Conditiile de incidenta a institutiei puterii de lucru judecat

Drept procesual civil

Art.166 Cod procedura civila;

Art.1200, 1201, 1202 Cod Civil.

imprejurarea ca in cauza ce a facut obiectul litigiului anterior nu a figurat ca parte numita M.V. nu reprezinta un impediment pentru incidenta puterii de lucru judecat, notiunea de parti avuta in vedere de dispozitiile art.1201 Cod civil vizand o categorie mai larga decat cea a persoanelor care au participat la judecata pricinii. Desi in categoria partilor, in sensul larg, figureaza doar succesorii cu titlul universal sau cu titlu particular, situatia juridica constatata printr-o hotarare judecatoreasca se rasfrange si asupra raporturilor juridice ce au constituit izvorul drepturilor si obligatiilor participantilor in proces.

Din aceasta perspectiva instanta constata ca numita M.V. este cea care a transmis paratilor din prezenta cauza -M.P. si M.M. dreptul de proprietate privind suprafata de teren in litigiu prin contractul de vanzare-cumparare nr.3239/18.08.2004, documentatia cadastrala vizata de cererea de anulare fiind cea care a stat si la baza transmiterii dreptului de proprietate prin contractul mentionat.

Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila Decizia civila nr. 479 din 8 martie 2012

Prin sentinta civila nr.3435/18.11.2011 pronuntata de Judecatoria Roman in dosarul nr.3641/291/2011 a fost admisa exceptia puterii lucrului judecat, fiind respinsa in consecinta actiunea civila formulata de reclamantii G. M., G. A., in contradictoriu cu paratii M.V., M.P. si M.M., actiunea avand ca obiect modificarea documentatiei cadastrale cu numar provizoriu 188 ce a fost intocmita pentru parata M.V. cu privire la suprafata de 518 mp, rectificarea incheierii de intabulare a terenului in suprafata de 518 mp.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:

Paratii M.M. si M. P. l-au chemat in judecata pe autorul partilor G.A. si au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta acesta sa fie obligat sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 50 mp teren si sa fie obligat sa-si ridice constructiile de pe acest teren, iar in caz contrar sa fie autorizat sa le demoleze ei. In aceleasi dosar paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat modificarea documentatiei cadastrale privind amplasarea si delimitarea suprafetei de 520 mp proprietatea reclamantilor.

Prin sentinta civila nr 3523 din 6 dec 2010 a fost admisa actiunea formulata de reclamanti piratul a fost obligat sa le lase in deplina proprietate suprafata de 23 mp teren din total de 520, a fost obligat paratul sa-si ridice constructiile de pe acest teren, stabilit limita intre proprietati si a fost respinsa cererea reconventionala. Prin decizia civila nr 719/RC din 5 072011 Tribunalul Neamt a modificat in parte sentinta recurata si a respins capatul de cerere privind ridicarea constructiilor de pe suprafata de 23 mp. Prin prezenta cerere mostenitorii lui

G.A. in contradictoriu cu paratii M.V., M.P. si M.M. au solicitat modificarea documentatiei cadastrale cu nr provizoriu nr 188 ce a fost intocmita pe numele paratei M.V. pentru suprafata de 518 mp teren situat in .

In intampinarea lor paratii au solicitat respingerea actiunii invocand exceptia autoritatii de lucru judecat. Reclamantii s-au aparat si au sustinut faptul ca nu se pune problema autoritatii de lucru judecat deoarece nu este indeplinita conditia triplei identitatii

Instanta a pus in discutie exceptia puterii lucrului judecat si nu a autoritatii de lucru judecat ca exceptie de fond care are drept scop evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii in aceeasi cauza, exceptie pe care a considerat-o intemeiata si a admis-o cu consecinta respingerii actiunii. In motivarea admiterii acestei exceptii instanta a retinut faptul ca autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale aceea de exceptie procesuala ( art. 1201 cod civil si 166 Cod procedura civila ) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (art. 1200 punct 4 art. 1202 alin 2 Cod civil). Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente, nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect importanta al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit

Pentru considerentele expuse instanta a admis exceptia si pe cale de consecinta a respins actiunea.

In solutionarea apelului promovat de reclamanti impotriva sentintei civile nr. 3435/2012 a Judecatoriei Roman, prin decizia civila nr.217/AC/12.11.2012 a fost respins apelul ca nefondat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Puterea de lucru judecat si autoritatea de lucru judecat reprezinta aceeasi institutie a puterii de lucru judecat asa cum este reglementata de art. 1201 Cod civil, deosebirea dintre aceasta fiind facuta de unii autori care folosesc expresia de autoritate de lucru judecat pentru hotararile definitive si de putere de lucru judecat pentru hotararile irevocabile. Apoi, art. 1200 al. 4 Cod civil, art. 1201 Cod civil si art. 1202 al. 2 Cod civil nu reglementeaza doua institutii diferite sau doua efecte distincte ale puterii de lucru judecat, ci statueaza asupra aceleiasi institutii a puterii de lucru judecat care este definita sub aspectul triplei identitati de obiect, parti si cauza - art. 1201, prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului - art. 1200 al.4 Cod civil, iar impotriva acestei prezumtii absolute irefragabile nu este permisa nici o dovada - art. 1202 al. 2 Cod civil. Art. 166 Cod procedura civila, reglementeaza mijlocul procedural prin care poate fi invocata puterea de lucru judecat, respectiv pe cale de exceptie, care din perspectiva celor de mai sus aratate este o exceptie de fond absoluta si peremtorie ce afecteaza exercitiul dreptului la actiune, respectiv la obtinerea condamnarii paratului, prin stingerea procesului.

Puterea de lucru judecat isi produce efectele si in cauzele in care nu exista identitate in obiect sau cauza, in sensul ca are un efect pozitiv fata de partea care a castigat procesul, acesta avand posibilitatea de a se prevala de dreptul recunoscut prin hotararea anterioara, fara ca partea adversa sau instanta sa mai poata lua in discutie existenta dreptului si un efect negativ pentru partea care a pierdut procesul, in sensul ca aceasta nu mai poate pune in discutie dreptul sau intr-un alt proces. Aceste litigii nu se solutioneaza insa pe exceptia puterii de lucru judecat, ci pe fond, in considerentul efectelor puterii de lucru judecat mai sus amintite.

A mai constatat tribunalul ca litigiul de fata nu trebuie analizat din perspectiva aspectului pozitiv sau negativ al puterii de lucru judecat, deoarece, in raport cu sentinta civila nr. 3523/6.12.2010 a Judecatoriei Roman prin care instanta s-a pronuntat asupra cererii reconventionale formulata de G.A., avand ca obiect anularea aceleiasi documentatii cadastrale, opereaza chiar puterea de lucru judecat, fiind indeplinita conditia triplei identitati de obiect, parti, cauza, ceruta de art. 1201 Cod procedura civila. Imprejurarea ca, in primul proces nu a figurat ca parata si M.P.V. nu este de natura a inlatura puterea de lucru judecat a hotararii, deoarece aceasta are o situatie juridica ce este identica situatiei paratilor din primul proces, iar reclamanta avea posibilitatea legala de stabilire a cadrului procesual din punctul de vedere al partilor.

Fata de cele aratate, tribunalul a constatat ca apelul nu este fondat si a fost respins ca atare in temeiul art. 296 Cod procedura civila.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs, in termen legal, reclamantii, recurs legal timbrat cu timbru judiciar de 0,15 lei si taxa judiciara de timbru de 4 lei.

In motivarea recursului, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, sa sustinut ca nu este indeplinita conditia triplei identitati raportat la litigiul solutionat prin sentinta civila nr. 3523/6.12.2010, avand in vedere ca in acel litigiu nu a figurat ca parte M.V.. Pe de alta parte, s-a sustinut ca nu este legala si corecta intabularea dreptului de proprietate al celui care ajunge primul la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara in cazul suprapunerii de terenuri pentru ca astfel se ajunge la concluzia inutilitatii prevederilor art.30 alin.1 si ale art.33 din Legea 7/1996.

Intimatii-parati, legal citati, nu au fost prezenti sau reprezentati in fata instantei si nu au formulat cereri in cauza.

Examinand recursul promovat pentru motivele aratate, in conditiile art.304 Cod procedura civila, instanta il apreciaza ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare.

Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice care presupune, printre altele, ca solutiile irevocabile date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contrazise.

Concretizarea acestor principii se regaseste prin reglementarea prezumtiei puterii lucrului judecat prin dispozitiile art. 1200 pct.4 din Codul civil in vigoare la data promovarii actiunii.

Valorificarea prezumtiei legale absolute implica verificarea indeplinirii conditiei privind identitatea de parti, obiect si cauza. In prezentul litigiu instanta constata ca prin sentinta civila nr.3523/6.12.2010 pronuntata de Judecatoria Roman in dosarul nr. 2383/291/2010 a fost respinsa cererea reconventionala avand ca obiect, printre altele, anularea documentatiei cadastrale privind amplasarea si delimitarea suprafetei de 520 mp teren intravilan, sola 4, parcela 150/1, proprietatea reclamantilor M.P. si M.M..

Reiterarea cererii de modificare a documentatiei cadastrale pentru suprafata de 520 mp cu numar cadastral provizoriu 188, reprezinta indeplinirea conditiei identitatii cauzelor celor doua litigii, avand in vedere constatarile consemnate in raportul de expertiza tehnica efectuat in dosarul nr.2383/291/2010 in care suprafata de 520mp este localizata in intravilanul localitatii Gheraesti cu vecinii individualizati in schita anexa.

Imprejurarea ca in cauza ce a facut obiectul dosarului nr.2383/291/2010 nu a figurat ca parte numita M.V. nu reprezinta un impediment pentru incidenta puterii de lucru judecat, notiunea de parti avuta in vedere de dispozitiile art.1201 Cod civil vizand o categorie mai larga decat cea a persoanelor care au participat la judecata pricinii. Desi in categoria partilor, in sensul larg, figureaza doar succesorii cu titlul universal sau cu titlu particular, situatia juridica constatata printr-o hotarare judecatoreasca se rasfrange si asupra raporturilor juridice ce au constituit izvorul drepturilor si obligatiilor participantilor in proces.

Din aceasta perspectiva instanta constata ca numita M.V. este cea care a transmis paratilor din prezenta cauza -M.P. si M.M. dreptul de proprietate privind suprafata de teren in litigiu prin contractul de vanzare-cumparare nr.3239/18.08.2004, documentatia cadastrala vizata de cererea de anulare fiind cea care a stat si la baza transmiterii dreptului de proprietate prin contractul mentionat.

In consecinta, raportul juridic ce a constituit izvorul drepturilor si obligatiilor partilor din dosarul nr. 2383/291/2010 reprezinta, la randul sau, consecinta juridica a raporturilor juridice in care parte a fost parata din prezenta cauza, M.V..

Sustinerile formulate pe calea recursului privind modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 30 alin.1 art.33 din Legea nr.7/1996 se refera la insusi fondul litigiului si nu pot fi examinate din perspectiva legalitatii in conditiile in care prezenta cauza a fost solutionata in prima instanta prin admiterea exceptiei puterii lucrului judecat, iar caile de atac promovate se circumscriu doar verificarii modalitatii de aplicare a dispozitiilor art. 1200 pct.4 art.1202 alin. 2 Cod civil.

Fata de aceste considerente, in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, a fost respins recursul ca nefondat.