul individual de munca al paratei.

Art. 10 din Legea nr. 82/1991 Art. 254 din Codul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. .../118/2016 reclamanta S.C. [...] S.R.L. a chemat in judecata pe parata [...], solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa oblige parata la plata sumei de 1.245.927 lei, reprezentand paguba materiala produsa societatii din vina si in legatura cu munca sa.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca parata a fost angajata sa in functia de contabil, in temeiul contractului individual de munca nr. 20/16.05.2011, avand atributii in contabilitate pana la intocmirea balantei de verificare. Societatea nu avea contabil sef, dar toate atributiile contabile erau indeplinite de parata.

Reclamanta a mai sustinut ca la sesizarea unor clienti, a luat cunostinta despre anularea inregistrarii in scopuri de TVA, astfel ca prin notificarea nr. 61/13.02.2015 a convocat-o pe parata la cercetare disciplinara. Cu acest prilej, parata a recunoscut ca nu a verificat adresa de infiintare a popririi, informand eronat conducerea societatii, fiind totodata vinovata de necunoasterea legislatiei in vigoare referitoare la inregistrarea in termen a actelor contabile.

A invederat reclamanta ca atributiile de serviciu incalcate de parata constau in nedepunerea declaratiilor fiscale, neplata contributiilor fiscale, nedepunerea deconturilor de TVA, necompletarea registrului fiscal, comunicarea intentionat eronata, transmiterea de date false in contabilitate, lipsa totala de organizare a actelor contabile, lipsa de interes pentru predarea lor, manifestata pentru o perioada indelungata de timp, lipsa nejustificata de la locul de munca.

Astfel, neindeplinirea atributiilor de serviciu a generat anularea din oficiu de catre ANAF a inregistrarii in scopuri de TVA, motivata de nedepunerea deconturilor pe o perioada de 6 luni consecutive, producandu-se societatii o paguba de 1.245.927 lei, pentru care este urmarita silit. Blocajul total al activitatii contabile generat prin neindeplinirea obligatiilor de serviciu de catre parata, a necesitat angajarea unei firme de audit care a efectuat o revizie a situatiilor contabile incepand din anul 2012, ajungandu-se la concluzia ca exista erori majore in contabilitate.

Reclamanta a precizat ca din raportul de revizie intocmit de S.C. [...] S.R.L. a reiesit in mod clar ca parata a produs o paguba societatii

A concluzionat reclamanta in sensul ca sunt indeplinite cerintele art. 254 Codul muncii, pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratei.

In aparare, parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, in raport de dispozitiile art. 10 din Legea 82/1991, indicate prin cererea de chemare in judecata ca temei al raspunderii contabilului. In sustinerea exceptiei, parata a mentionat ca nu a avut in cadrul societatii reclamante functia de director economic sau de contabil-sef si nici nu a fost imputernicita sa indeplineasca vreuna dintre aceste functii. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozitiile legale invocate de reclamanta, cata vreme contabilitatea din cadrul societatii nu a fost organizata si nici condusa in compartimente distincte, conduse de directorul economic, contabilul- sef sau ala persoana imputernicita sa ocupe aceasta functie.

Pe fondul cauzei, parata a sustinut ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de Codul muncii pentru a se putea dispune angajarea raspunderii sale patrimoniale. Astfel, situatia de a nu mai putea indeplini in mod corespunzator atributiile postului de contabil a fost cauzata de imprejurarea ca in decursul a 4 ani de zile, cat a fost angajata societatii parate, s-a ocupat si de contabilitatea a 7 societati comerciale concomitent, societati in cadrul carora organele de conducere erau compuse din aproximativ aceiasi membri ca si in cadrul societatii reclamante.

A mai invederat parata ca prejudiciul pretins a fi suferit de reclamanta nu este nici cert si nici real, intrucat nu i se pot imputa toate debitele societatii, cum ar fi neplata contributiilor sociale sau neplata la timp a obligatiilor fiscale. Totodata, fapta pe care reclamanta i-o imputa nu a fost prevazuta prin fisa postului sau prin alt inscris comunicat salariatului, iar textele legale stabilesc raspunderea cu privire la intocmirea documentatiei contabile in sarcina administratorului societatii, a directorului economic sau a contabilului sef.

Pentru sustinerea pozitiei sale procesuale, parata a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei, proba incuviintata si administrata de instanta, precum si proba cu doi martori, la care a renuntat insa la termenul din 26.10.2016.

Prin incheierea interlocutorie din 31.08.2016 a fost respinsa ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de parata prin intampinare. Pentru a dispune in acest sens, instanta a retinut ca indeplinirea conditiilor raspunderii patrimoniale a salariatului, inclusiv in ceea ce priveste calitatea acestuia de autor al faptei prejudiciale, presupune solutionarea fondului actiunii, iar nu analiza pe cale de exceptie a uneia dintre conditiile de exercitare a actiunii. In acest sens, dispozitiile art. 36 teza a II - a Cod procedura civila, prevad in mod expres ca existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate-in cazul de fata, a obligatiei de despagubire, constituie o chestiune de fond.

Procedand la solutionarea cauzei, instanta a incuviintat efectuarea unei expertize contabile, avand ca obiective verificarea existentei, a provenientei si a intinderii debitului imputat paratei si stabilirea eventualei culpe a paratei in cauzarea acestui prejudiciu. Lucrarea a fost efectuata de expert [...], fiind depusa la dosar la data de 09.11.2016 si ulterior suplimentata la data de

2017. ca urmare a prezentarii de catre reclamanta a unor inscrisuri noi.

Prin sentinta civila nr. 738/12.04.2017 pronuntata de Tribunalul Constanta s-a respins ca nefondata actiunea reclamantei.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, in esenta, ca parata a fost angajata societatii reclamante in functia de contabil, potrivit contractului individual de munca nr. 20/16.05.2011, raporturile de munca incetand prin decizia nr. 170/25.05.2015, in temeiul art. 651 lit. a) Codul muncii.

S-a retinut ca in speta nu sunt indeplinite cumulativ conditiile legale pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatei, parata neavand in cadrul atributiilor de serviciu inscrise in fisa postului si obligatia de a intocmi si de a depune declaratii cu caracter fiscal la A.N.A.F. Chiar daca parata indeplinea in fapt aceste atributii, aspect necontestat prin apararile formulate in cauza, activitatea neprevazuta in fisa postului, dar exercitata efectiv si necorespunzator, nu putea atrage

doar raspunderea sa personala, ci si pe cea a persoanei din a carei dispozitie s-a actionat ca atare.

A retinut prima instanta ca nu se poate vorbi despre o raspundere exclusiva a paratei pentru savarsirea unor erori la inregistrarea deconturilor de TVA, cu cat aceasta indeplinea functia de contabil cu studii medii, iar potrivit disp.art. 10 alin.(2) din legea contabilitatii activitatea sa trebuia sa se exercite in subordinea directorului economic, a contabilului sef sau a unei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, care in tot cazurile trebuie sa aiba studii superioare.

S-a mai retinut ca pentru perioada ulterioara datei de 01.04.2014, paratei nu ii este imputabila pierderea rezultata din anularea inregistrarii in scop de TVA intrucat societatea reclamanta a avut posibilitatea reinregistrarii in scop de TVA, dar aceasta cerere i-a fot respinsa pentru incapacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si in limitele stabilite prin Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 17/2015. Prin sentinta civila nr. 1191/17.09.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. .../118/29015, definitiva prin decizia civila nr. 465/9.06.2016, pronuntata de Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, dupa anularea inregistrarii in scopuri de T.V.A. prin decizia nr. 633/28.03.2014 reclamanta nu a facut dovada platii TVA colectat pana la data cererii de reinregistrare in scopuri de TVA. Pentru aceste motive organul fiscal a apreciat ca societatea reclamanta prezinta un grad ridicat de risc financiar, fiind lipsita de capacitatea de a desfasura activitate economica din punct de vedere fiscal.

Raportat la aceasta situatie, a retinut Tribunalul Constanta ca nu sunt indeplinite conditiile legale referitoare la fapta ilicita si la culpa, pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a salariatei.

impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel reclamanta S.C. [...] S.R.L. in insolventa, prin administrator judiciar [...],
care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand schimbarea in tot a hotararii atacate, in sensul admiterii cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a paratei [...].

Arata apelanta ca in mod gresit prima instanta a retinut ca in cauza nu sunt intrunite conditiile pentru atragerea raspunderii patrimoniale a paratei.

Fapta ilicita savarsita de parata a constat in neindeplinirea timp de 6 luni consecutiv a obligatiei de inregistrare la organul fiscal a deconturilor de TVA, omisiune care a dus la stabilirea in sarcina societatii a obligatiei de plata a TVA colectate, aferenta operatiunilor taxabile desfasurate in perioada septembrie - decembrie 2013.

Obligatia paratei [...] de a depune la organul fiscal declaratiile fiscale pentru S.C. [...] S.R.L. a fost probata atat prin inscrisuri, cat si prin administrarea probei cu interogatoriu, iar instanta nu a valorificat aceste probe.

Desi in fisa postului salariatei atributia de a depune declaratii fiscale la A.N.A.F. nu era prevazuta, aceasta a fost mentionata in mod explicit in procura speciala autentificata de B.N.P.A. [...] si [...] sub nr. 1959/1.09.2011, prin care administratorul S.C. [...] S.R.L. o imputernicea pe d-na [...] sa „reprezinte societatea in relatia cu A.N.A.F. prin semnarea si depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanta a declaratiilor fiscale prin serviciul „Depunere declaratii con- line” existent pe site-ul M.F.P. Portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Instanta de fond a omis astfel aspectul ca in speta a existat un acord de vointa neindoielnic intre S.C. [...] S.R.L., pe de o parte, si [...], pe de alta parte, generatori de drepturi si obligatii reciproce, avand ca obiect semnarea si depunerea declaratiilor fiscale, acord probat prin inscrisuri - procura speciala nr. 1959/1.09.2011, situatie in care se impunea a fi atrasa cel putin pentru o parte a prejudiciului si raspunderea salariatei.

Instanta a nesocotit imprejurarea ca doar urmare a faptei paratei de nedepunere in termenul legal a deconturilor de T.V.A., valoarea obligatiilor fiscale cunoscute ale S.C. [...] S.R.L. a crescut brusc si imprevizibil, intr-o singura zi, 20.10.2014, in sarcina societatii fiind stabilite debite (la care ulterior au fost calculate accesorii) in valoare de 230.815 lei: 73.364 lei constand in TVA aferent lunii ianuarie 2014 (decizia nr. 8097/20.10.2014), 79.795 lei constand in TVA aferent lunii februarie 2014 (decizia nr. 8110/20.10.2014), 77.656 lei constand in TVA aferent lunii martie 2014 (decizia nr. 8110/20.10.2014). Iar acestea reprezentau doar o parte din debitul stabilit suplimentar, fiind calculat doar pentru trei luni din intervalul total in care nu au fost depuse deconturile de TVA.

Practic, in timp ce parata este complet exonerata de raspundere, societatii [...] S.R.L. i se imputa faptul ca nu a avut capacitatea de a achita debite ivite brusc, intr-un cuantum mult peste cel obisnuit cumuland obligatii aferente mai multor luni, in conditiile in care anularea codului de T.V.A. a compromis si relatiile cu partenerii comerciali, societatea fiind obligata sa emita in continuare facturi cu TVA pe care sa le achite organului fiscal, iar clientii societatii, neavand dreptul de deducere a TVA si pierzand aceste sume, nu au mai fost interesati in continuarea raporturilor comerciale cu S.C. [...] S.R.L.

Prin intampinare, intimata parata [...] a solicitat respingerea apelului ca nefondat, subliniind faptul ca nu a avut niciodata atributii de serviciu, mentionate in fisa postului, completarea documentatiei fiscale in vederea depunerii la A.N.A.F., iar potrivit art. 10 din Legea nr. 82/1991, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii societatii reclamante revenea administratorului societatii, care este raspunzator de angajarea personalului calificat care sa coordoneze contabilitatea societatii, parata avand doar studii medii neputand avea atributii in acest domeniu.

Conform disp.art. 479 alin.(2) Cod procedura civila, instanta a incuviintat efectuarea unei expertize contabile, raportul de expertiza fiind intocmit de dna expert [...].

Analizand legalitatea hotararii Tribunalului Constanta din perspectiva criticilor apelantei reclamante, Curtea constata ca apelul este nefondat si va fi respins pentru urmatoarele considerente:

In cazul in care angajatorului i s-a produs un prejudiciu material de catre unul dintre salariatii sai din vina si in legatura cu munca sa, art. 254 Codul muncii reglementeaza conditiile si modul in care si-l poate recupera.

Pentru ca un salariat sa raspunda patrimonial fata de angajatorul sau se impune sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

1. persoana care a produs prejudiciul sa aiba calitate de salariat al angajatorului pagubit;
2. fapta ilicita si personala a salariatului trebuie sa fie savarsita in legatura cu munca sa;
3. prin fapta ilicita si personala salariatul sa fi produs un prejudiciu material angajatorului;
4. raport de cauzalitate intre fapta ilicita;
5. vinovatia salariatului.

Prejudiciul reprezinta acea modificare a patrimoniului din cauza faptei ilicite a salariatului care consta in diminuarea activului, fie printr-o crestere a pasivului patrimonial al angajatorului.

Pentru ca salariatul sa raspunda patrimonial este necesar ca prejudiciul sa fie cert, atat in privinta existentei, cat si in privinta evaluarii sale materiale, iar fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu sa fi fost savarsita de salariat in legatura cu munca sa.

Din probatoriul administrat in cauza - contractul de munca al paratei, fisa postului anexa la contractul individual de munca, acte fiscale, expertiza contabila - rezulta ca nu sunt intrunite cumulativ conditiile legale pentru angajarea raspunderii materiale a salariatei [...], prima instanta retinand in mod judicios ca parata, in calitate de contabil cu studii medii nu avea printre atributiile de serviciu mentionate in fisa postului si obligatii in domeniul fiscal, in concret obligatia de a intocmisi de a depune declaratii cu caracter fiscal la A.N.A.F.

In speta angajatorul a apreciat ca fapta ilicita savarsita de catre parata si care fiind cauzatoare de prejudiciu antreneaza raspunderea salariatei, a constat in neindeplinirea de catre parata, timp de sase luni consecutiv, a obligatiei de inregistrare la organul fiscal a deconturilor de TVA, omisiune care a dus la stabilirea in sarcina unitatii a obligatiei de plata a TVA colectate, aferenta operatiunilor taxabile desfasurate in perioada septembrie - decembrie 2013, dar si la anularea inregistrarii in scopuri de TVA, incepand cu data de 1.04.2014.

Din actele depuse la dosar rezulta ca parata nu avea insa ca atributii de serviciu obligatia de a intocmi si depune deconturi cu caracter fiscal la A.N.A.F.

Astfel, se retine ca la data de 16.05.2011, intre S.C. [...] S.R.L. in calitate de angajator si parata [...] a intervenit contractul individual de munca nr. 20/2011, pentru functia de contabil cu studii medii, cod 343302 din Clasificarea ocupatiilor din Romania.

Fisa postului paratei, anexa la contractul individual de munca atesta faptul ca parata [...] este angajata pe functia de contabil cu studii medii si se subordoneaza contabilului sef, are relatii de colaborare cu personalul de executie al firmei si reprezinta societatea fata de persoanele cu care

intra in contact in interes de serviciu.

La specificatiile postului figureaza mentiunile: „Nivelul de studii: medii economice”. Cursuri de pregatire : cursuri de Finante-Contabilitate finalizate cu atestat.

Din analiza fisei postului paratei [...] rezulta ca aceasta nu avea atributii in domeniul fiscal, pentru intocmirea si depunerea declaratiilor cu caracter fiscal la A.N.A.F., astfel de atributii putand fi executate numai de catre personalul contabil cu studii superioare in domeniul economic, astfel cum prevede art. 10 din Legea nr. 82/1991.

In acest sens, art. 10 alin.(2) din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii dispune:
„Contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare. Prin persoana imputernicira sa indeplineasca functia de director economic sau contabil-sef se intelege o persoana angajata potrivit legii, care are studii economice superioare si care are atributii privind conducerea contabilitatii entitatii
”.

Art. 10 alin.(1) din acelasi act normativ prevede ca:
„ (1) Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin(1-4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective
”.

Prin urmare, raspunderea pentru organizarea contabilitatii societatii reclamante, respectiv pentru angajarea unor persoane cu studii superioare pe functia de contabil-sef, director economic, in atributiile carora intrau si completarea si depunea declaratiilor fiscale la A.N.A.F. revenea in exclusivitate administratorului societatii parate, aceasta din urma intrand in sfera de reglementare a Legii nr. 82/1991.

Art. alin. (1) din lege prevede ca:
”(1) Societatile comerciale [...] si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara,
potrivit prezentei legi.

Conform disp.art. 10 alin.(3) din Legea nr. 82/1991 „(3)
Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania ”.

Art. 10 alin. (1) : „
Raspunderea pentru aplicarea corespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale
”.

In speta se constata ca parata nu a avut calitatea de director economic, contabil-sef sau de persoana cu studii economice superioare cu atributii in conducerea contabilitatii reclamantei, atributiile sale de serviciu limitandu-se la operatiuni contabile primare, mentionate explicit in fisa postului si specifice personalului cu studii medii de contabilitate.

Se retine ca in perioada vizata prin actiune la nivelul unitatii apelante nu a fot angajat un contabil cu studii superioare si nici nu s-a facut dovada ca administratorul societatii a luat masuri pentru ca aceasta contabilitate sa fie organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru neorganizarea serviciului de contabilitate conform exigentelor Legii nr. 82/1991 revenind in exclusivitate administratorului societatii comerciale conform disp.art. 10 alin.(1) din lege.

Din expertiza contabila efectuata in cauza de expert [...] rezulta ca S.C. [...] S.R.L. a prezentat expertului doua registre ale salariatilor, extrase din Registrul electronic al salariatilor - Revisal, ambele semnate in original de catre administrator, respectiv:

• Registrul salariati existent la 20.10.2016, unde figureaza un numar total de 72 de salariati activi sau care si-au incetat raporturile de munca cu reclamanta;
• Registrul de salariati existent la 4.11.2016, unde figureaza un numar de 31 de salariati activi sau care si-au incetat raporturile de munca cu reclamanta, existand astfel suspiciunea ca

reclamanta are o dubla evidenta a salariatilor.

Din analiza acestor registre s-a constatat ca la nivelul societatii reclamante au existat perioade de timp in care s-au suprapus mai multe salariate pe functia de contabil si au avut aceleasi atributii de serviciu ca si parata [...], toate angajatele avand studii medii, in fisa postului acestor salariati ([...], [...] si [...]) facandu-se mentiunea ca se subordoneaza contabilului-sef.

Din acelasi registrul rezulta ca unitatea a avut angajat in calitate de contabil-sef pe numitul [...], in perioada 04.03.2015 - 05.10.2016, in restul perioadei vizate prin actiune nefiind angajata in cadrul societatii reclamante o persoana cu studii superioare pe functia de contabil-sef, care sa aiba ca atributie coordonarea serviciului financiar-contabil, situatie in care raspunderea pentru organizarea contabilitatii reclamantei revine administratorului societatii, conform disp.art. 10 alin.(1) din Legea nr. 82/1991.

Asa cum in mod judicios a retinut si prima instanta, imputernicirea data de catre administratorul societatii paratei [...] de a reprezenta societatea in relatia cu A.N.A.F. pentru semnarea si depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanta a declarantilor fiscale prin serviciul „Depunere declaratii on-line” existent pe site-ul M.F.P. - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala” nu echivaleaza cu o completare a atributiilor de serviciu, specifice functiei de contabil cu studii medii, astfel cum se prevede in contractul individual de munca al paratei, iar o asemenea imputernicire este contrara Legii nr. 82/1991 in conditiile in care parata nu putea indeplini atributii specifice functiei de contabil cu studii superioare, respectiv atributii privind completarea actelor contabile, declaratii fiscale cu privire la deducerea TVA in raporturile cu A.N.A.F., raspunderea pentru modalitatea de organizare a acestei activitati revenind in exclusivitate administratorului societatii.

In conditiile in care nu exista o fapta ilicita savarsita de catre salariata in legatura cu munca sa, in mod judicios Tribunalul Constanta a retinut ca nu sunt intrunite conditiile legale reglementate de art. 254 pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, aceasta nefacandu-se vinovata de nerealizarea sau realizarea gresita a unei atributii de serviciu stabilita in fisa postului - contabil cu studii medii, astfel cum se prevedea in contractul individual de munca al paratei.

Fata de considerentele expuse, in baza art. 480 Cod procedura civila, se va respinge ca nefondat apelul reclamantei, urmand a fi mentinuta hotararea primei instante, ca legala si temeinica.

Decizia civila nr. 97/CM/04.04.2018 Judecator redactor Mihaela Popoaca