Tentativa la infractiunea de agresiune sexuala. Conditii. Elemente constitutive.

Art. 32 raportat la art. 218 alin. 1 Cod penal

Art. 32 raportat la art. 219 alin. 2 lit. c) Cod penal

 

(Decizia penala nr. 1355/A/14 decembrie 2016
)

 

Prin sentinta penala nr.258 din  3 februarie 2016, pronuntata de Judecatoria Pitesti, a fost achitat inculpatul
T
in baza art.396 alin 5 C.pr.pen si art.16 lit.b teza I C.pr.pen, pentru comiterea infractiunii prev. de art.32 C.p. rap. la art.218 alin 1 C.p.

In baza art.25 alin 5 C.pr.pen a fost lasata nesolutionata actiunea civila.

In baza art.399 alin 1,2 si 4 C.pr.pen si art.241 C.pr.pen., s-a constatat incetata de drept masura controlului judiciar luat fata de inculpatul T.

 Cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas, in baza art.275 C.pr.pen, in sarcina acestuia, iar onorariul avocatului din oficiu s-a dispus a fi platit din fondurile Ministerului Justitiei potrivit art.272 C.pr.pen.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, ca in data de 13.06.2015, orele 17:00, persoana vatamata R se afla pe islazul din satul Mancioiu, unde s-a intalnit si cu martorii H, C si R.

In jurul orelor 19:00, pe islaz, a aparut si inculpatul T, care se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

Acesta s-a apropiat de partea vatamata si martori si a inceput sa le puna o serie de intrebari, ce pot avea un caracter obscen.

Partea vatamata avea asupra ei telefonul mobil, iar inculpatul a crezut la un moment dat ca aceasta i-a facut fotografii cu telefonul mobil si ca aceste fotografii vor ajunge pe facebook.

A considerat ca in situatia in care se afla, aceste fotografii il vor pune intr-o situatie defavorabila, motiv pentru care i-a cerut partii vatamate sa-i arate pozele pentru a vedea imaginea in care fusese surprins inculpatul.

Partea vatamata nu a dorit sa-i arate inculpatului aceste fotografii si a inceput sa alegre catre martora H, care se afla la o distanta de circa 50 m de locul discutiei dintre inculpat si partea vatamata.

Avand in vedere acest aspect, inculpatul a pornit in urmarirea partii vatamate si a ajuns-o pe partea vatamata in momentul in care aceasta a ajuns la martora H.

A urmat o serie de actiuni ale inculpatului prin care a incercat atat verbal, cat si prin folosirea fortei sa-i ia partii vatamate telefonul mobil, aflat in posesia acesteia.

Martorul ocular C, dar si martora H, au aratat faptul ca inculpatul ii cerea partii vatamate sa-i dea telefonul, iar in momentul in care aceasta, tinand telefonul in maini, l-a ascuns intre picioarele sale in pozitia stand in picioare, inculpatul a trantit-o la pamant si a incercat sa-i desfaca picioarele si sa-i ia telefonul mobil.

Actiunile violente ale inculpatului duse in aceasta directie au durat mai multe minute de fata fiind martorii C, R si H.

La un moment dat, martora H a luat hotararea sa intervina intre disputa dintre cele doua parti si sa-i desparta. Atunci partea vatamata a reusit sa fuga, iar inculpatul a ramas in asezat la fata locului.

Instanta de fond a apreciat, avand  in vedere declaratiile martorilor date atat in faza de urmarire penala, dar mai ales la instanta de judecata, ca fapta dedusa judecatii nu este prevazuta de legea penala, fiind in esenta ei o fapta de natura civila.

Este clar, a aratat instanta de fond,  ca intre parti a avut loc o altercatie verbala si fizica, insa aceasta nu imbraca sub nicio forma caracter penal cu atat mai mult forma unei tentative la viol.

Este greu de inteles cum aceasta tentativa la viol s-ar fi putut comite in prezenta a trei martori oculari.

De asemenea, instanta de fond a retinut, pe baza probelor administrate, ca partea vatamata s-a aflat intr-o prima etapa, intr-o veritabila eroare de fapt, confundand actiunile inculpatului, prin care acesta incerca sa intre in posesia telefonului mobil al partii vatamate pentru a vedea daca a fost fotografiat de aceasta, cu actiunile specifice unei infractiuni de viol.

Acest lucru s-a intamplat si datorita varstei partii vatamate si poate si a conditiilor sociale si familiale in care partea vatamata si-a desfasurat activitatea pana in prezent.

Relevante in cauza sunt, in opinia instantei de fond, discutiile anterioare comiterii faptelor, dintre inculpat, partea vatamata si martori.

Partea vatamata a considerat ca aceste discutii erau precursoare actiunii de tentativa la viol. In acest sens, amintim „oile mele sunt in gradina la tine”; „hai sa le scoatem”; „ce fete frumoase sunt cu tine, nu le impunge tapul?”

Este clar ca, in lipsa existentei unei experiente de viata, partea vatamata a confundat actiunile de luare a telefonului mobil pe care il ascunsese intre picioarele sale, cu o veritabila actiune de comitere a infractiunii de viol.

Chiar partea vatamata, in declaratia sa, a aratat  ca inculpatul nu a atins-o niciodata in timpul disputei fizice cu mana in zonele intime si nici nu a incercat sa o sarute.

Potrivit declaratiilor martorului C, actiunile inculpatului erau focalizate asupra locului in care partea vatamata isi tinea telefonul mobil.

Aceasta tinea telefonul mobil intre picioare, situatie in care actiunile inculpatului au putut fi usor confundate, in lipsa unei reale experiente de viata, cu actiunile specifice infractiunii de viol.

Or, in opinia instantei de fond, este greu de crezut ca un inculpat, oricat de psihopat sexual ar fi, a incercat sa intretina relatii sexuale cu o persoana, de fata fiind si alte trei persoane, care pot oricand actiona impotriva lui.

De fapt, martora H a intervenit fara probleme in disputa dintre cele doua parti, iar in momentul in care a dat declaratie la instanta, a admis ca daca partea vatamata avea asupra ei telefonul mobil, pe care il ascunsese intre picioare, fapt pe care pana la acea data nu il cunoscuse, actiunile inculpatului, pe care le vazuse la acea data nu au cum sa mai imbrace forma unei tentative la viol.

Este clar, a mentionat instanta de fond, ca partea vatamata a fost determinata sa denatureze adevarul si de parintii sai, care au considerat ca acea actiune a inculpatului ar afecta in mod iremediabil reputatia partii vatamate, situatie in care aceasta nu mai poate fi remediata decat printr-un proces penal, chiar daca, acesta este lipsit de obiect.

In raport de probele administrate in cauza, probe directe si obiective, instanta de fond a apreciat ca fapta comisa de inculpat nu este prevazuta de legea penala.

In aceste conditii, instanta l-a achitat pe inculpatul T, in baza art.396 alin 5 C.pr.pen si art.16 lit.b teza I C.pr.pen, pentru comiterea infractiunii prev. de art.32 C.p. rap. la art.218 alin 1 C.p.

In baza art.25 alin 5 C.pr.pen a lasat nesolutionata actiunea civila.

In baza art.399 alin 1,2 si 4 C.pr.pen si art.241 C.pr.pen, instanta de fond a constatat incetata de drept masura controlului judiciar luat fata de inculpatul T.

Impotriva sentintei au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti si partea civila R, pentru considerente de nelegalitate si netemeinicie,  solicitand desfiintarea, cu consecinta condamnarii inculpatului.

In motivarea apelului, s-a aratat ca aprecierea instantei de fond ca fapta nu este prevazuta de legea penala, este una gresita.

Dezvoltand motivul de apel, procurorul a prezentat, pe scurt, elementele constitutive ale infractiunii care face obiectul cauzei prev. de art. 218 c.pen, precum si ale infractiunilor prev. de art. 219, art. 193 si art.205 C.pen., considerand ca fapta inculpatului nu poate sa nu fie prevazuta de legea penala, iar instanta de fond avea obligatia de a intreprinde toate demersurile pentru a observa daca fapta este corect incadrata juridic.

A mai aratat procurorul ca instanta de fond a retinut in mod gresit situatia de fapt dedusa judecatii, elementele de proba existente la dosar conducand la concluzia ca a fost savarsita infractiunea de tentativa de viol. In aprecierea procurorului, fata de periculozitatea social a faptei si personalitatea inculpatului , se impune condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea  cu executare in conditiile art. 60 C.pen., in cuantum orientat catre maximul special, aplicarea pedepselor complementare si accesorii prev. de art. 66 alin.1 lit.a, b si d C.pen. si deducerea perioadei retinerii din data de 06.07.2015.

Partea civila R a aratat ca solutia de achitare a inculpatului se bazeaza pe o analiza trunchiata a probelor administrate si ca se impune condamnarea inculpatului, cu obligarea acestuia la plata daunelor morale si a cheltuielilor de judecata.

Examinand hotararea atacata cu apel prin prisma criticilor care i-au fost aduse, precum si sub toate aspectele, asa cum impun exigentele art. 417 alin. ultim din Codul de procedura penala, Curtea constata urmatoarele:

Potrivit art. 218 alin. 1 din Codul penal in vigoare, constituie infractiunea de viol raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau profitand de aceasta stare, precum si, conform alin.2, orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in conditiile alin. (1). Pedeapsa este mai mare atunci cand victima este un minor.

Potrivit art. 219 alin. 1 din Codul penal, constituie infractiunea de agresiune sexuala actul de natura sexuala,
altul decat cele prevazute in art. 218,
cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa ori profitand de aceasta stare. Conform alin.2 lit.c, pedeapsa este de la 3 la 10 ani inchisoare si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand victima este un minor.

Contrar celor stabilite de judecatorul fondului prin sentinta, Curtea constata ca in speta sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de agresiune sexuala in forma agravata si ca vinovatia inculpatului a fost pe deplin dovedita.

Elementele de fapt descrise in Rechizitoriul nr. 5056/P/2015 din 04.08.2015 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti si probele administrate in cursul judecatii, atesta ca inculpatul T a folosit violenta fizica asupra persoanei vatamate R, pe care a urmarit-o, a pus-o cu forta la pamant si a incercat sa ii desfaca picioarele, aceasta opunandu-se.

Starea de fapt dedusa judecatii a fost stabilita
partial c
orect de instanta de fond,  in sensul ca a retinut in mod intemeiat  folosirea de violente fizice de catre inculpat asupra persoanei vatamate, care au durat cateva minute, pana cand martora H a intervenit asigurandu-i scaparea.

Desi violentele exercitate asupra persoanei vatamate si imobilizarea acesteia timp de cateva minute reies din toate probele administrate in cursul urmaririi penale si al judecatii si au fost corect retinute de judecatorul fondului, aceasta a motivat solutia de achitare exclusiv pe
lipsa intentiei
de a comite un viol.

Astfel, probele administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti confirma sustinerile acuzarii in sensul ca la data de 13.06.2015 persoana vatamata  a mers la izlazul din satul Macinoiu pentru pasunatul vitelor sale, unde s-a intalnit si cu martorii H, C si R.  In jurul orei 19.00, pe acelasi izlaz, a aparut si inculpatul T, aflat  sub influenta bauturilor alcoolice si dezbracat de la brau in sus, care s-a apropiat de persoana vatamata si martori si a inceput sa le adreseze cuvinte cu caracter obscen, dupa care a plecat inspre gradina sa aflata in apropiere, timp in care acel loc a plecat si martorul C. Dupa circa 10 minute, inculpatul a mers la locul unde se aflau persoana vatamata si martorele, imprejurare in care a continuat sa faca afirmatii cu caracter obscen cu referire la persoana vatamata si martora R, iar in acest timp martora H i-a spus inculpatului sa le lase in pace, apoi ea s-a indepartat de acestia la o distanta de circa 50 de metri. Inculpatul i-a cerut persoanei vatamate telefonul mobil, pe motiv ca vrea sa vada o fotografie din el, i-a spus martorei R ca o sa mearga la martora H.

In continuare, persoana vatamata a plecat inspre locul unde se afla martora H, iar la un moment dat inculpatul a plecat in fuga dupa persoana vatamata, aceasta fiind anuntata de indata de martora R ca este urmarita de inculpat.

Persoana vatamata s-a intors si l-a observat pe inculpat alergand dupa ea, motiv pentru care ea a inceput sa fuga in directia martorei Heghiu Otilia, iar cand a ajuns la aceasta s-a pozitionat in spatele ei si a prins-o de umeri, cautand protectie si spunandu-i sa o ajute. Inculpatul a ajuns la cele doua, moment in care a tras-o pe persoana vatamata de langa martora, desi aceasta din urma s-a opus si i-a spus inculpatului sa o lase in pace.

Curtea i-a audiat nemijlocit pe persoana vatamata si pe martorii C, R si H, iar din declaratiile acestora reiese ca inculpatul a pus-o la pamant pe persoana vatamata, s-a pozitionat de-asupra acesteia si i-a spus „
desfa picioarele
”, incercand sa i le desfaca cu genunchii sai, fara a reusi, deoarece persoana vatamata le tinea lipite  strans.

Atat persoana vatamata, cat si martorele  R si H confirma ca inculpatul i-a imobilizat mainile persoanei vatamate cu un brat, iar cu cel de-al doilea a tras-o pe persoana vatamata de pantalonii scurti cu care era imbracata, fara a reusi sa o dezbrace intrucat erau legati cu siret. Martora H observat ca inculpatul a incercat sa acopere gura persoanei vatamate cu gura sa, pentru a o impiedica sa strige dupa ajutor, in timp ce aceasta incerca sa scape, dand din maini si din picioare pentru a se elibera. Dupa aproximativ 5 minute, persoana vatamata a fost ajutata de martora H, care l-a dat intr-o parte pe inculpat impingandu-l  si a tras-o pe persoana vatamata de sub acesta, ajutand-o sa se ridice.

Fiind audiat de organele de cercetare penala si de instanta de judecata, inculpatul nu a recunoscut infractiunea de tentativa de viol, negand ca ar fi facut remarci cu caracter obscen si pretinzand ca persoana vatamata i-ar fi facut o poza cu telefonul mobil, motiv pentru care a alegat dupa persoana vatamata, care s-a impiedicat si a cazut. Inculpatul a declarat ca a avut intentia de a-i lua telefonul din mana, pentru a verifica daca a fost fotografiat, iar cand aceasta a inceput sa tipe si sa planga, a renuntat la ideea de a-i lua telefonul si a plecat catre locuinta sa.

Desi in etapa apelului inculpatul prin avocat a continuat sa-si sustina nevinovatia, Curtea observa ca afirmatiile sale sunt contrazise prin dovezile testimoniale la care s-a facut mai sus referire.

Sustinerile inculpatului referitoare la „
incercarea de a lua telefonul mobil din mana persoanei vatamate
” nu sunt confirmate de nici unul dintre cei trei martori oculari, care nu au vazut ca aceasta sa-i fi facut anterior vreo fotografie inculpatului si nici ca ar fi tinut telefonul mobil in mana in momentul agresiunii.  Martorul C, in fata organelor de urmarire penala nu a facut nici o mentiune referitoare la faptul ca persoana vatamata i-ar fi facut inculpatului poze cu telefonul mobil. In fata instantei de judecata, insa, martorul a
adaugat
 ca inculpatul ar fi fost fotografiat de persoana vatamata si ca a alergat-o pe aceasta ca sa ii ia telefonul. De asemenea, in cursul urmaririi penale, martorul a declarat, referitor la conduita inculpatului, ca „
i-a creat impresia unei agresiuni de natura sexuala
” - aspect sustinut si de cele doua martore oculare. In fata instantei de judecata, insa, a revenit si a precizat ca „
inculpatul avea treaba cu telefonul
”.

Motivatia acestor „
adaugari
” si „r
eveniri
” asupra declaratiei initiale a fost explicata de martor in cuprinsul declaratiei din 13.07.2016 data in dosarul penal nr. 3852/P/2016, in care a aratat ca, dupa declaratia initiala data la politie, a auzit un zvon prin sat, pe la magazinul comunal, ca la momentul incidentului inculpatul ar fi vrut sa ii ia telefonul persoanei vatamate. Martorul si-a mentinut declaratia data in cursul urmaririi, nu pe cea data in cursul judecatii, intrucat la momentul audierii de catre instanta s-a intimidat, aflandu-se pentru prima data intr-o sala de judecata si fiindu-i adresate mai multe intrebari de catre judecator si procuror, s-a emotionat.

Ansamblul probator administrat conduce la concluzia certa ca inculpatul a savarsit o
infractiune privind la viata sexuala.
 Atat infractiunea de viol, cat si infractiunea de agresiune sexuala sunt infractiuni complexe, care absorb in continutul lor infractiunea de loviri sau alte violente si / sau infractiunea de lipsire de libertate in mod nelegal, pe perioada de timp strict necesara comiterii infractiunii privind viata sexuala.

In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii privind viata sexuala, Curtea apreciaza ca actele materiale de executare sunt
specifice infractiunii de tentativa de agresiune sexuala,
fiind facuta si dovada vinovatiei inculpatului fata de aceasta infractiune.

Ca si consideratii teoretice, curtea retine ca infractiunile privitoare la viata sexuala sunt infractiuni comisive care se realizeaza, sub aspectul laturii obiective, prin actiuni, care constituie fie o incalcare a libertatii sexuale, fie o folosire abuziva a acestei libertati.

Definitia oferita de ICCJ prin Decizia nr. III/23 mai 2005 notiunii de „
act sexual de orice natura
”, susceptibil a  fi incadrat in infractiunea de viol prevazuta de art. 197 din Vechiul C.pen.
nu a inlaturat dificultatea de a delimita actele sexuale specifice violului de acte de perversiune sexuala.
Prin aceasta decizie  ICCJ a stabilit ca prin acte de perversiune sexuala, in acceptiunea prevederilor art. 201 din Vechiul Codul penal, se arata ca “
trebuie sa se inteleaga orice alte modalitati de obtinere a unei satisfactii sexuale decat cele care constituie act sexual
”.

In noul Cod Penal, aceste notiuni au fost lamurite, in sensul ca in expunerea de motive ce insoteste noul cod, infractiunea de viol

a fost reglementata pornind de la ideea de
act de penetrare
, astfel incat in continutul sau se va include raportul sexual, actul sexual oral si respectiv actul sexual anal, indiferent daca in aceste ultime cazuri este vorba de un act heterosexual sau homosexual. De asemenea, in termenii art. 218 alin. 2 din Noul cod penal, se includ in continutul infractiunii de viol si actele de penetrare vaginala sau anala, realizate in alte modalitati (prin introducere de obiecte, degete, etc.). Astfel definit, violul acopera toate actele de penetrare, indiferent daca au fost comise de agresor asupra victimei sau daca victima a fost obligata sa faca acest lucru.

Pentru a nu ramane nesanctionate acele acte care nu presupun un act sexual normal, anal sau oral si nici penetrarea cu alte obiecte, ci
orice act de natura sexuala care nu presupune penetrarea
, in Noul Cod penal a fost incriminata o noua infractiune si anume agresiunea sexuala.

Infractiunea de perversiune sexuala in acceptiunea art. 201 din vechiul C.pen. nu se mai regaseste sub aceeasi denumire, ci sub cea de agresiune sexuala. In art. 219 din Noul cod penal cuprinde acte care nu presupun penetrare sau act sexual oral (
de ex. acte de masturbare
), savarsite sub imperiul constrangerii sau al starilor asimilate acesteia. Pentru a se evita o practica neunitara, legiuitorul a mentionat explicit in alin. 4 ca daca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea actelor sexuale prevazute in cadrul infractiunii de viol, fapta va constitui aceasta din urma infractiune.

In general, in doctrina de specialitate, se foloseste expresia de „
perversiuni sexuale
” pentru a fi desemnat orice comportament sexual care ii confera persoanei
satisfactie sexuala majora

in afara actului sexual
. Actele de perversiune sexuala sunt variate, clasificarea lor preocupand, de
‐
a lungul timpului, o multime de specialisti din domeniile medicinii, psihologiei, antropologiei, dreptului etc. In literatura de specialitate s
‐
a aratat ca nu exista  nicaieri un catalog definitiv al perversiunilor, ci diverse clasificari posibile,elaborate in functie de o referinta sau alta. Pot fi, asadar, acte de natura sexuala specifice agresiunii sexuale: exhibitionismul, algolagnia, voyeurismul,
iar in speta de fata:

masturbarea
(
care

poate interveni
si in cadrul
unor relatii sexuale in care se angajeaza mai mult de o singura persoana
). Actele de perversiune sexuala realizate intre persoane
care consimt
la acestea
nu
trebuie pedepsite deoarece ele tin de viata intima a persoanei, iar daca aceste acte sunt realizate prin constrangere, prin punerea victimei in imposibilitate de a se apara sau de a
‐
si exprima vointa ori profitand de aceasta stare vor atrage raspunderea pentru infractiunea de agresiune sexuala.

Revenind la cauza de fata, in concret, aspectele care formeaza convingerea Curtii ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de agresiune sexuala in forma agravata sunt urmatoarele:

• Anterior violentelor fizice, inculpatul a facut remarci referitoare la aspectele vestimentare ale persoanei vatamate, la faptul ca s-ar fi epilat pe picioare, a facut aluzii cu tenta sexuala, referindu-se la imperecherea animalelor (spunand ca tapul lui nu impunge, ci marleste);
• Conduita verbala a inculpatului, faptul ca era pe jumatate dezbracat si se afla sub influenta bauturilor alcoolice le-a inspirat un sentiment de teama persoanei vatamate si martorelor prezente si le-a determinat sa se indeparteze de acesta, insa inculpatul a pornit in urmarirea persoanei vatamate, alergand dupa aceasta pe izlaz;
• Desi persoana vatamata s-a refugiat in zona in care se afla martora HH, cel mai probabil sa o ajute sa scape de urmarirea inculpatului, acesta a prins-o, a pus-o cu forta la pamant, s-a pozitionat de-asupra ei si a imobilizat-o;
• In aceasta perioada de timp, aflat intr-o stare de surescitare ca urmare a incercarilor persoanei vatamate de a scapa, inculpatul a incercat sa desfaca picioarele persoanei vatamate cu genunchii sai, a tras de pantalonii acesteia cu scopul de a-i da jos, a incercat sa acopere gura persoanei vatamate cu gura sa, nereusind, deoarece persoana vatamata se zbatea sa scape;
•  Persoana vatamata a fost eliberata de martora H care l-a impins pe inculpat si a tras-o pe persoana vatamata de sub acesta, martora facand cu acest prilej afirmatii legate de sentimentul de pudoare pe care ar fi trebuit sa il aiba inculpatul si de diferenta prea mare de varsta dintre cei doi;
• Inculpatul nu a oferit nici o justificare serioasa pentru faptul ca a intreprins aceste actiuni,  a fugit pentru a-si asigura scaparea, iar ulterior i-a prezentat scuze persoanei vatamate legate de cele intamplate.

Toate aceste elemente, care reies din probele administrate in cauza, conduc la concluzia ca fapta exista si a ramas in faza de tentativa datorita interventiei martorei H, a fost facuta dovada ca prin aceste actiuni inculpatul a urmarit
nu
realizarea unui raport sexual, ci obtinerea unei excitatii sexuale nefinalizate, prin constrangerea persoanei vatamate minore. Inculpatul a inceput executarea actelor de constrangere, dar datorita unei imprejurari independente de vointa sa, actul de natura sexuala (in speta, masturbarea) nu a avut loc.

Pentru cele ce preced, in dezacord cu cele hotarate de judecatorul fondului, Curtea concluzioneaza ca a fost facuta dovada vinovatiei inculpatului  in savarsirea infractiunii de tentativa de agresiune sexuala in forma agravata, fiind intrunite in speta conditiile cumulativ prevazute de art. 396 alin. 2 din Codul de procedura penala, potrivit caruia condamnarea se pronunta daca instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

Fapta inculpatului T constand in aceea ca in ziua de 13.06.2015, ora 19.00, pe izlazul comunal situat in comuna Cuca jud. Arges, a incercat prin constrangere sa exercite un act de natura sexuala cu persoana vatamata minora R intruneste  elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.32 rap. la art. 219 al.2 lit.c Cod penal.

De aceea, solutia care va fi pronuntata va fi aceea de admitere a apelurilor promovate de procuror si partea civila, in baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) din cod, cu consecinta desfiintarii in totalitate a sentintei penale.

In temeiul art.386 Cod procedura penala, va schimba incadrarea juridica a faptei inculpatului, din infractiunea  prevazuta de art.32 rap. la art.218 al.1 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.32 rap. la art. 219 al.2 lit.c Cod penal, text de lege in baza caruia va fi condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani inchisoare.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, vor fi avute in vedere criteriile statornicite de art. 74 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al infractiunii, dovada in acest sens fiind  si limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor (de la 3 la 10 ani) care vor fi reduse cu ½ ca urmare a retinerii disp. art. 33 alin.2 C.pen. (devenind: de la 1 an si 6 luni la 5 ani), faptul ca a profitat de varsta frageda a persoanei vatamate eleva la un liceu teologic, lipsita de experienta de viata, precum si persoana inculpatului, atitudinea acestuia de nerecunoastere pe parcursul procesului penal, nivelul mediu de educatie, varsta (46 de ani).

Pedeapsa aplicata inculpatului orientata usor peste minimul special prevazut de lege va fi executata in conditiile art. 91 C.pen. avandu-se in vedere ca sunt necesare stabilirea unor masuri de supraveghere si obligatii in sarcina inculpatului conform art. 93 C.pen.pentru a se convinge de necesitatea respectarii legii si sa evite, in viitor, comiterea unor fapte antisociale .

Totodata, curtea apreciaza ca se impune stabilirea in sarcina inculpatului a interzicerii drepturilor prevazute la art. 66 lit. a), b), d) si n) Cod penal (dreptul de a comunica cu victima R) pe o perioada de 3 ani.

In baza art. 72 C.pen. se va constata ca inculpatul a fost retinut in data de 06.07.2017 conform ordonantei din aceeasi zi .

Cu privire la latura civila, constatand indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, va obliga inculpatul sa-i plateasca partii civile daune morale. Referitor la cuantumul despagubirilor Curtea apreciaza ca, fata de circumstantele savarsirii faptei si de celelalte aspecte sus-mentionate, daunele in cuantum de 5000 lei se incadreaza in  limita unei juste si echitabile despagubiri ce se impune a fi platita persoanelor asupra carora se exercita agresiuni sexuale.

Vazand si disp. art. 274 , art. 276 din Codul de procedura penala, pentru aceste motive, Curtea a admis apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA  PITESTI si de partea civila R, impotriva sentintei penale nr.258 din data de 03.02.2016, pronuntata de Judecatoria Pitesti, in dosarul nr.13131/280/2015, intimat inculpat fiind  T.

Desfiinteaza in totalitate sentinta penala apelata si rejudecand:

In baza art.386 Cod procedura penala schimba incadrarea juridica data faptei din infractiunea  prevazuta de art.32 rap. la art.218 al.1 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.32 rap. la art. 219 al.2 lit.c Cod penal.

Condamna pe inculpatul T la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.32 rap. la art.219 al.2 lit.c Cod penal.

In baza art.91 Cod penal, dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Fixeaza termen de supraveghere de 3 ani.

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul e obligat sa respecte masurile prevazute de art.93 al.1 lit.a-e Cod penal, respectiv:

a)   sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Arges, la datele fixate de acesta;

b)   sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c)   sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d)   sa comunice schimbarea locului de munca;

e)   sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta;

Impune inculpatului si obligatia prevazuta de art.93 al.2 lit.b Cod penal, respectiv de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Arges sau organizat in colaborare cu institutiile din comuna.

In baza art.83 al.3 Cod penal inculpatul va presta munca neremunerata in folosul  comunitatii pe o perioada de 60 de zile la Primaria Moraresti, judetul Arges sau la Consiliul Local Moraresti.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.96 Cod penal.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 al.1 lit.a,b,d si n (dreptul de a comunica cu victima R) Cod penal pe o perioada de 3 ani.

In baza art.65 Cod penal interzice aceleasi drepturi ca pedeapsa accesorie.