Acceptiune Conditii prevazute de Legea nr. 129/1992 pentru inregistrare

Legea nr. 129/1992, art. 2, art. 9 alin. (2) si (4), art. 10 alin. (2)-(3); art. 11 alin. (2); art. 45

Legea nr. 585/2002

Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, obiectul cererii poate fi inregistrat in masura in care constituie un desen sau model industrial, in sensul art. 2, este nou si are un caracter individual.

Modelul industrial este combinatia tuturor elementelor, caracteristicilor de ordin estetic ce tin de aspectul exterior al produsului, cu excluderea oricaror caracteristici sau detalii tehnice.

Potrivit alin. (2) al aceluiasi text, un desen sau model industrial este considerat nou daca niciun desen sau model industrial identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate.

Anterioritatea este distructiva de noutate cand desenul sau modelul industrial a fost publicat sau a fost expus, utilizat in comert sau divulgat in alt mod.

Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr. 3315 din 24 aprilie 2007

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a III-a civila, la 6 aprilie 2004, reclamanta C. LTD a chemat in judecata pe paratii S.C. C.J. SRL si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, solicitand anularea in tot a certificatului de inregistrare a desenului industrial cu denumirea
„Drum mobil din lemn de querus ceris”,
inregistrat la OSIM sub nr. 013001, depozitul reglementar cu nr. f2 002 1061 fiind constituit la 17 iulie 2002; radierea desenului nr. 013001 din Registrul OSIM.

In motivarea cererii, s-a aratat ca parata a depus la 17 iulie 2002 cererea de inregistrare a desenului industrial pentru „drum mobil din lemn de querus ceris”. In urma examinarii preliminare efectuata de OSIM in conformitate cu dispozitiile art. 22 din Legea nr. 129/1992, modelul industrial a fost publicat in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala nr. 12/2002, iar dupa examinarea pe fond, OSIM a decis inregistrarea modelului industrial.

Atat in fapt cat si in drept, modelul industrial nr. 013001 nu indeplinea conditiile de noutate prevazute expres de Legea nr. 129/1992.

Anterior depunerii cererii de inregistrare de catre parata, acesta fusese fabricat de furnizorii romani ai firmei M. LTD, in baza unui contract incheiat in anul 2001. Activitatea M. LTD a fost preluata de catre reclamanta, care a continuat importul produsului prin intermediul firmei romanesti asociate C. SRL.

In drept au fost invocate prevederile art. 9 si art. 45 din Legea nr. 129/1992.

Prin sentinta civila nr. 1134 din 22 decembrie 2004, Tribunalul Bucuresti, sectia a III-a civila, a respins actiunea ca nefondata.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta nu a formulat opozitie in termenul legal de 3 luni consecutiv publicarii desenului sau modelului industrial 013001 in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Tribunalul a respins sustinerile reclamantei privitoare la inregistrarea cu rea- credinta a modelului industrial in litigiu, observand ca din continutul dispozitiilor art. 45 din lege reiese ca solicitarea persoanei interesate privind anularea unui certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial eliberat de OSIM nu se intemeiaza pe rea-credinta, ci pe neindeplinirea conditiilor pentru acordarea protectiei.

Pe baza concluziilor raportului de expertiza s-a retinut ca la inregistrarea desenului sau modelului industrial 003001 erau indeplinite conditiile de noutate si individualitate cuprinse in art. 9 alin. (2) si (4) din lege.

Apelul declarat de reclamanta impotriva acestei sentinte a fost admis prin decizia civila nr. 385/A din 8 noiembrie 2005, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IX- a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala. Sentinta a fost schimbata in tot in sensul ca a fost admisa actiunea, a fost anulat certificatul de inregistrare nr. 013001 si s-a dispus radierea inregistrarii din Registrul national al desenelor si modelelor industriale.

In considerentele hotararii, instanta de apel a aratat ca, in speta, intereseaza cauzele de nulitate invocate prin cererea de chemare in judecata din perspectiva prevederilor Legii nr. 129/1992, in continutul ulterior modificarii si completarii prin Legea nr. 585/2002, intrucat indeplinirea conditiilor de registrabilitate sunt analizate nu numai in raport de data depozitului reglementar, data anterioara intrarii in vigoare a prevederilor Legii nr. 585/2002, ci si in raport de momentul acordarii protectiei efective, cu efecte ce urca pana la data depozitului reglementar, prin pronuntarea hotararii de admitere a cererii si eliberarea certificatului de inregistrare a modelului industrial. Daca intre cele doua momente o noua reglementare intra in vigoare, analiza conditiilor de registrabilitate trebuie facuta si in raport de noile reglementari, deoarece pana la pronuntarea hotararii de admitere si eliberarea certificatului de inregistrare protectia nu a fost inca acordata. Or, conditiile de registrabilitate de fond trebuie verificate si in raport de momentul acordarii protectiei efective.

Legea nu conditioneaza exercitiul dreptului la actiunea in anulare, de catre tertul interesat, de parcurgerea etapelor de contestatie corespunzatoare procedurii administrative de inregistrare, astfel incat faptul ca titularul actiunii in anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial nu a facut obiectii scrise la OSIM, dupa publicarea modelului supus procedurii de inregistrare, nu prezinta nicio relevanta.

Ceea ce intimata parata a inregistrat ca model industrial este produsul in sine, asa cum este definit de art. 2 lit. j) din legea republicata, iar nu aspectul exterior, nou si individual al produsului.

Referindu-se la inregistrarea produsului, reclamanta nu confunda notiunea juridica de model industrial cu notiunea de produs in sensul Legii nr. 129/1992, ci invoca neindeplinirea conditiei de registrabilitate a aspectului exterior al produsului rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura

si/sau ornamentatia produsului in sine, fata de prevederile art. 9 alin. (1) din legea republicata.

Din descrierea continuta in cererea de inregistrare a modelului industrial „pod mobil” nu rezulta in ce consta combinatia dintre principalele caracteristici, nici care ar fi aceste principale caracteristici si nici faptul ca acestea sunt percepute sub aspectul exterior al produsului, ci exclusiv datele tehnice necesare realizarii produsului, determinate de functia tehnica a acestuia, fiind incalcate prevederile art. 11 alin. (1) din lege.

Descrierea continuta de cererea de inregistrare contine toate elementele materiale, tehnice si functionale necesare pentru realizarea unui pod mobil, inclusiv modul si elementul de imbinare a pieselor din care produsul este compus, respectiv caracteristici si detalii tehnice si functionale ale produsului. Niciunul dintre elementele principale descrise nu constituie un element de ordin estetic, exterior, fara nicio functie tehnica in ansamblul produsului.

Or, modelul industrial este tocmai combinatia tuturor elementelor, caracteristicilor de ordin estetic (linii, contururi, culori, forma, textura, ornamentatie) ce tin de aspectul exterior al produsului, cu excluderea oricaror caracteristici sau detalii tehnice.

Caracteristicile estetice nu pot fi privite individual, neputand fi inregistrate ca model industrial una sau cateva caracteristici ori doar in considerarea unora dintre aceste caracteristici, daca acestea nu denota o combinatie care sa redea integral aspectul exterior al unui produs cum ar fi doar forma sau textura in sine. Prin urmare, chiar daca printre detaliile tehnice sau de functionare sunt inserate si cateva elemente de ordin estetic, conditia de registrabilitate prevazuta de art. 9 alin. (1) raportat la art. 2 lit. h) nu poate fi considerata indeplinita.

Elementul distructiv de noutate al modelului industrial inregistrat la solicitarea paratei l-a constituit in primul rand divulgarea provenind din faptul personal al titularului. La aceasta se adauga elementul distructiv de noutate, provenind din faptul unui tert, subsecvent faptului titularului, constand in incheierea de contracte comerciale de catre S.C. G. SRL cu terti anterior datei depozitului reglementar, cu privire la produsele ce au facut obiectul contractului de comision incheiat de aceasta cu intimata parata.

Conditia noutatii nu a fost indeplinita, produsul descris ca model industrial in cererea de inregistrare fiind facut public prin utilizarea lui in comert chiar de catre titularul certificatului de inregistrare, anterior perioadei de 12 luni ce a precedat depunerea cererii de inregistrare, iar ulterior faptului titularului, de catre terti, elemente distructive de noutate potrivit art. 10 alin. (1) din lege.

Impotriva acestei hotarari parata S.C. C.J. SRL a declarat recurs, critici intemeiate in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 7, pct. 8 si pct. 9 C.proc.civ., vizand urmatoarele aspecte:

Instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, dand o interpretare neconforma legislatiei in vigoare, vizand aspectele de noutate si estetic ale unui model industrial fata de dispozitiile Legii nr. 129/1992, modificata prin Legea nr. 585/2002.

Instanta de apel a considerat apelul fondat si din punct de vedere al faptului ca instanta de fond nu ar fi procedat la stabilirea clara a cadrului procesual sub aspectul incadrarii juridice a cauzelor de nulitate invocate de reclamanta.

S-a mai sustinut ca instanta de apel a incalcat principiul disponibilitatii.

S-a aratat ca expertiza realizata in cauza a evidentiat clar numeroase elemente estetice, exterioare, de identificare si particularizare a modelului industrial, precum si existenta clara si indiscutabila a elementului de noutate.

Instanta de apel a apreciat gresit ca nu are nicio importanta faptul ca reclamanta nu a efectuat nicio forma de opozitie in termenul de 3 luni de la data publicarii modelului industrial, iar parata a inregistrat modelul industrial cu rea-credinta, ceea ce este o interpretare nelegala si subiectiva a dispozitiilor Legii nr. 129/1992.

Recurenta a invocat si exceptia lipsei de interes a reclamantei in introducerea actiunii. Aceasta din urma exceptie a fost motivata prin aceea ca reclamanta nu a invocat in sustinerea actiunii sale vatamarea unui drept nascut, actual, legitim si personal. In cauza de fata, drepturile ce ar putea fi recunoscute de lege ar putea apartine unui alt producator eventual sau altui autor de modele industriale, iar nicidecum unui cumparator, unui beneficiar. Dovada anterioritatii sau a publicitatii poate fi invocata in conditiile art. 24 si art. 25 din Legea nr. 129/1992, iar nu de catre o persoana care nu justifica un interes nascut, actual, legitim si personal. Drepturile decurgand din calitatea de importator se refera la raporturile juridice dintre reclamanta si autoritatile din tara in care isi are resedinta sau isi desfasoara activitatea, produsele realizate pe baza modelului industrial protejat fiind exportate din Romania, iar nu importate, astfel incat reclamanta nu poate face dovada vreunui drept recunoscut de legea romana, care ar fi vatamat prin inregistrare.

Exceptia lipsei de interes a fost respinsa pentru urmatoarele consideratii:

Interesul, conditie de exercitiu a actiunii, constituie folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica declansarea procedurii judiciare.

Interesul trebuie sa fie legitim, corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim atunci cand se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege.

Reclamanta a avut un interes legitim atunci cand a formulat actiunea avand ca obiect anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial inregistrat la cererea paratei. La acel moment, reclamanta desfasura activitati comerciale in legatura cu fabricarea si furnizarea produsului pentru care parata a obtinut protectie si deci, drepturi exclusive, astfel incat activitatea sa comerciala a fost paralizata. Articolul 45 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 recunoaste dreptul oricarei persoane interesate de a solicita anularea certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial, eliberat de OSIM, in cazul in care se constata ca, la data inregistrarii cererii, nu erau indeplinite conditiile pentru acordarea protectiei.

Interesul trebuie sa fie nascut si actual, sa existe in momentul in care se apeleaza la mijlocul procesual din continutul actiunii, in sensul ca daca cel interesat nu ar recurge la actiune in momentul respectiv, s-ar expune la un prejudiciu. Daca dreptul este nascut si actual, atunci si interesul este nascut si actual. Dreptul reclamantei de a cere anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial era nascut la 6 aprilie 2004 cand a fost inregistrata cererea de chemare in judecata deoarece, fapt necontestat; dupa inregistrare, parata a depus la Directia Generala a Vamilor o cerere de interventie vamala la exportul produsului de catre reclamanta, cu consecinta suspendarii activitatii acesteia.

Aceasta conditie a interesului a fost apreciata prin raportare la lipsa cerintelor prevazute de Legea nr. 129/1992 pentru ca modelul industrial intitulat „Pod mobil” sa poata fi inregistrat. De vreme ce analiza fondului a permis concluzia ca modelul inregistrat de OSIM sub numele de „Pod mobil” nu este un model industrial in sensul legii si nu indeplineste conditia noutatii, reclamanta, care desfasura activitati comerciale care vizau acelasi produs, avea interes sa obtina anularea. De aceea, nu a putut fi acceptata sustinerea paratei in sensul ca lipsa interesului reclamantei decurge din faptul ca aceasta nu a mai putut continua faptele ilicite de producere si de comert cu produse similare „podului mobil” al societatii parate, respectiv nu a putut continua comiterea infractiunii de contrafacere a modelului industrial al acesteia.

Interesul trebuie sa fie personal si direct, adica folosul practic urmarit prin declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune. Si aceasta conditie de valabilitate a interesului a fost indeplinita in persoana reclamantei, deoarece dupa obtinerea anularii, consecinta a faptului ca pe cale judecatoreasca se constata neindeplinirea cerintelor impuse pentru inregistrarea modelului industrial, aceasta isi poate relua activitatea comerciala.

Recunoasterea unui drept privativ asupra unei pretinse creatii, cu motivarea ca aceasta constituie un model industrial, a fost de natura sa afecteze activitatea desfasurata de reclamanta prin formularea cererii de interventie in vama, avand ca obiect interzicerea exportului acestui produs. Nu este lipsit de importanta si faptul ca, daca se stabileste legalitatea inregistrarii, beneficiarul protectiei poate cere oricarui utilizator de astfel de produse despagubiri sau plata redeventei. Or, un asemenea drept trebuie recunoscut numai titularului unui model care sa indeplineasca cerintele impuse de lege pentru a fi considerat un model industrial.

Desi sumar si nesistematizat redactate, conform art. 306 alin. (3) C.proc.civ., criticile formulate prin cererea de recurs au putut fi incadrate in motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 5 si pct. 9 C.proc.civ.

Pe fond recursul a fost gasit neintemeiat.

Astfel, s-a invocat faptul ca instanta de apel „a dat o interpretare neconforma legislatiei in vigoare, vizand aspectele de noutate si estetica ale unui model industrial”. In mod gresit nu s-a tinut cont de expertiza tehnica din care rezultau numeroase elemente estetice, exterioare, de identificare si particularizare a modelului industrial si existenta clara si indiscutabila a elementului de noutate. Aceasta critica a fost incadrata in motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. si a fost apreciata ca nefondata pentru urmatoarele motive:

Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, obiectul cererii poate fi inregistrat in masura in care constituie un desen sau model industrial, in sensul art. 2, este nou si are un caracter individual. Iar potrivit alin. (2) al aceluiasi text, un desen sau model industrial este considerat nou daca niciun desen sau model industrial identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate.

Potrivit art. 2 lit. h) din lege, modelul industrial este definit ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura si/sau ornamentatia produsului in sine.

Asadar, instantele de fond au avut de analizat in ce masura creatia a carei inregistrare a fost ceruta si admisa de OSIM indeplinea conditia noutatii si putea fi calificata drept un aspect exterior al unui produs.

Instanta de apel a apreciat corect ca ceea ce a inregistrat parata este de fapt produsul, astfel cum este definit de art. 2 lit. j) din lege, iar nu aspectul exterior nou si individual al produsului. Aceasta deoarece descrierea facuta odata cu cererea de inregistrare contine datele tehnice necesare pentru realizarea produsului, produsul in sine si nu aspectul exterior al acestuia. Iar faptul ca in declaratia solemna atasata descrierii,

J.L. a aratat ca „dupa cunostinta mea desenul/modelul industrial ce face obiectul cererii prezinta elemente de noutate fata de creatiile similare facute publice in tara si in strainatate”, nu este suficient pentru a concluziona asupra existentei elementului noutate, in lipsa unor dovezi in acest sens.

De asemenea, reprezentarile grafice ale acestuia nu sunt de natura sa justifice concluzia ca modelul pentru care s-a solicitat inregistrarea prezinta un aspect exterior nou, de natura sa produca o impresie diferita de cea produsa de modelele deja existente. Or, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 prevede ca desenul sau modelul industrial, care este determinat exclusiv de o functie tehnica, nu poate fi inregistrat.

Raportul de expertiza nu evidentiaza care sunt elementele care sa priveasca aspectul exterior, estetic al produsului, ci cuprinde numai o enumerare a elementelor constitutive ale acestuia. In aceste conditii, raportul de expertiza nu poate fi considerat o proba utila pentru determinarea caracteristicilor estetice definitorii pentru aspectul exterior al produsului, astfel incat sa poata fi inregistrate ca model industrial.

Instanta de apel a facut aplicarea corecta a dispozitiilor art. 10 alin. (2) si (3) din Legea nr. 129/1992 atunci cand a analizat aspectele distructive de noutate ale modelului inregistrat de parata. Intr-adevar, in contractul de comision incheiat de parata cu S.C. G. SRL la 21 iunie 2001, nu sunt inserate clauze de confidentialitate, explicite sau implicite, astfel incat sa se aprecieze ca modelul industrial nu a fost facut public prin divulgarea sa unei terte persoane in aceste conditii.

Pe de alta parte, de vreme ce contractul de comision in temeiul caruia parata se obliga sa exporte traverse pentru poduri, consolidate cu bolturi, in conditiile de calitate mentionate la pct. 3 din Anexa 1 la contractul de comision nr. 52/21.06.2001, a fost incheiat la 21 iunie 2001, iar data depozitului reglementar este 17 iulie 2002, inseamna ca aceasta nu se poate prevala nici de dispozitiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 129/1992, conform carora nu se considera ca s-a produs o divulgare daca un desen sau model industrial pentru care s-a solicitat protectie a fost facut public de catre autor, de succesorul sau in drepturi sau de un tert, ca urmare a informatiilor oferite de autor sau a actiunii intreprinse de catre acesta ori de catre succesorul lui in drepturi, in cursul perioadei de 12 luni care preceda data de depunere a cererii sau data de prioritate. Asadar, divulgarea modelului de catre parata cu mai mult de 12 luni inainte de inregistrare este distructiva de noutate.

In fine, contractul de vanzare-cumparare nr. 8 din 20 ianuarie 2002 are ca obiect produse pentru care la 17 iulie 2002 s-a solicitat acordarea protectiei sub forma modelului industrial.

In speta, ceea ce s-a inregistrat ca model industrial este de fapt un produs, care era cunoscut anterior, fiind public, astfel incat nu era posibila inregistrarea.

O alta critica ce poate fi incadrata in motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., este in legatura cu modul gresit in care instanta de apel a apreciat ca reclamanta nu trebuia sa fi facut anterior opozitie pentru a se putea adresa instantei cu actiunea in anulare.

Nici aceasta critica nu este intemeiata, intrucat art. 45 din Legea nr. 129/1992 nu impune parcurgerea unei proceduri administrative prealabile sub forma opozitiei pentru admisibilitatea actiunii in anulare.

O alta critica priveste incalcarea de catre instanta de apel a principiului disponibilitatii, motiv de casare prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ.

In continutul acestui principiu fundamental al procesului civil intra dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil, dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata si ale apararii, dreptul de a savarsi acte procesuale de dispozitie, dreptul de a exercita sau nu caile de atac prevazute de lege si dreptul de a cere sau nu executarea silita a titlului executoriu.

Aratand de ce prima instanta a pronuntat o solutie nelegala, pentru ca nu s-a preocupat de determinarea clara a cadrului procesual dedus judecatii si nici nu a manifestat interes pentru identificarea legii materiale in raport de care sa se aprecieze conditiile de registrabilitate contestate prin actiunea in anulare, instanta de apel nu a intervenit in vointa partilor, ci a stabilit doar regulile in raport de care trebuia verificata legalitatea inregistrarii.

Asadar, nici critica intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 5 C.proc.civ. nu este intemeiata, deoarece prin hotararea data in apel au fost respectate cerintele subsumate principiului disponibilitatii, astfel incat nu se putea produce o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea deciziei.

Fata de cele ce preced, Inalta Curte a apreciat ca solutia instantei de apel este legala, motiv pentru care in temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat, cu consecinta ramanerii irevocabile a hotararii atacate.