Unitare a legii, problema de drept a primit prin hotarari judecatoresti definitive interpretari diferite.

Prin urmare, hotararea nr. 53 pronuntata de ICCJ in data de 18.06.2018 are rolul de asigurare a unei practici judiciare unitare sub aspectul chestiunilor de drept analizate, neputand constitui astfel o proba in procesul care a fost solutionat printr-o hotarare definitiva.

(Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 129/A din 12 februarie 2019,

rezumata de judecator dr. Marian Bratis)

Prin decizia civil nr. 610/A/09.10.2018, pronuntata in dosar nr. [.. ,]/30/2015/a3, Curtea de Apel Timisoara a respins apelul declarat de debitoarea S.C. A... S.R.L. - prin administrator special B..., impotriva sentintei civile nr. 488/04.05.2018, pronuntata de Tribunalul Timis, in dosarul nr. [,..]/30/2015/a3, in contradictoriu cu practicianul in insolventa C... IPURL si creditoarea Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, fara cheltuieli de judecata in apel.

Pentru a decide astfel, Curtea a retinut ca problema juridica pe care o ridica litigiul pendinte este aceea de a stabili daca creanta solicitata la plata de creditoarea Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis este o creanta nascuta anterior declansarii fata de debitoarea S.C. A... S.R.L. a procedurii de insolventa - care trebuia declarata si inregistrata in tabelul preliminar de creante, in conditiile art. 102 alin. (1) si art. 114 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014, sau este o creanta din procedura - care se achita fara inscrierea in tabel, pe baza actelor din care rezulta, conform dispozitiilor art. 5 pct. 21 si art. 102 alin. (6) teza I din Legea nr. 85/2014.

Analizand problema enuntata, Curtea a constatat ca, potrivit dispozitiilor art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014 - aplicabila procedurii insolventei debitoarei S.C. A... S.R.L., raportat la data declansarii acesteia, „69. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora”, in timp ce, potrivit dispozitiilor art. 5 pct. 21 din acelasi act normativ, „21. creditor cu creante curente sau creditor curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa, si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta”; in fine, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (6) teza I din Legea insolventei, „(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala”.

Din economia dispozitiilor legale sus-citate, a rezultat fara echivoc faptul ca in determinarea caracterului creantei - ca fiind una din procedura sau una anterioara declansarii acesteia - legiuitorul se raporteaza la momentul nasterii creantei, adica la momentul la care intervine faptul sau actul juridic generator.

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Timisoara sub nr. [,..]/59/2018 la data de 11.12.2018, revizuienta SC A... SRL prin administrator special B... a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 610/A/09.10.2018, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr.

[,..]/30/2015/a3, in sensul admiterii apelului declarat, schimbarii in totalitate a sentintei atacate si admiterii contestatiei astfel cum a fost formulata, pentru urmatoarele motive:

Astfel, se arata ca in conformitate cu prevederile art. 22 Cod de procedura civila, instanta de judecata trebuie sa manifeste un rol activ in aflarea adevarului, staruind prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala, prin aplicarea corecta a legii, judecatorul avand obligatia de a pune in dezbaterea partilor orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca acestea nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

Raportat la acest principiu al procesului civil, revizuienta apreciaza ca instanta de judecata s-a pronuntat asupra spetei dedusa judecatii fara a tine cont de Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 53 din data de 18.06.2018, anterioara datei pronuntarii deciziei curtii - 09.10.2018), decizie emisa in dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie pentru instantele de judecata si despre care, cu siguranta, se avea cunostinta in lumea magistratilor, spre deosebire de societatea revizuienta, care nu detinea parghiile necesare pentru a cunoaste aceasta decizie pentru a-si intemeia apararea si pe aceste considerente.

Or, se arata ca aceasta decizie, la pct. 69 specifica foarte clar ca „Se impune precizarea ca, in lumina art. 102 din Legea nr. 85/2014, sunt considerate creante anterioare, desi nu s-au nascut efectiv inainte de declansarea procedurii insolventei, creantele bugetare care izvorasc din activitatea de pana atunci a debitorului. Prin urmare, creantele bugetare beneficiaza de un regim derogatoriu de la dreptul comun, cat priveste inscrierea lor in tabelul creantelor, asa incat determinarea caracterului lor anterior nu se mai realizeaza prin raportare la nasterea acestora ca urmare a emiterii deciziei de imputare, ci relevant este momentul desfasurarii de catre debitor a activitatilor impozabile sau taxabile".

Prin urmare, asa cum in mod explicit si clar s-a exprimat Inalta Curte, relevant este momentul desfasurarii de catre debitor a activitatilor impozabile sau taxabile din care provin aceste taxe si impozite, iar nu momentul nasterii acestora ca urmare a unei decizii de imputare, taxa in discutie provenind din activitatea desfasurata de catre debitoare in perioada 2011-2015.

Analizand cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate, Curtea o va respinge pentru motivele care succed:

Revizuienta se prevaleaza in sustinerea cererii de revizuire de decizia nr. 53/18.06.2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii, care, in opinia acesteia, ar reprezenta un inscris doveditor nou, existent la data pronuntarii hotararii atacate, dar care nu a putut fi prezentat instantei de apel dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, data fiind publicarea in Monitorul Oficial abia dupa pronuntarea hotararii atacate.

In drept sunt invocate prevederile art.509 alin. (1) pct. 5 Cod procedura civila in conformitate cu care
„Revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca: dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor”.

Curtea retine ca cererea de revizuire este admisibila, avand in vedere ca hotararea atacata evoca fondul, iar in cauza se invoca unul din motivele de revizuire expres si limitativ reglementate de art.509 Cod procedura civila.

Pe de alta parte, sub aspectul temeiniciei motivului de revizuire, se retine ca pentru a se putea prevala de motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct.5 Cod procedura civila revizuienta trebuia sa prezinte instantei inscrisuri doveditoare noi, descoperite dupa pronuntarea hotararii atacate.

Notiunea de
„dovada cu inscrisuri”
este definita de art. 265 Cod procedura civila, in conformitate cu care
„inscrisul este orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare si stocare”.

Pornind de la definitia mentionata, atat in doctrina, cat si in jurisprudenta s-a apreciat ca notiunea de inscris doveditor se poate referi inclusiv la o hotarare judecatoreasca prin care se pot dovedi fapte sau acte juridice.

Pe de alta parte, insa, hotararea de care se prevaleaza revizuienta a fost pronuntata intr- un recurs in interesul legii, care, in conformitate cu prevederile art. 514 si urmatoarele Cod procedura civila, este un mijloc procedural care are drept scop
asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii
de catre toate instantele judecatoresti atunci cand aceeasi problema de drept a primit prin hotarari judecatoresti definitive interpretari diferite.

Prin urmare, hotararea nr. 53 pronuntata de ICCJ in data de 18.06.2018 are rolul de asigurare a unei practici judiciare unitare sub aspectul chestiunilor de drept analizate, neputand constitui astfel o proba in procesul care a fost solutionat printr-o hotarare definitiva.

De altfel, insasi revizuienta, atunci cand evoca decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
critica hotararea instantei de apel din perspectiva modului in care au fost interpretate dispozitiile legale
incidente in cauza - si care ar fi primit o interpretare diferita prin decizia ICCJ.

Or, motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedura civila
se refera la ipoteza in care instanta care a pronuntat hotararea definitiva a avut in vedere o stare de fapt diferita decat cea care ar putea rezulta din noul inscris doveditor
ce nu a putut fi prezentat instantei, nefiind astfel aplicabil si ipotezei in care i se imputa instantei de apel o gresita interpretare a legii, ce ar contraveni unei decizii pronuntate in interesul legii.

In fine, Curtea retin ca in conformitate cu art. 521 Cod procedura civila „
Dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar pentru instanta care a solicitat dezlegarea, de la data pronuntarii deciziei.

Pentru considerentele de fapt si de drept mentionate, Curtea constata ca publicarea in Monitorul Oficial a unei decizii in interesul legii ulterior datei la care a fost pronuntata hotararea definitiva nu se subsumeaza motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 5 Cod procedura civila, astfel ca a respins cererea de revizuire formulata de revizuienta SC A... SRL prin administrator special B... impotriva deciziei civile nr. 610/A/09.10.2018, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr. [,..]/30/2015/a3, in contradictoriu cu intimatele SC A... SRL prin administrator judiciar SCP MBS Insolv IPURL si Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis.