Nivel de salarizare in plata pentru functiile similare

In privinta persoanelor promovate in functie, ca urmare a sustinerii unui concurs, sintagma”nivel de salarizare in plata pentru functiile similare” semnifica nivelul de salarizare ce se plateste pentru o functie ce are aceleasi repere, altfel spus o functie analoaga, asemanatoare din perspectiva criteriilor in functie de care se face salarizarea (acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca).

Temei de drept: art.5 alin. 1 din OUG nr. 83/2014.

Decizia nr. 361/5 aprilie 2016

Prin actiunea inregistrata sub nr. 449/89 din 05.03.2015 , reclamantele N.L. si D.A. au solicitat instantei obligarea paratului Spitalul Municipal de Urgenta la schimbarea functiei din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal, incadrarea in grila de salarizare corespunzatoare functiei de asistent medical generalist principal, la nivelul maxim de salarizare, obligarea paratului la plata in favoarea fiecarei reclamante a unei despagubiri echivalente cu diferentele de drepturi salariale corespunzatoare gradului principal incepand cu 01.01.2014 si plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentinta civila nr.1197/10.09.2015 Tribunalul Vaslui admite, in parte, actiunea formulata de reclamantele N.L. si D.A. in contradictoriu cu paratul Spitalul Municipal de Urgenta si, in consecinta:

Obliga paratul la schimbarea functiei reclamantelor din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal.

Respinge capatul de cerere vizand incadrarea reclamantelor in grila de salarizare corespunzatoare functiei de asistent medical generalist principal la nivelul maxim de salarizare si capatul de cerere privind acordarea de despagubiri corespunzatoare gradului principal.

Obliga paratul la achitarea cheltuielilor de judecata in cuantum de 1.400 lei, reprezentand onorariu avocat.

Din intreg materialul probator existent la dosarul cauzei, instanta constata urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Conform copiilor de pe contractele individuale de munca, reclamantele au fost angajate incepand cu luna decembrie 2008 ca asistente medicale generaliste in cadrul Spitalului Municipal de Urgenta .

Primul capat de cerere vizeaza incadrarea reclamantelor din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal .

Promovarea reprezinta trecerea cu caracter permanent a salariatului intr-o alta functie superioara in grad celei detinute anterior.

De regula, promovarea se face ca si incadrarea in munca, prin examen sau concurs, ceea ce presupune o serie de operatiuni anterioare din partea angajatorului cum ar fi declararea postului vacant, stabilirea tematicii pentru concurs, etc.

Adeverintele existente la dosarul cauzei, la filele 11 respectiv 12, atesta faptul ca N.L. si D.A. au promovat examenul de grad principal, in sesiunea decembrie 2013.

Temeiul incadrarii reclamantelor in functia de asistent medical generalist principal il constituie tocmai promovarea acestui examen.

Sustinerea si promovarea acestui concurs indreptateste angajatorul la schimbarea functiei celor doua reclamante din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal.

In acest sens se retine ca paratul a incheiat actele aditionale la contractele individuale de munca insa reclamantele au refuzat semnarea acestora nemultumite fiind de salariul de baza stabilit de angajator, aferent noii incadrari.

Pe langa aceasta obiectiune reclamantele au criticat si data de la care urma sa isi produca efectele actele aditionale, solicitand ca promovarea efectiva sa se realizeze incepand cu 01.01.2014.

Sub acest aspect se retine ca reclamantelor le-a fost comunicat faptul ca in anul 2014 nu se poate valorifica promovarea in functia de asistent medical generalist principal deoarece cheltuiala de personal a unitatii parate depaseste procentul de 70% din bugetul aprobat. Ambele reclamante au fost informate despre motivul refuzului, reclamanta D.A. prin adresa aflata la fila 15 dosar.

Dispozitiile art. 5, alin. 5 din OUG 103/2013 prevad ca: (5) In anul 2014, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe functii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu conditia incadrarii in bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

Pentru anul 2015, paratul, in calitate de ordonator de credite a facut demersurile necesare pentru incadrarea cheltuielilor de personal in procentul din bugetul aprobat astfel incat incepand cu anul 2015 reclamantele aveau dreptul sa isi valorifice examenul.

Raportat celor mentionate mai sus, instanta va obliga paratul Spitalul Municipal de Urgenta la modificarea functiilor detinute de N.L. si D.A. din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal, incepand cu 01.02.2015.

In ce priveste celelalte doua capete de cerere respectiv incadrarea in grila de salarizare corespunzatoare functiei de asistent medical generalist principal, la nivelul maxim de salarizare si obligarea paratului la plata in favoarea fiecarei reclamante a unei despagubiri echivalente cu diferentele de drepturi salariale corespunzatoare gradului principal incepand cu 01.01.2014, instanta constata ca acestea sunt neintemeiate pentru motivele ce urmeaza a fi expuse:

Cele doua reclamante sunt incadrate in cadrul Centrului de hemodializa, centru aflat in subordinea ATI.

Asa cum a aratat si paratul prin intampinare, Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nu a fost aplicata in integralitatea ei. In anul 2010, salariile de baza au fost stabilite in functie de salariul avut in luna decembrie 2009, ulterior salarizarea facandu-se prin alte acte normative.

Dispozitiile art. 5 alin. 1 din OUG nr. 83/2014 prevad ca „salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare”.

Stabilirea nivelul de salarizare avut in vedere de legiuitor in art. 2 presupune interpretarea sintagmei de "functii similare". Aceasta sintagma nu trebuie interpretata separat, ci interpretarea corecta presupune interpretarea acesteia in contextul art. 2 care se refera la "nivel de salarizare in plata pentru functii similare".

Legiuitorul a aratat ca pentru persoanele promovate salarizarea se va face la un nivel de salarizare ce se plateste pentru o functie ce are aceleasi repere din perspectiva salarizarii mai sus indicate, altfel spus o functie analoaga, asemanatoare din perspectiva criteriilor in functie de care se face salarizarea.

Or, din perspectiva salarizarii nu exista o functie similara in cadrul institutiei parate, reclamantele fiind singurele la care salarizarea s-a facut intre limite. Exista functii similare dar nivelul de salarizare al acestora nu este acelasi cu cel al reclamantelor, pentru a fi aplicabila dispozitia legala fiind necesara intrunirea cumulativa a doua conditii rezultate din textul de lege: functie similara si acelasi nivel de salarizare.

Or, salariile reclamantelor in anul 2009 a fost stabilit nu la nivelul maxim al grilei de salarizare ci doar cu 40 % majorare fata de limitele intre care se putea face salarizarea.

Potrivit anexei I-V din Ordonanta nr. 17/2008, in luna decembrie 2009 salarizarea personalului din care fac parte cele doua reclamante se situa intre limite : asistent medical - 683( limita minima) si 1220 (limita maxima) si asistent medical principal - 735 (limita minima) si 1368 (limita maxima).

Conform H.G nr. 150/1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor si de stabilire a salariilor pentru personalul medico-sanitar celor doua reclamante, in anul 2009, li s-a acordat o majorare a limitei minime cu 40% in urma examenului sustinut pentru trecerea de la functia de debutant la treapta de asistent medical.

Hotararea de Guvern mai sus mentionata, a fost abrogata prin legea privind salarizarea unitara nr. 330/2009, iar incepand cu luna ianuarie 2010 la salariile de incadrare din anul 2009 s-au adaugat sporul de preventie, sporul de vechime si cota parte a primei de stabilitate, rezultand astfel salariile de baza.

Din actele depuse de parat la dosarul cauzei reiese ca, salariatii aflati in aceeasi situatie cu reclamantele, care au sustinut odata cu acestea examenul de grad principal in sesiunea 2013, au fost angajati in anii 2006 si 2007 si nu in anul 2008, avand astfel o vechime mai mare. Ca urmare au beneficiat de evaluarea performantelor profesionale in anul 2008, iar in urma evaluarii din anul 2009 li s-au majorat salariile conform HG nr. 150/1999, fiindu-le stabilite salariile la limita maxima.

Instanta constata ca in momentul promovarii reclamantelor ca urmare a sustinerii examenului de grad principal in cadrul Spitalului Municipal de Urgenta nu existau cazuri similare, respectiv asistente medicale cu salariul de incadrare situat la 40% de limita minima. Astfel, salarizarea lor s-a facut plecand de acea majorare a limitei minime cu 40% efectuata in anul 2009 la care au fost adaugate celelalte sporuri.

A accepta interpretarea textului de lege data de reclamante ar conduce la adaugarea la lege, practic acestea solicitand ca salarizarea sa se faca la nivelul maxim de salarizare in plata pentru functiile similare.

Dispozitiile prevazute de Legea nr. 71/2015, invocata de reclamante nu isi au aplicabilitatea in prezenta cauza, aceasta lege fiind adresata unor subiecti strict determinati, cei aratati in cuprinsul art. 1.
La articolul 1, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5

^A

1), cu urmatorul cuprins:

"(5

^A

1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii."

Reclamantele nu fac parte din categoriile profesionale pentru care se aplica aceasta dispozitie legala care adauga textului de lege mentiunea „maxim” ceea ce indreptateste instanta sa aprecieze ca interpretarea corecta a sintagmei "nivel de salarizare in plata pentru functii similare" priveste inclusiv un mod de stabilire a salariului similar si nu doar functia similara.

Raportat celor expuse, instanta respinge ca neintemeiate capetele de cerere solicitate de reclamante care vizeaza incadrarea in grila de salarizare corespunzatoare functiei de asistent medical generalist principal, la nivelul maxim de salarizare, si obligarea paratului la plata in favoarea fiecareia a unei despagubiri echivalente cu diferentele de drepturi salariale corespunzatoare gradului principal incepand cu 01.01.2014.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel atat reclamantele N.L. si D.A., cat si paratul Spitalul Municipal de Urgenta.

In motivarea apelului reclamantele N.L. si D.A. au sustinut ca in mod gresit, instanta de fond retine ca au refuzat semnarea actelor aditionale. Depunerea, de catre parat, unor copii xerox de pe asa-zisele acte aditionale, nedatate si fara numar de inregistrare, nu face dovada indeplinirii acestei obligatii atat timp cat aceste acte aditionale nu le-au fost niciodata comunicate.

Mai motiveaza apelantele reclamante ca instanta de fond, facand o interpretare eronata a dispozitiilor legale (art 5 al.1 si art 5 al.1 indice 1 din 0UG nr 83/2014), dispune respingerea capatului 2 si 3 de cerere. In art 5 al.1 indice 1 din 0UG nr 83/2014 legiuitorul a exprimat cu claritate principiul de determinare a modalitatii de salarizare, statuand destul de clar ca personalul care a fost incadrat inainte de 2009, precum si pentru personalul incadrat dupa anul 2009 si care a promovat intr-un grad superior, sa beneficieze de acelasi cuantum al salariului de baza de care a beneficiat si personalul incadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut gradul principal anterior anului 2010 (Nota comuna a M.M.RP.S.P.V, M.F.P. nr. S74/M.06.2015,)

Asertiunea instantei cum ca „din perspectiva salarizarii nu exista functie similara in cadrul unitatii parate, reclamantele fiind singurele la care salarizarea s-a facut intre limite,, este total gresita, intrucat in lege se arata faptul ca prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie si nicidecum salarizare similara. Or, prin functie similara se intelege ca salariatul promovat sa aiba urmatoarele repere: 1. aceleasi conditii de studii, 2. de vechime si

3. sa isi desfasoare activitatea in aceleasi conditii si nicidecum in functie de modul de salarizare (la limita minima, intre limite, sau la limita maxima).

Mai motiveaza apelantele reclamante ca in cadrul unitatii paratii sunt functii similare, exemplele regasindu-se in nota de relatii nr 13900/22.07.2015 (asistenti medicali cu aceeasi functie, aceeasi gradatie corespunzatoare transei de vechime:

1. N.L. - Asistent medical grad principal - Clasa 55, gradatia 5 - cuantumul salariului - 1622 Iei, comparata cu:

• S.D. - Asistent medical grad principal - Clasa 55, gradatia 5 - cuantumul salariului - 2086 lei;

2. - D.A. - Asistent medical grad principal - clasa 51, gradatia 2 - cuantumul salariului - 1528 lei, comparata cu:

• C.A. - Asistent medical grad principal - clasa 51, gradatia 2 - cuantumul salariului - 1881 lei.

Mai motiveaza apelantele reclamante ca instanta de fond, in mod gresit, apreciaza ca prevederile art. 1 al. 5 din OUG 83/2014 nu isi gasesc aplicabilitatea.

Mai mult, potrivit art. 13 alin. (2) si [3), art. 11 alin. (3), din Legea-cadru nr, 284/2010, diferentierea intre salariul de baza/indemnizatia de incadrare bruta se face in cadrul aceleiasi functii doar in raport de gradul profesional, iar in cazul salariatilor cu acelasi grad profesional, in functie de gradatia corespunzatoare transei de vechime, neexistand niciun criteriu de diferentiere intre persoanele care au aceeasi functie, grad profesional, gradatie corespunzatoare treptei de vechime si clasa de salarizare.

Absenta fondurilor (invocata de parat) pentru plata salariului fundamentata pe dispozitiile art 5 al. 5 din OUG 103/2013 nu este imputabila salariatului, neputand constitui motiv de neplata a drepturilor salariale. Mai mult, acest text de lege nu isi gaseste aplicabilitatea si in cazul reclamantelor. In cazul de fata, procedura privind promovarea a avut loc in decembrie 2013, astfel ca in anul 2014, reclamantele doar au solicitat schimbarea functiei si incadrarea in clasa corespunzatoare de salarizare, tocmai ca urmare a promovarii examenului de grad principal si nicidecum demararea procedurilor privind promovarea.

In raport de toate aceste considerente, solicita admiterea apelului, modificarea sentintei apelate, in sensul admiterii actiunii cu toate capetele de cerere.

In drept invoca art. 215 din Legea 62/2011.

In motivarea apelului paratul Spitalul Municipal de Urgenta arata ca sentinta este temeinica si legala, insa considera ca, raportat la considerentele hotararii, nu trebuia obligat la plata cheltuielilor de judecata, intrucat nu i s-a retinut nici o culpa procesuala. Instanta de fond a interpretat si aplicat gresit dispozitiile art.453 din Codul de procedura civila, intrucat spitalul nu a "pierdut procesul", ci prin sentinta aratata s-a confirmat ca a procedat corect, iar pe de alta parte, cererea a fost admisa in parte, iar la stabilirea cheltuielilor de judecata nu s-a avut in vedere acest aspect.

Spitalul Municipal de Urgenta a procedat exact cum instanta a retinut, intrucat dupa obtinerea aprobarii de la Consiliul Local de promovare in grad principal In anul 2015 a asistentilor medicali care au sustinut examenul de grad principal in sesiunea din decembrie 2013, a intocmit actele aditionale la contractele de munca si le-a prezentat salariatilor pentru a le semna, evident daca erau de acord. Din 31 de salariati care trebuiau promovati incepand cu data de 01.02.2015, doar intimatele-reclamante au refuzat semnarea si au actionat unitatea in judecata, nemultumite fiind de data promovarii si nivelul salariului. Din aceste aspecte, reiese ca spitalul si-a indeplinit obligatia de a demara procedurile de promovare, singurele culpabile de faptul ca n-au fost promovate fiind intimatele-reclamante N.L. si D.A., care n-au putut fi promovate fortat, intrucat n-a existat acordul partilor. Acesta este motivul pentru care aditionalele n-au mal fost semnate nici de catre conducere si nici inregistrate pentru ca n-a existat acordul de vointa al celor doua parti - angajator-salariat, insa intimatele nu pot pretinde ca nu le-au studiat si ca nu au refuzat semnarea,

Din aceste considerente, solicita admiterea apelului, schimbarea in parte a hotararii prin inlaturarea obligatiei de plata a cheltuielilor de judecata de catre parat.

In subsidiar, solicita sa se dea eficienta dispozitiilor alin. 2 al art. 453 din C.p.civ., si sa fie reduse aceste cheltuieli, intrucat a fost admis doar un capat de cerere din actiune.

In drept, isi intemeiaza apelul pe disp. art.466 si urmatoarele, precum si pe dispozitiile art.453 din Codul de procedura civila.

Ambele parti au formulat intampinare la apelul partii adverse solicitand respingerea acestuia ca nefundat. Ambele parti au formulat raspuns la intampinare. Apelantele reclamante au prezentat si concluzii scrise.

In apel nu s-au depus inscrisuri.

Examinand probele cauzei in raport de motivele de apel invocate apararile din intampinari dispozitiile legale aplicabile si hotararea apelata, Curtea retine urmatoarele:

Apelantele reclamante sunt in raporturi de munca cu apelantul parat din luna decembrie 2008, contractele individuale de munca nr.1359/2008 si 1347/2008, atestand incadrarea acestora ca si asistente medicale generaliste in cadrul Spitalului Municipal de Urgenta .

In sesiunea decembrie 2013 reclamantele N.L. si D.A. au promovat examenul de grad principal, ca efect al promovarii urmand a fi incadrate pe functia de asistent medical generalist principal, recunoscut de angajator.

Afirmatiile angajatorului, retinute de catre instanta de fond, in sensul ca acesta a incheiat actele aditionale la contractele individuale de munca insa reclamantele au refuzat semnarea acestora nemultumite fiind de salariul de baza stabilit de angajator, aferent noii incadrari, precum si de data la care urmau sa-si produca efectele actele aditionale, nu sunt sustinute probator.

La dosarul de fond exista doua acte aditionale care nu sunt, insa, semnate nici de salariate si nici de angajatorul insusi. Nu s-a facut in nici un fel dovada ca au fost aduse la cunostinta reclamantelor, iar acestea au refuzat semnarea lor cu argumentatia sustinuta anterior.

Cercetand dispozitiile Legii 284/2010 (in special art.6, art.26, art.11(2)din cap. II anexa III) si ale Ordinului Ministerului Sanatatii 1470/2011 Curtea constata ca legiuitorul reglementeaza procedura promovarii personalului platit din fonduri publice, aratand ca in art.

6 din legea 284/2010 ca gestiunea sistemului de salarizare a personalului din institutiile si autoritatile publice se asigura de fiecare ordonator principal de credite.

Prin urmare, fiind un concurs de promovare, unitatea spitaliceasca gestionand sistemul de salarizare, era obligata sa intreprinda demersurile necesare pentru asigurarea finantarii noilor functii dobandite de reclamante in urma promovarii examenelor. Demararea concursului in anul 2013 presupunea implicit indeplinirea conditiei prealabile de incadrare in bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

Sub acest aspect se retine ca reclamantelor le-a fost comunicat faptul ca in anul 2014 nu se poate valorifica promovarea in functia de asistent medical generalist principal deoarece cheltuiala de personal a unitatii parate depaseste procentul de 70% din bugetul aprobat.

Apararea apelantului parat grefata pe dispozitiile art. 5, alin. 5 din OUG 103/2013 care prevad ca: In anul 2014, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe functii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu conditia incadrarii in bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal, nu poate fi primita, in conditiile in care textul vizeaza situatiile nascute in anul 2014, ori problema litigioasa isi are origine la finele anului 2013.

In aceste circumstante, Curtea retine ca reclamantele sunt indreptatite la plata salariului aferent functiei dobandite prin promovarea examenului sustinut in decembrie 2013, aceea de asistent medical generalist principal, incepand cu data de 01.01.2014.

In ceea ce priveste nivelul de incadrare in grila de salarizare Curtea retine ca interpretarea data de judecatorul fondului sintagmei functii similare este gresita.

Asa cum a aratat si paratul prin intampinare, Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nu a fost aplicata in integralitatea ei. In anul 2010, salariile de baza au fost stabilite in functie de salariul avut in luna decembrie 2009, ulterior salarizarea facandu-se prin alte acte normative.

Dispozitiile art.5 alin. 1 din OUG nr. 83/2014 prevad ca „(1) In anul 2014, pentru personalul nou-incadrat pe functii, pentru personalul numit/incadrat in aceeasi institutie/autoritate publica pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat in functii sau in grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica in care acesta este incadrat sau din institutiile subordonate acestora, in cazul in care nu exista o functie similara in plata.”

Pentru ca legiuitorul nu defineste sintagma ”nivel de salarizare in plata pentru functiile similare” Curtea interpreteaza textul in sensul ca s-a avut in vedere ca pentru persoanele promovate salarizarea se va face la un nivel de salarizare ce se plateste pentru o functie ce are aceleasi repere, altfel spus o functie analoaga, asemanatoare din perspectiva criteriilor in functie de care se face salarizarea (acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca).

In acest sens este si interpretarea data de ICCJ in Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul platit din fonduri publice: ”plata efectiva a drepturilor salariale urmeaza a se efectua potrivit dispozitiilor art.2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare in plata pentru functia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca si in functie si care a trecut in aceste transe de vechime ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 285/2010.

Cu o definitie a sensului de nivel de salarizare in plata pentru functiile similare vine legiuitorul abia prin OUG 83/2013, prin care se reglementeaza situatia drepturilor salariale pentru anul 2015, aratand ca prin aceasta sintagma ”se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de

vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii”.

In speta, din nota de relatii nr.13900/22.07.2015 precum si din actele aditionale la contractele individuale de munca a doua dintre salariatele unitatii ce au promovat examenul de grad in aceeasi sesiune cu reclamantele rezulta ca in cadrul unitatii parate sunt functii similare, asistenti medicali cu aceeasi functie, aceeasi gradatie corespunzatoare transei de vechime. Astfel reclamanta N.L. - asistent medical grad principal - Clasa 55, gradatia 5 - cuantumul salariului -1622 Iei poate fi comparata cu S.D. - asistent medical grad principal - clasa 55, gradatia 5 - cuantumul salariului - 2086 lei, ori Armeni Angelica - asistent medical grad principal - clasa 55, gradatia 5 - cuantumul salariului - 2086 lei, iar reclamanta D.A. - asistent medical grad principal - clasa 51, gradatia 2 - cuantumul salariului - 1528 lei, poate fi comparata cu C.A. - asistent medical grad principal - clasa 51, gradatia 2 - cuantumul salariului - 1881 lei, ori B.A. asistent medical grad principal - clasa 51, gradatia 2 - cuantumul salariului - 1881 lei.

Prin urmare, Curtea constata ca se vadeste intemeiata cererea reclamantelor privind salarizarea incepand cu data de 01.01.2014 la nivelul maxim de salarizare la care au fost incadrati si salariatii cu aceeasi functie, N.L. corespunzator clasei 55, gradatia 5 cu, iar D.A. corespunzator clasei 51, gradatia 2.

Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul dispozitiilor art. 480 NCPC a admis apelul declarat de reclamantele N.L. si D.A. si a schimbat in parte sentinta apelata in sensul retinut prin dispozitiv.

A pastrat dispozitia de obligare a paratului la schimbarea functiei reclamantelor din asistent medical generalist in asistent medical generalist principal si cea de achitarea cheltuielilor de judecata in cuantum de 1.400 lei, reprezentand onorariu avocat.

In ceea ce priveste apelul declarat de paratul Spitalul Municipal de Urgenta, Curtea noteaza ca fata de admiterea apelului reclamantelor si admiterea in integralitate a pretentiilor acestora, criticile aduse sub aspectul dispozitiei de obligare la plata cheltuielilor de judecata se vadesc nefondate.

In temeiul dispozitiilor art. 453 NCPV a obligat intimatul Spitalul Municipal de Urgenta la achitarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu avocat (pentru apel), in cuantum de cate 500 lei pentru fiecare apelanta-reclamanta.