Act administrativ asimilat

Certificatul de urbanism este un act de informare si nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii, ci doar reflecta o realitate economico-tehnico-juridica, iar scopul emiterii certificatului trebuie sa fie in concordanta cu aceasta realitate.

Refuzul autoritatii parate la eliberarea certificatului de urbanism in forma pretinsa de recurentul reclamant poate fi sanctionat de catre instanta numai in masura in care se dovedeste a fi un refuz nejustificat, respectiv intemeiat pe excesul de putere, adica pe exercitarea dreptului de apreciere al autoritatii publice cu incalcarea limitelor competentei stabilite prin lege sau a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Prin sentinta nr. 98 din data de 12.01.2017, pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia Contencios Administrativ Fiscal, in dosarul nr. 3469/63/2016, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul X, in contradictoriu cu paratii Municipiul C. prin Primar si Primarul Municipiului C.

Impotriva sentintei nr. 98 din data de 12.01.2017, pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia Contencios Administrativ Fiscal, in dosarul nr. 3469/63/2016 a formulat recurs reclamantul X, criticand-o pentru nelegalitate.

In motivarea cererii, recurentul a sustinut, in esenta, ca in cuprinsul certificatului de urbanism eliberat au fost impuse reclamantului in vederea acordarii autorizatiei de construire anumite obligatii apreciate de recurent ca nelegale, iar instanta de fond a dat o interpretare gresita dispozitiilor legale.

Recursul a fost intemeiat in baza dispozitiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul apreciind ca instanta de fond a pronuntat hotararea cu aplicarea gresita a Legii 50/1991 si Ordinului 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii.

Intimatii parati au formulat intampinare prin care au invocat exceptia nulitatii cererii de recurs pentru neincadrarea motivelor de recurs in dispozitiile art. 488 N.C.proc.civ. Pe fondul cauzei, au apreciat ca sustinerile reclamantului sunt nefondate, solicitand respingerea recursului ca nefondat.

In sedinta publica a fost pusa in discutia partilor prezente exceptia nulitatii recursului invocata prin intampinare.

Considerentele asupra exceptiei nulitatii recursului .

Exceptia nulitatii recursului pentru neincadrarea motivelor invocate in motivele de casare prevazute de art. 488 N.C.proc.civ. este neintemeiata, intrucat in cuprinsul cererii de recurs dedusa judecatii se regasesc critici dezvoltate la adresa sentintei care face obiectul recursului, recurentul reclamant indicand dispozitii de drept material apreciate a fi incalcate de catre instanta de fond.

Recurentul reclamant a indicat faptul isi intemeiaza recursul pe dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ. si a sustinut ca sentinta a fost pronuntata cu incalcarea normelor de drept material, astfel incat Curtea a respins exceptia nulitatii recursului invocata prin intampinare.

Considerentele asupra recursului .

Prin cererea de chemare in judecata, asa cum a fost precizata, reclamantul a solicitat anularea certificatului de urbanism si emiterea unui nou certificat de urbanism care sa nu cuprinda anumite obligatii, apreciind ca acestea sunt nelegale.

Avand in vedere modul de formulare a actiunii, din care rezulta ca reclamantul este nemultumit de continutul certificatului de urbanism, Curtea constata ca finalitatea actiunii a fost aceea de a constata refuzul nejustificat al autoritatii parate de a rezolva, conform solicitarii sale, cererea de eliberare a certificatului de urbanism.

In materia regimului constructiilor, potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor este autorizatia de construire. Conform alin. 2, „autorizatia de construire se emite in baza documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, elaborata in conditiile prezentei legi, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii”.

Certificatul de urbanism este definit la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 ca fiind „actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. 4 si la art. 43 lit. a): a) fac cunoscute solicitantului informatiile privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzand avizele/acordurile necesare in vederea autorizarii; d) incunostinteaza investitorul/solicitantul cu privire la obligatia de a contacta autoritatea competenta pentru protectia mediului, in scopul obtinerii punctului de vedere si, dupa caz, al actului administrativ al acesteia, necesare in vederea autorizarii”.

Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 „Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii”, iar potrivit alineatului 3 „Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil”.

Asadar, prin certificatul de urbanism se face cunoscut regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii.

Aceasta concluzie este sustinuta si prin continutul dispozitiilor alineatelor 4 si 5 ale aceluiasi articol care precizeaza faptul ca „Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare”, precum si imprejurarea ca „In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.”

In speta, autoritatea administrativa a eliberat certificatul de urbanism respectand dispozitiile art. 31 literele a, b, si c, din Legea nr. 350/2001, certificatul de urbanism cuprinzand regimul juridic al imobilului, regimul economic al imobilului, precum si regimul tehnic al imobilului.

Raportat la dispozitiile legale aratate, Curtea retine ca certificatul de urbanism este un act de informare si nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii, ci doar reflecta o realitate economico-tehnico-juridica, iar scopul emiterii certificatului trebuie sa fie in concordanta cu aceasta realitate.

In speta, constructia invecinata cu imobilul constructie metalica provizorie pentru care recurentul reclamant a solicitat eliberarea certificatului de urbanism este blocul D26. Potrivit PUG, amplasamentul constructiei metalice provizorii este situat intr-o zona de locuinte colective, iar destinatia constructiei pentru care a solicitat eliberarea certificatului de urbanism este de spatiu comercial si imprejmuire teren cu durata de amplasare 10 ani.

Acordul autentificat al vecinilor este conform cu dispozitiile legale in vigoare, respectiv art. 612 N.C.civil si art. 35 alin. 3 lit. c, pct. 2 lit. ii din Ordinul 839/2009, acordul fiind necesar in situatia in care nu este respectata distanta prevazuta de lege.

Acordul vecinilor solicitat prin certificatul de urbanism este conform cu dispozitiile Legii nr. 50/1991 si Ordinului 839/2009, solicitarea recurentului fiind incadrata la art. 27 pct. c „in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate”.

Certificatul de urbanism constituie o formalitate procedurala prealabila autorizatiei de construire, de vreme ce nu confera titularului dreptul la construire, aceasta rezultand din dispozitiile art. 29 din Legea nr. 350/2001.

Certificatul de urbanism este, potrivit vointei legiuitorului, un act de informare prin care solicitantului i se aduc la cunostinta conditiile legale in care acesta poate obtine autorizatia solicitata, potrivit dispozitiilor Legii nr. 50/1991.

Fiind un act de informare, certificatul de urbanism trebuie sa reflecte situatia imobilului vizat la momentul formularii cererii sau, mai exact, la momentul eliberarii acestuia. Informatiile pe care acesta le cuprinde, potrivit legii, constituie, in fapt, elementele care contureaza dreptul de proprietate din perspectiva limitarilor acestuia, astfel ca informarea proprietarului cu privire la sfera acestui drept constituie unul din instrumentele de exercitare corecta si in cunostinta de cauza a acestui drept.

Certificatul de urbanism nu produce efecte juridice proprii, aspect mentionat expres de legiuitor in cadrul dispozitiilor art. 6 alin. 5 din Legea nr. 50/1991, unde s-a statuat ca „certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii”.

Certificatul de urbanism nu produce nici un efect juridic in favoarea solicitantului, care, dupa obtinerea lui, este liber sa se conformeze prevederilor sale, in sensul intocmirii documentatiei si al obtinerii acordurilor/avizelor necesare, pentru a obtine autorizatia solicitata sau sa nu faca nici un demers.

Refuzul autoritatii parate la eliberarea certificatului de urbanism in forma pretinsa de recurentul reclamant poate fi sanctionat de catre instanta numai in masura in care se dovedeste a fi un refuz nejustificat, respectiv intemeiat pe excesul de putere, adica pe exercitarea dreptului de apreciere al autoritatii publice cu incalcarea limitelor competentei stabilite prin lege sau a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Instanta nu poate retine un refuz nejustificat al autoritatii de a emite actul in sensul solicitat de recurentul reclamant, certificatul de urbanism fiind emis cu respectarea dispozitiilor legale, asa cum corect a retinut si instanta de fond.

Analizand argumentele instantei de fond, Curtea a retinut ca acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicari si interpretari a dispozitiilor legale, nefiind incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila.

Pentru aceste considerente, criticile formulate au fost retinute ca fiind neintemeiate, astfel ca in temeiul art.496 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, recursul declarat a fost respins ca nefondat.
(Decizia nr. 4033/04 septembrie 2017 - Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, rezumat judecator Liliana Madalina Duna)