Uciderea din culpa. Nerespectarea dispozitiilor legale privind regimul circulatiei pe drumurile publice. Latura subiectiva. Culpa comuna. Traversarea   carosabilului de catre victima, prin loc nepermis.

 

Cod penal,

art. 47, art.178 alin. 2
                       

OUG nr. 195/2002 rep., art. 35 alin. 1, art.48

Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 1391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,  art. 148, art.16

 

Culpa faptuitorului specifica laturii subiective ce intregeste continutul legal al infractiunii de ucidere din culpa, este determinata de faptul ca, desi cunostea ca printr-o lege speciala i s-au indicat situatiile in care poate cauza moartea altor persoane si regulile apte pentru evitarea producerii unui astfel de rezultat socialmente periculos, el le-a nesocotit, sperand in mod usuratic ca acesta nu se va produce.

Astfel, traversarea strazii  prin loc nepermis, de catre o persoana in varsta de 82 ani, interceptata in miscare, pe trotuarul limitrof si intr-o zona cu risc de pericol, nu poate inlatura prezumtia legala de culpa  a conducatorului auto, in producerea unui eveniment rutier, deoarece conduita imprudenta a victimei nu constituie o imprejurare ce nu ar fi putut fi prevazuta in sensul art. 47 Cod penal, daca faptuitorul a nesocotit dispozitiile  art. 148 si art.16 din Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 1391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, date in aplicarea art.35 si art.48 din OUG.nr.195/2002.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 1350 din 9 octombrie 2013.

                                                  

Prin sentinta penala nr. 1498 din data de 01.07.2013, pronuntata de Judecatoria Ploiesti, s-a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prev. si ped. de art.178 alin.1 si alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani  inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii conform art. 81-83 Cod penal.   

Totodata, s-au admis actiunile civile exercitate de furnizorii de servicii medicale, precum si partea civila persoana fizica, dispunandu-se obligarea acestuia, alaturi de asiguratorul de raspundere civila auto, la plata sumelor reprezentand cheltuieli ocazionate de spitalizarea victimei, precum si a daunelor materiale si morale solicitate de aceasta din urma.

Impotriva acestei sentinte, in termenul legal, a declarat recurs inculpatul, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.

 S-a solicitat achitarea in temeiul art. 11 pct.2 rap. la art. 10 lit.d Cod procedura penala si exonerarea de orice raspundere penala si civila, sustinandu-se ca lipseste latura subiectiva din continutul legal al infractiunii de ucidere din culpa, intrucat s-a dovedit ca accidentul de circulatie din data de 1.04.2007 s-a datorat exclusiv victimei, care a traversat carosabilul printr-un loc nepermis, desi in imediata apropiere se afla amenajat si marcat un loc special in acest sens.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozitiilor art.178 alin. 2 Cod penal, latura subiectiva ce intregeste continutul legal al infractiunii de ucidere din culpa, este realizata si atunci cand se dovedeste ca decesul unei persoane este consecinta nerespectarii de catre autorul faptei a dispozitiilor legale sau masurilor de prevedere stabilite pentru exercitiul unei profesii sau meserii, respectiv efectuarea unei activitati.

Asadar, raspunderea penala este atrasa de culpa faptuitorului, constand in aceea ca, desi cunostea ca printr-o lege speciala i s-au indicat situatiile in care poate cauza moartea altor persoane si regulile apte pentru evitarea producerii unui astfel de rezultat socialmente periculos, el le-a nesocotit, sperand in mod usuratic ca acesta nu se va produce.

In ce priveste exercitiul activitatii de conducator auto amator prin dispozitiile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata, s-a instituit obligatia ca in cadrul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice sa se adopte un comportament care sa nu afecteze siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 48 din acelasi act normativ orice conducator auto trebuie sa respecte regimul legal de viteza determinat pe segmentul de drum unde se deplaseaza dar si sa o adapteze functie de conditiile de trafic, astfel incat sa poata efectua orice manevra, pentru evitarea eventualelor consecinte prejudiciabile ivite, in conditii de deplina siguranta.

In aplicarea acestor regulilor de circulatie, prin articolul 148 si 16 din Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 1391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au instituit si masuri de prevedere, respectiv obligatia ca in timpul conducerii, autovehiculul sa fie echipat cu sistem de franare eficient iar conducatorul auto sa nu aiba preocupari de natura a-i distrage in mod periculos atentia, fiindu-i interzisa totodata si folosirea instalatiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea in siguranta a lui si a celorlalti participanti in trafic.

        In speta, este de necontestat ca la data de 01 aprilie 2007, in jurul orelor 13:00, inculpatul a condus un autoturism, deplasandu-se pe o strada din municipiul Ploiesti, sectorul de drum avand circulatia restrictionata cu limitare de viteza  la 30 km/h, iar in dreptul unui bloc, a accidentat victima, femeie in varsta de 82 ani, angajata in traversarea strazii din dreapta spre stanga, fata de sensul de mers al acestuia si prin loc neamenajat in acest scop.

Impactul a avut ca urmare producerea unor leziuni traumatice grave, rezultatul letal intervenind in aceeasi zi, desi s-au acordat ingrijiri medicale de specialitate, prin raportul medico-legal de necropsie concluzionandu-se ca acesta s-a datorat socului traumatic hemoragic consecutiv unui traumatism contuziv prin lovire cu si de corpuri si planuri dure, soldat cu ruptura de mezenter si hemoperitoneu, intre acestea si deces existand directa si imediata legatura de cauzalitate.

Prin declaratiile date inculpatul a recunoscut si s-a confirmat prin documentatia intocmita de organele de politie, cu ocazia cercetarii locului faptei, ca evenimentul rutier s-a produs in conditii normale de trafic rutier, victima fiind acrosata la circa 6,5 metri fata de aleea de acces pietonal in parcarea blocului respectiv, iar in prealabil, atentia i-a fost distrasa de prezenta pe carosabil a unui prieten, pe care l-a salutat atat verbal cat si sonor.

De asemenea, prin procesul verbal incheiat la acea data, s-a  constatat si faptul ca la momentul impactului autoturismul condus a circulat cu defectiuni grave la sisteme de franare si directie, starea tehnica a acestuia punand in pericol siguranta celorlalti participanti la traficul rutier.

Probele directe mentionate se coroboreaza cu expertizele tehnice intocmite de catre doi dintre expertii judiciari desemnati in faza de urmarire penala, prin care s-a concluzionat ca avariile multiple prezentate de autoturismul implicat in evenimentul rutier nu puteau proveni in totalitate din impactul cu victima, iar la acest moment s-a deplasat cu o viteza de cel putin 29,50 km/h si total ineficienta raportat la limita de viteza restrictionata, in sectorul de drum respectiv.

S-a stabilit si faptul ca, accidentarea victimei putea fi evitata daca aceasta nu se angaja in traversare prin loc nepermis, dar si de catre recurent, in cazul secundului impunandu-se efectuarea unei manevre de franare energica si atentie la conditiile de trafic, situatie in care ar fi putut sa observe din timp prezenta pietonului pe marginea carosabilului, (in loc sa fie preocupat sa-si salute martorul cunostinta).

In sustinerea ultimului punct de vedere, s-a invocat nerespectarea regulilor prevazute in art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata, i-ar fi dat posibilitatea sa-si indeplineasca obligatia privind adoptarea unei conduceri preventive in situatia creata (trecerea piciorului de pe pedala de acceleratie deasupra pedalei de frana), dar evident  si sub conditia ca autoturismul sa se fi aflat intr-o buna stare tehnica, respectiv fara defectiuni la sistemul de franare care au afectat eficienta franarii.

Cat priveste starea de pericol s-a apreciat ca aceasta a aparut in momentul apropierii victimei de partea carosabila, avand in vedere ca exista un spatiu verde intre carosabil si trotuar, intrerupt numai in dreptul unei alei de acces auto sau treceri pentru pietoni, stare de fapt care ar fi trebuit sa fie avuta in vedere in cazul unei conduite preventive, de catre orice conductor auto.

La exercitarea controlului jurisdictional se retine ca, in mod intemeiat, prima instanta a inlaturat raportul de expertiza tehnica intocmit de cel de-al treilea expert judiciar in aceeasi faza procesuala, ca fiind neconcludent pentru stabilirea culpei in producerea evenimentului rutier din data de 01 aprilie 2007.

 Din analiza concluziilor formulate, rezulta ca acestea nu se coroboreaza cu imprejurarile de fapt dovedite prin celelalte probe administrate in cauza, nu se valorifica starea tehnica a autoturismului la momentul impactului si nici conduita adoptata de inculpatul recurent, raportat la interceptarea martorului in trafic.

 Or, cel putin sub ultimul aspect, prin declaratiile date, martorul (prieten al inculpatului) a invederat in mod constant, ca aflandu-se in parcarea blocului, la momentul patrunderii pe strada, inculpatul a efectuat un viraj stanga, dupa care, raspunzand la salutul sau, l-a semnalizat prin ridicarea mainii, cat si sonor, gesturi insotite de intoarcerea capului in directia sa si urmate aproape concomitent de acrosarea victimei, femeie in varsta de 82 ani, care se angajase in traversarea drumului, prin loc nepermis, desi la circa 15 metri era amenajat un pasaj pietonal.

Prin urmare,  prin probe pertinente si concludente pentru stabilirea vinovatiei in cadrul accidentelor de circulatie s-a dovedit ca pe tronsonul de circulatie unde actiona si restrictia de viteza  la 30 km/ora, la data de 01 aprilie 2007 in jurul orelor 13:00, acesta a condus autovehiculul prezentand defectiuni tehnice majore la sistemul de franare, fara a respecta dispozitiile legale si a se supune masurilor de prevedere impuse de textele de lege mentionate in precedente, el sperand in mod usuratic ca rezultatele conduitei imprudente, inclusiv moartea unei persoane, nu se vor produce.

In atare situatie, este cert ca prezumtia legala de culpa nu poate fi inlaturata prin conduita imprudenta a victimei, deoarece traversarea unei strazi prin loc nepermis, de catre o persoana in varsta de 82 ani, interceptata in miscare, pe trotuarul limitrof, intr-o zona cu risc de pericol, nu constituie o imprejurare ce nu ar fi putut fi prevazuta in sensul art. 47 Cod penal.

         Rezultand asadar, ca prin hotararea adoptata prima instanta a stabilit corect existenta  faptei si vinovatia(culpa concurenta) inculpatului in producerea accidentului de circulatie din data de 01.04.2007, avand ca urmare decesul victimei, condamnarea acestuia pentru infractiunea de ucidere din culpa prev. si ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal, este legala, iar motivele de casare invocate, in principal, prin recursul exercitat, nu sunt fondate.

 

 (Judecator Elena Negulescu)