Proces-verbal de contraventie, Nulitate pentru lipsa datei savarsiri contraventie

Drept administrativ.

Art. 17 din O.G. nr. 2/2001, art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004;

art. 141 alin. 8 din Codul de procedura fiscala

Subzistenta dreptului organului emitent de a-si revoca propriul act administrativ nu pericliteaza echilibrul dintre principiul legalitatii si cel al stabilitatii raporturilor juridice. Interdictia temporala prevazuta de art. 1 alin. 6 teza I din Legea nr. 554/2004 a fost impusa din ratiuni care vizeaza protectia securitatii juridice a particularilor. Prin urmare, in imprejurari ca cele din cauza, recurentul are dreptul de a-si revoca propriul act administrativ nelegal, securitatea juridica a destinatarului actului - persoana careia i s-a aplicat sanctiunea contraventionala a amenzii - nefiind cu nimic afectata de masura revocarii, ci dimpotriva.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 3147 din 9 octombrie 2014

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau la data de 12.11.2013 sub nr. 5029/110/2013, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a solicitat, in temeiul art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, in contradictoriu cu parata N.R., anularea procesului verbal de constatare a contraventiei seria PA nr. ***/20.05.2013 motivat, in esenta, de faptul ca agentul constatator a intocmit procesul verbal anterior amintit omitand sa consemneze data comiterii contraventiei, respectiv 8.05.2013, iar procesul verbal a intrat in circuitul civil, nemaiputand fi revocat.

Prin sentinta civila nr. 604 din 16.04.2014, Tribunalul Bacau a respins cererea, ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 constituie prima consacrare legislativa a principiului revocabilitatii actului administrativ si a exceptiei de la acest principiu, continand in acelasi timp norme de procedura, instituind calea prin intermediul careia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autoritatii emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate, intrucat au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice in alte ramuri ale dreptului.

Pe calea prevazuta de acest text nu se poate proceda la analizarea legalitatii unui proces verbal de contraventie, pentru aceasta verificare a legalitatii actului fiind instituita procedura prevazuta de O.G. nr. 2/2001, acest act normativ prevazand conditiile de exercitare a actiunii de anulare a procesului verbal de contraventie. O.G. nr. 2/2001 are caracter special fata de legea contenciosului administrativ, astfel incat in cazul actelor administrative reprezentate de procesele verbale de contraventie, anularea acestora poate interveni numai in conditiile prevazute de OG nr. 2/2001.

Impotriva hotararii tribunalului, in termenul legal prevazut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, reclamantul Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau a formulat prezenta cerere de recurs in motivarea careia a sustinut ca nu se poate retine aplicabilitatea O.G. nr. 2/2001 intrucat, din interpretarea sistematica a acestui act normativ, rezulta ca aceasta cale

este deschisa doar contravenientului, iar nu emitentului actului administrativ.

Examinand hotararea recurata, curtea de apel constata urmatoarele:

Prin cererea dedusa judecatii Tribunalului Bacau, Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau a solicitat anularea proces-verbal de contraventie seria PA nr. *** din 20.05.2013, motivat de faptul ca lipseste una dintre mentiunile prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii si anume: data savarsirii contraventiei. Potrivit art. 17 teza finala din

O.G. nr. 2/2012 nulitatea se constata si din oficiu.

Insa, o plangere formulata insusi organul care a intocmit procesul-verbal de contraventie ar fi fost lipsita de interes. In realitate, anularea procesului-verbal de contraventie a fost solicitata de recurent motivat de faptul ca Directia de Impozite si taxe Locale a Municipiului Roman, conform adresei nr. 45679/18.10.2013, i-a restituit procesul-verbal de contraventie pentru lipsa mentiunilor obligatorii prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 si art. 141 alin. 8 din Codul de procedura fiscala.

Art. 141 alin. 8 din Codul de procedura fiscala prevede restituirea de catre organul de executare a titlurilor executorii emise de alte organe decat cele prevazute la art. 33 alin. 1 (organe fiscale aflate stabilite prin ordin al presedintelui A.N.A.F.) in cazul in care acestea nu cuprind unul dintre urmatoarele elemente: „numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis si dovada comunicarii acestora”. Se constata ca - chiar daca potrivit legii speciale (O.G. nr. 2/2001) lipsa datei savarsirii faptei duce la nulitatea procesul-verbal de contraventie - potrivit prevederilor din materia procedurii fiscale, lipsa datei savarsirii contraventiei nu duce la nulitatea titlului executoriu, iar organul de executare nu poate dispune restituirea pentru acest motiv. Prin urmare, restituirea procesului-verbal de contraventie s-a facut doar pentru nerespectarea prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, desi organul de executare nu avea competenta de a constata nulitatea in acest temei, restituirea titlului executoriu catre organul emitent neputand fi facuta in temeiul art. 141 alin. 8 din Codul de procedura fiscala.

Daca recurentul, in calitate de organ emitent/autoritate emitenta a acceptat punctul de vedere al organului de executare, considerand ca procesul-verbal de contraventie se impune a fi desfiintat, putea el insusi sa desfiinteze actul, in temeiul principiilor legalitatii si revocabilitatii actelor administrative.

Nu poate fi acceptata interpretarea deosebit de restrictiva pe care recurentul o da art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, concluzia acestuia, ca procesul-verbal de contraventie a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice de la momentul comunicarii lui catre contravenienta si catre organul de executare, producand consecinte dintre cele mai severe in privinta existentei a insusi dreptului de revocare al administratiei. De aceea, trebuie acceptata o interpretare mai larga, in sensul posibilitatii revocarii actului administrativ pana la momentul in care, in temeiul actului administrativ s-a incheiat un alt act juridic, ceea ce, in cauza, in mod evident, nu s-a intamplat.

Se are in vedere, totodata, faptul ca, in cauza de fata, subzistenta dreptului organului emitent de a-si revoca propriul act administrativ nu pericliteaza echilibrul dintre principiul legalitatii si cel al stabilitatii raporturilor juridice. Interdictia temporala prevazuta de art. 1 alin. 6 teza I din Legea nr. 554/2004 a fost impusa din ratiuni care vizeaza protectia securitatii juridice a particularilor. Prin urmare, in imprejurari ca cele din cauza, recurentul are dreptul de a-si revoca propriul act administrativ nelegal, securitatea juridica a destinatarului actului - persoana careia i s-a aplicat sanctiunea contraventionala a amenzii - nefiind cu nimic afectata de masura revocarii, ci dimpotriva.

Fata de cele ce preced, curtea de apel constata ca nu poate fi retinut vreun motiv de casare dintre cele prevazute de art. 488 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.