Acordarea diferentelor salariale corespunzatoare sporului de fidelitate, la nivel maxim, reclamantilor - politisti

Index tematic:
Contencios administrativ
-
Drepturi salariale acordate functionarilor publici cu statut special

Legislatie relevanta :

art. 1 alin. (1) si alin. (5) indice 1, art. 5 alin.(l) si alin. (1

¹

), din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014, cu modificarile si completarile ulterioare art. 5 alin 1 din OUG nr. 1/2010 art. 6 din OG nr. 38/2003

Rezumatul problemei de drept:

Acordarea sporului de fidelitate ori a sumei compensatorii prevazute de OUG nr. 1/2010 nu mai este posibila, dar politistii in numele carora a fost formulata actiunea sunt indreptatiti sa primeasca aceleasi drepturi salariale cu cele acordate politistilor aflati in situatii similare. In raport de cele mai sus aratate, se impunea a se stabili daca, in cadrul institutiei angajatoare, exista personal incadrat in aceleasi conditii, adica isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, are acelasi grad profesional si vechime similara, dar cu toate acestea nu beneficiaza de aceleasi drepturi salariale. Aceasta situatie premisa a formularii actiunii nu este insa contestata de catre institutiile parate, carora de altfel le revenea sarcina probei dovedirii faptului ca nu exista diferente salariale (atat in ceea ce priveste salariile de baza, cat si cuantumul sporurilor) intre drepturile acordate membrilor de sindicat si cele ale personalului care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.

Identificare:

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia civila nr. 3289 din data de 15 octombrie 2018

Prin sentinta nr
.
569 din 15.05.2018, Tribunalul D. a admis in parte cererea formulata de reclamantul Sindicatul N.P.P.C. (S.N.P.P.C.) din M.A.I. prin Biroul Teritorial D.,
in numele si pentru membrii de sindicat functionari publici cu statut special - politisti angajati ai Inspectoratului General al Politiei Romane (I.G.P.R.) si aflati in asigurarea financiara, logistica si IT la Inspectoratului de Politie Judetean D. (I.P.J. D.), respectiv: [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...],

[...], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.],

[■■■], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.], [.],

[...], [...],
in contradictoriu cu paratii Inspectoratul General al Politiei Romane si Inspectoratul de

Politie Judetean D., a obligat paratii la salarizarea fiecarui reclamant-membru de sindicat, la nivelul maxim prevazut pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie detinuta in cadrul institutiei parate, in masura in care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim si doar daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, incepand cu data de 09.04.2015, precum si la plata catre fiecare reclamant a eventualelor diferente salariale rezultate intre drepturile salariale stabilite potrivit prezentei hotarari si drepturile salariale incasate efectiv, incepand cu data de 09.04.2015, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei, precum si la plata dobanzii legale aferenta acestor sume.

impotriva acestei sentinte au formulat recurs paratii Inspectoratul General al Politiei Romane si Inspectoratul de Politie Judetean D., criticand-o pentru nelegalitate, solicitand admiterea caii de atac, casarea hotararii, iar pe fond, respingerea actiunii ca neintemeiata.

In motivarea recursului Inspectoratul General al Politiei Romane
a aratat ca, prin cererea de chemare in judecata reclamantii au solicitat instantei obligarea paratului la plata sumelor aferente sporului de fidelitate conform vechimii obtinute pana in prezent incepand cu data de 09.04.2015 si actualizare pe viitor a sporului de fidelitate in functie de vechimea realizata in munca.

Prin sentinta civila sus - mentionata, Tribunalul D. a admis in parte cererea formulata de reclamanti, obligand paratul la salarizarea fiecarui reclamant la nivelul maxim prevazut pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie detinuta in cadrul institutiei parate in masura in care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim si doar daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, incepand cu data de 09.04.2015. precum si plata catre fiecare reclamant a eventualelor diferente salariate incasate efectiv, incepand cu data de 09.04.2015.

Raportat la motivele pe care instanta de fond si-a intemeiat solutia, recurentul a apreciat ca sentinta atacata este nelegala si netemeinica.

Referitor la motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 Cod. proc. civ. la pct. 6, s-a invederat ca instanta de control judiciar sa constate ca, desi reclamantul a solicitat prin cererea de chemare in judecata, obligarea paratului la plata sumelor aferente sporului de fidelitate conform vechimii obtinute pana in prezent incepand cu data de 09.04.2015, instanta de fond, in considerentele si in dispozitivul hotararii atacate a analizat posibilitatea recalcularii salariului reclamantului in conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015, obligand institutia la acordarea nivelului maxim in plata stabilit pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie.

Asadar, fata de obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv obligarea la plata sporului de fidelitate, instanta nu a analizat nicio prevedere legala referitoare la acest drept salariat si a obligat institutia la altceva decat ceea ce s-a cerut, respectiv la stabilirea salariului reclamantilor incepand cu data de 09.04.2015 (data intrarii in vigoare a dispozitiilor art. 1, alin.5

¹

din O.U.G. nr.83/2014), prin raportare la nivelul maxim al functiei/gradului din institutie, corespunzator incadrarii, conditiilor de studii si de vechime in functie pe care le detine fiecare reclamant in parte.

Inspectoratul General al Politiei Romane a apreciat ca in cauza este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 NCPC, instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la aplicabilitatea in speta a prevederilor Legii nr. 71/2015.

Asadar, sintagma utilizata in cuprinsul art. 1 alin. 5

¹

din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014, respectiv "salariilor de baza", nu poate sa conduca la concluzia ca aceste prevederi sunt direct aplicabile categoriei bugetare a politistilor intrucat, potrivit art. 4 alin. (1), coroborat cu alin. (2) al aceluiasi articol din Anexa VIl la Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, „Politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la salariu lunar. Salariul lunar se compune din salariul functiei de baza, indemnizatii, compensatii, sporuri, prime, premii si din alte drepturi salariale", salariul de baza fiind specific personalului contractual.

De asemenea, este de mentionat si faptul ca, potrivit pct. 86 din Decizia nr. 30/2016 privind interpretarea si aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 27/1996 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, salariul de baza in cazul politistilor este o „notiune care nu mai are un corespondent in legislatia actuala, astfel incat era necesar, pe calea unei dispozitii tranzitorii, sa se indice notiunea juridica echivalenta pentru acordarea acestora in continuare, in raport cu componentele legale ale salariului lunar al acestor categorii de functionari publici."

Ca atare, intrucat dispozitiile art. 1 alin.5

¹

din O.U.G. nr.83/2014 nu sunt aplicabile politistilor, solicitarea reclamantilor de obligare la plata diferentei drepturilor salariale in baza acestor prevederi legale este vadit neintemeiata.

Prin actele normative succesive, care au reglementat salarizarea personalului platit din fonduri publice in anii 2012, 2013, 2014, 2015, cuantumul brut al salariilor de functie a fost mentinut la acelasi nivel cu cel din luna decembrie 2011, decembrie 2012, decembrie 2013, respectiv decembrie 2014, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

Asadar, la stabilirea drepturilor salariale ale politistilor, sunt avute in vedere cuantumuri ale drepturilor salariate care se acordau la data de 31.12.2009, pentru functii similare, acestea fiind

introduse ulterior datei mentionate, in salariu! de functie sau in suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, de asemenea introdusa in salariul functiei de baza.

In aceste conditii, incepand cu data de 01.01.2010, sporul de fidelitate nu a mai fost acordat ca element salarial distinct, nemaifiind prevazut de legislatia in vigoare, fapt pentru care sumele aferente au fost inghetate la nivelul lunii decembrie 2009, fiind incluse in salariul functiei de baza.

In motivarea recursului Inspectoratul de Politie Judetean D.
a aratat ca instanta de fond a pronuntat hotararea atacata cu aplicarea gresita a normelor de drept material, motivul de nelegalitate fiind prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila, sentinta instantei de fond fiind netemeinica si nelegala.

Instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a I.P.J.D. Prin intampinarea formulata pe fondul cauzei, recurenta a aratat ca membrii de sindicat in numele carora intimatul a formulat cererea de chemare in judecata sunt angajati ai I.G.P.R. si nu ai I.P.J. D. Drepturile financiare ale acestor angajati sunt stabilite de structura de resurse umane din cadrul I.G.P.R., fara ca structura de resurse umane din cadrul I.P.J. D. sa participe in vreun fel la stabilirea acestor drepturi.

Dupa stabilirea drepturilor salariale de catre I.G.P.R., aceasta institutie comunica aceste drepturi structurii de Financiar - Contabilitate din cadrul I.P.J. D., care efectueaza plata, fara a putea interveni in vreun fel asupra cuantumului drepturilor salariale stabilite de I.G.P.R.

In aceste conditii, intrucat I.P.J. D. nu are nicio posibilitate legala de a interveni in activitatea de stabilire a drepturilor salariale ale politistilor in numele carora intimatul a formulat actiunea, apreciaza ca I.P.J. D. nu poate avea calitate procesuala pasiva in acest dosar.

In ceea ce priveste rationamentul reclamantilor cu privire la aplicabilitatea in speta a prevederilor Legii nr. 71/2015, s-a invederat ca la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015 precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare, legiuitorul distinge intre elementele salariale corespunzatoare fiecarei categorii de personal vizate de masura mentinerii in plata a nivelului de salarizare acordat pentru luna decembrie 2014: „ in anul 2015, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea- cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare.”

In schimb, la alin 5

¹

al aceluiasi articol, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 71/2015, legiuitorul specifica in mod deosebit elementul salarial, respectiv salariul de baza, care face obiectul masurii de stabilire la nivel maxim. „Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.”"

Asadar, sintagma utilizata in cuprinsul acestui articol, respectiv „salariilor de baza” nu poate sa ne conduca la concluzia ca aceste prevederi sunt direct aplicabile categoriei bugetare a politistilor intrucat, potrivit art. 4 alin. (1), coroborat cu alin. (2) al aceluiasi articol din Anexa VII la Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, „Politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la salariu lunar. Salariul lunar se compune din salariul functiei de baza, indemnizatii, compensatii, sporuri, prime, premii si din alte drepturi salariale”, salariul de baza fiind specific personalului contractual.

In ceea ce priveste obligarea la plata dobanzii legale s-a precizat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 1489 alin. (1) din Codul civil dobanda este cea convenita de parti sau, in lipsa, cea stabilita de lege.

Actul normativ care reglementeaza dobanda legala este O.G. nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

Potrivit dispozitiilor art. 1 coroborate cu cele ale art. 8 din actul normativ mai susmentionat, partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarziere in plata unei obligatii banesti, dobanda calculandu-se numai asupra cuantumului sumei imprumutate.

Or, in cauza dedusa judecatii, inspectoratul nu numai ca nu a stabilit printr-o conventie dobanda legala, dar nici nu poate fi pusa in intarziere, deoarece angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat institutiei se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.

Rezulta deci, ca nu exista temei legal care sa permita achitarea de catre IPJ D. a dobanzii

legale.

In contextul aratat, s-a solicitat admiterea exceptiilor invocate, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii reclamantilor ca neintemeiata.

La data de 17.08.2018, intimatul S.N.P.P.C. a depus intampinare, solicitand respingerea exceptiilor invocate si respingerea recursului, cu consecinta mentinerii sentintei recurate, ca temeinica si legala.

Curtea, examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, a normelor legale incidente in cauza, a art. 488 alin.1 pct. 6 si pct. 8

N.C.P.C., urmeaza sa respinga recursurile, pentru urmatoarele considerente:

Reclamantul S.N.P.P.C. din M.A.I. prin Biroul Teritorial D. a formulat actiune in numele membrilor sai de sindicat, anume mentionati in tabelul nominal anexat cererii de chemare in judecata, tabel ce cuprinde politisti din cadrul serviciului de combaterea Criminalitatii Organizate D., structura constituita in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.

Potrivit dispozitiei IGPR nr. .../2014, data in executarea prevederilor Ordinului MAI nr. .../2014 privind exercitarea calitatii de ordonator de credite in MAI, se dispune ca structurile de specialitate din cadrul inspectoratelor de politie judetene sa asigure din punct de vedere financiar, logistic, al intretinerii si exploatarii pe linia comunicatiilor si tehnologiei informatiilor unitatile teritoriale de analiza a informatiilor, birourile de analiza a informatiilor, precum si compartimentele de analiza a informatiilor, avand calitatea de ordonatori tertiari de credite, sens in care trebuie sa dispuna masuri de asigurare a fondurilor necesare pentru cheltuielile de functionare a acestor structuri.

Avand in vedere ca plata drepturilor salariale catre membrii de sindicat in numele carora a fost formulata actiunea se efectueaza nemijlocit de IPJ D., Curtea constata ca in mod corect instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei institutii, calitatea procesuala fiind atrasa de calitatea de ordonator tertiar de credite a IPJ D., fara a fi determinanta imprejurarea ca membrii respectivi de sindicat au fost angajati ai IGPR, in conditiile in care plata drepturilor salariale ale acestora se efectueaza de catre IPJ D..

In ceea ce priveste sustinerea ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a cerut, in conditiile in care obiectul investirii instantei de fond il constituia plata sumelor aferente sporului de fidelitate, conform vechimii obtinute, incepand cu data de 9.04.2015, iar instanta de fond s-a pronuntat referitor la ridicarea la nivelul maxim aflat in plata in general, Curtea constata ca, desi primul capat de cerere a privit obligarea paratilor la plata sumelor aferente sporului de fidelitate conform vechimii obtinute incepand cu data de 9.04.2015, data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015 si actualizarea pe viitor a sporului de fidelitate in functie de vechimea realizata in munca, reclamantii au formulat si un capat de cerere care a constat in solicitarea de inlaturare in totalitate a efectelor discriminarii salariale constatate de legiuitor prin Legea nr. 71/2015.

In motivarea cererii de chemare in judecata s-a invocat existenta unei discriminari intre politistii care au indeplinit vechimea in munca si/sau specialitate dupa data de 1 ianuarie 2010 comparativ cu politisti care au indeplinit aceleasi conditii pana la data de 31 decembrie 2009, incat primii politisti mentionati au o salarizare diferita fata de ultimii, desi ambele categorii se gasesc in prezent in aceeasi transa de vechime in munca si in functie.

Prin urmare, in mod corect instanta de fond a calificat capatul nr. 1 al cererii de chemare in judecata drept o solicitare de obligare a paratilor la stabilirea nivelului maxim de salarizare al fiecarui membru de sindicat, incepand cu data de 9.04.2015, prin aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. 5 indice 1 din OUG nr. 83/2014, iar in completare Curtea constata ca implicit aceeasi calificare a

fost data si capatului nr. 3 al cererii de chemare in judecata, in sensul ca ambele pretentii formulate de reclamant au fost tratate unitar.

Sporul de fidelitate a fost reglementat prin art. 6 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor: pentru activitatea desfasurata in institutiile din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in calitate de militar, politist, functionar public si personal contractual, politistilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Prin art. 2 alin. (1) din OUG nr. 118/2004 se prevede suspendarea pe durata limitata a acordarii acestui drept salarial, astfel: In anul 2005 se suspenda aplicarea dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 353/2003.

Potrivit art. 48 alin. 1 pct. 9 din Legea nr. 330/2009, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei legi (1 ianuarie 2010) se abroga Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 353/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 1, 25, 29 alin. (2) si (3), art. 37, 38, 52, 55 - 58, pct. 1 al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 si 3 ale anexei nr. 5.

Potrivit art. 5 alin 1 din OUG nr. 1/2010:

Incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevazute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculeaza dupa cum urmeaza:

1. la salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare corespunzatoare functiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adauga cuantumul sporurilor si indemnizatiilor care se introduc in acesta/aceasta, prevazute in notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii;
2. sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale prevazute in anexele la Legea- cadru nr. 330/2009 care nu se introduc in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare se acorda in aceleasi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.

De asemenea, potrivit art. 6 alin 1 din acelasi act normativ, in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 si cu prezenta ordonanta de urgenta sunt mai mici decat cele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009 se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in masura in care persoana isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Aceasta suma se include in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare, dupa caz, dar nu este luata in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc in functie de acestea.

Se retine ca, potrivit art. 1 alin 1 si 2 din Legea nr 330/2009, prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului, iar incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1)- personal bugetar sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.

Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost mentinute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care il aveau in plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existenta sau inexistenta sporului, ci reprezinta o masura tranzitorie pana la intrarea in vigoare, in totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, lege in care nu se regaseste acest spor.

Se mai retine ca aceasta suma compensatorie nu are cuantumul de 5-20 % din salariul de baza (cat reprezenta sporul de fidelitate calculat cf. OMAI nr. .../2004), ci reprezinta diferenta dintre drepturile salariale aflate in plata la 31 decembrie 2009 si drepturile salariale stabilite conform Legii nr. 330/2009. deci, nu se poate sustine ca suma compensatorie ar reprezenta o forma mascata de acordare in continuare a sporului de fidelitate.

Este de subliniat faptul ca suma compensatorie nu se acorda automat, ca aceasta nu se raporta doar la sporul de fidelitate, ci la toate celelalte sporuri care nu mai erau prevazute in noua reglementare si se constituia ca un drept al persoanelor care isi desfasurau activitatea in aceleasi conditii, insa numai tranzitoriu (actul normativ in discutie fiind de altfel abrogat ulterior prin art. 39 din Legea nr. 284/2010).

Atat posibilitatea acordarii sporului de fidelitate, cat si cea a acordarii sumei compensatorii nu mai erau reglementate in anul 2015, fiind abrogate prin Legea -cadru nr. 330/2009 si respectiv Legea nr. 284/2010.

Curtea retine ca in mod corect instanta de fond a analizat in considerente faptul ca sporul de fidelitate nu poate fi acordat, dar ca instanta este in continuare investita cu solicitarea de eliminare a eventualelor diferente generate de acordarea in trecut a acestui spor unor categorii de personal.

La data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr.71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015,precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, si prin care s-a introdus alin. 51 la art.' 1 din O.U.G. nr. 83 /2014, care prevede ca, prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

Rezulta, asadar, din cuprinsul art. 1 alin.1 din Legea nr.71/2015 ca legiuitorul a aprobat ordonanta de urgenta nr.83/2014, stabilind ca in cursul anului 2015 cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii cu exceptia personalului din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si ai sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, care va fi salarizat la nivelul maxim „daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii".

Prin Legea nr. 71/2015 s-a creat posibilitatea ca personalul incadrat in institutiile si autoritatile publice care avea un nivel al salariului de baza si al sporurilor mai mic decat cel stabilit la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, sa fie salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Aceasta prevedere se aplica si in cadrul stabilirii cuantumului gradatiilor de care a beneficiat personalul care a avansat in gradatie dupa anul 2010.

Intelesul dispozitiilor art. 1 alin.5 indice 1 din O.U.G. nr.83/2014 sintagma "salarizat la acelasi nivel" nu trebuie inteleasa ca o norma de trimitere la categoriile de functionari si personal contractual salarizat la acelasi nivel cu aparatul Parlamentului ci corespunde notiunii de "acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014", notiune avuta in vedere cu prilejul reglementarii alin.1 si 2 al art.1 din OUG nr.83/2014 si prin care executivul a intentionat pastrarea in plata a salariilor in cursul anului 2015 la acelasi nivel cu cel din luna decembrie a anului 2014.

In conformitate cu prevederile art. 5 alin.1 indice 1 din OUG nr.83/2014 "Prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale - de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii".

Art. 5 alin.1 indice 2 din aceeasi lege statueaza ca: prevederile alin. (11) se aplica si pentru calculul indemnizatiei de incadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupa functii publice si de demnitate publica, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei.

inalta Curte de Casatie si Justitie - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 28.884/3/2015, privind pronuntarea unei hotarari prealabile nr. 23/2016 publicata in: Monitorul Oficial Nr. 899 din 9 noiembrie 2016 si a stabilit ca ”In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma „salarizat la acelasi nivel” are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice”.

Prin urmare, acordarea sporului de fidelitate ori a sumei compensatorii prevazute de OUG nr. 1/2010 nu mai este posibila, dar politistii in numele carora a fost formulata actiunea sunt indreptatiti sa primeasca aceleasi drepturi salariale cu cele acordate politistilor aflati in situatii similare. In raport de cele mai sus aratate, se impunea a se stabili daca, in cadrul institutiei angajatoare, exista personal incadrat in aceleasi conditii, adica isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, are acelasi grad profesional si vechime similara, dar cu toate acestea nu beneficiaza de aceleasi drepturi salariale. Aceasta situatie premisa a formularii actiunii nu este insa contestata de catre institutiile parate, carora de altfel le revenea sarcina probei dovedirii faptului ca nu exista diferente salariale (atat in ceea ce priveste salariile de baza, cat si cuantumul sporurilor) intre drepturile acordate membrilor de sindicat si cele ale personalului care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.

De altfel, nici in cadrul recursurilor declarate, recurentele parate nu contesta faptul ca drepturile salariale ale membrilor de sindicat sunt mai mici decat cele acordate altor angajati si ca aceste diferente s-ar datora incadrarilor efectuate pe alte functii ori sporurilor stabilite in cuantum mai mare, astfel ca stabilirea diferentiata a salariilor de baza a salariului de baza/salariu in functie/ salariul functiei de baza este consecinta includerii sumei compensatorii prevazute de OUG nr. 1/2010, in a carei componenta intra sporul de fidelitate.

In ceea ce priveste sustinerea ca nu exista un temei legal pentru obligarea la plata dobanzii legale, Curtea retine ca, in aplicarea prevederilor art. 1531 din codul civil, membrii sindicatului au dreptul la daune-interese constand din actualizarea sumelor de bani la care sunt indreptatiti cu rata inflatiei, dar si din beneficiul nerealizat, aceasta fiind valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii platii.

Fata de aceste considerente, Curtea a constatat ca hotararea recurata nu este afectata de nelegalitate, nu sunt incidente cazurile de casare reglementat de art.488 alin.1 pct. 6 si 8 c. pr. civ., sens in care recursurile nu sunt fondate si in conformitate cu art. 496 alin.1 c. pr. civ. acestea au fost respinse.

Autorul sintezei, Judecator Ghincea Marius