Stagiu de cotizare in vederea acordarii pensiei pentru limita de varsta

 

Perioada in care o persoana este inscrisa la pensie pentru limita de varsta nu poate constitui stagiu de cotizare in vederea acordarii pensiei pentru limita de varsta. incalcarea principiului previzibilitatii legii nu poate atrage anularea deciziei de revizuire a pensiei ci poate face, eventual, obiectul controlului de constitutionalitate sub aspectul componentei principiului securitatii raporturilor juridice (in acest sens, a se vedea deciziile nr. 681/2012 si nr. 447/2013 ale Curtii Constitutionale).

Temei de drept: art. 16, 17, 19 si 48 din Legea nr. 263/2010, art. 49 din Legea 263/2010)

Decizia civila nr. 402/13.04.2016

Prin sentinta civila nr. 2376/30.10.2015, Tribunalul Iasi a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei Casa Teritoriala de Pensii Iasi, invocata prin intampinare.

A admis contestatia formulata de contestatoarea T.V. in contradictoriu cu intimatele Casa Teritoriala de Pensii Iasi si Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii.

A constatat ca in temeiul Legii 125/2014 debitele constituite in sarcina contestatoarei T.V. prin deciziile de debit nr. 212908 din data de 30.12.2013, respectiv din data de 22.01.2014 emise de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi nu se recupereaza.

A anulat Hotararea nr. 7830/02.06.2014 emisa de Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii si decizia nr. 212908 din 23.12.2013 emisa de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi.

A obligat intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi sa emita contestatoarei o noua decizie de pensie pentru limita de varsta cu data de 04.02.2013 in care, la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei sa fie utilizat stagiul de cotizare si punctajul aferent perioadei 01.07.2001-03.02.2013, in care contestatoarea a avut calitatea de pensionara.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

In fapt, prin decizia nr. 212908/21.09.2001 emisa de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, in temeiul Legii nr. 19/2000, reclamanta a fost inscrisa la pensie pentru limita de varsta ca nevazator, conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, in baza certificatului de incadrare in grad de handicap nr. 122/07.06.2001 eliberat de Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Iasi.

Avandu-se in vedere faptul ca aceasta nu a fost evaluata cu deficienta functionala grava si interpretand ca inaplicabila contestatoarei disp. art. 47 alin. 2 din Legea nr.19/2000, la data de 23.12.2013 intimata a emis Decizia nr. 212908/ 23.12.2013 prin intermediul careia a revizuit drepturile de asigurari sociale ale contestatoarei T.V. in sensul ca a fost respinsa cererea acesteia de inscriere la pensie de limita de varsta, fiindu-i deschise drepturi de pensie conform art. 52 din Legea nr. 263/2010, incepand cu data de 04.02.2013.

De asemenea, retinand ca in perioada 01.01.2011 - 31.10.2013 contestatoarea T.V. a incasat necuvenit pensie de limita de varsta, intimata a emis decizia nr. 212908/30.12.2013 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale in suma totala de 21.435 lei, iar la data de 22.01.2014 a emis decizia de debit nr. 212908 pentru suma de 396 lei intrucat in perioada 01.01.2014 - 31.01.2014 contestatoarea T.V. a incasat necuvenit pensie de limita de varsta eronat stabilita.

Impotriva deciziei de revizuire reclamanta a formulat contestatie la Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP, contestatie care a fost solutionata prin respingere prin Hotararea nr. 7830/02.06.2014.

Contestatoarea a contestat la instanta atat deciziile de debit care ii impuneau restituirea sumelor de 21.435 lei, respectiv de 396 lei, cat si Hotararea nr. 7830/02.06.2014 emisa de Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii prin care a fost respinsa contestatia formulata impotriva deciziei nr. 212908 din 23.12.2013 emisa de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi.

In ceea ce priveste deciziile de debit nr. 212908 din data de 30.12.2013, respectiv din data de 22.01.2014 emise de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi pentru restituirea sumelor de 21.435 lei, respectiv de 396 lei, tribunalul a apreciat ca sunt aplicabile in cauza disp. Legii 125/23.09.2014 privind scutirea de la plata a unor debite provenite din pensii, contestatoarea T.V. beneficiind de pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 01.07.2001 in considerarea disp. art. 47 alin 2 din Legea 19/2000.

Aceasta pensie a fost stabilita in considerarea certificatului de incadrare in grad de handicap nr. 122/ 07.06.2001 eliberat de Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Iasi, intimata interpretand la momentul emiterii deciziei de pensionare ca intemeiat pe acest certificat medical contestatoarea este indreptatita a beneficia de pensie pentru limita de varsta.

Interpretarea contrara a textului legal aplicabil contestatoarei, adoptata ulterior de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi, in sensul ca aceasta nu putea beneficia de pensie de limita de varsta decat cu data de 04.02.2013, nu este de natura a infirma certificatul de incadrare in grad de handicap nr. 122/07.06.2001, cu atat mai mult cu cat chiar prin decizia nr. 1257/07.02.2012, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Iasi a hotarat ca, pana la o noua evaluare prin cadrul Serviciului de Evaluare Complexa a Persoanelor cu Handicap Iasi, certificatul nr. 122/07.06.2001 ramane valabil.

Prin urmare, cata vreme certificatul de handicap care a stat la baza admiterii cererii de pensionare a reflectat realitatea, fiind valabil si in prezent, contestatoarea nefiind in situatia folosirii unor documente eliberate cu nerespectarea legii, debitele imputate contestatoarei intra sub incidenta scutirii de la plata reglementate prin Legea 125/2014, contestatoarea nefiind in nici unul din cazurile prevazute de art. 13 al Ordinului 2073/29.10.2014, cand debitele nu se recupereaza pentru ca au drept cauza culpa debitorilor.

Prin urmare, tribunalul a admis contestatia formulata de contestatoarea T.V. si a constatat ca, in temeiul Legii 125/2014, debitele constituite in sarcina contestatoarei T.V. prin deciziile de debit nr. 212908 din data de 30.12.2013, respectiv din data de 22.01.2014 emise de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi nu se recupereaza.

Cat priveste Hotararea nr. 7830/02.06.2014 emisa de Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii si decizia nr. 212908 din 23.12.2013 emisa de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi, tribunalul le-a apreciat ca nelegale, avand in vedere faptul ca decizia initiala nr. 212908/21.09.2001 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, a fost emisa contestatoarei ca nevazator, conform art. 47 alin. 2 din Legea nr.19/2000, in baza certificatului de incadrare in grad de handicap nr. 122/ 07.06.2001 eliberat de Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Iasi.

Emiterea in favoarea contestatoarei T.V. a deciziei nr. 212908/21.09.2001 a fost rezultatul analizei intreprinse de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi, care la acel moment a interpretat disp. art. 47 alin 2 din Legea 19/2000 („Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege”) ca fiind aplicabila tuturor persoanelor cu deficiente de vaz, indiferent de gradul de handicap al acestora, grav sau accentuat, contestatoarea incadrandu-se la gradul de handicap accentuat, iar nu la cel grav, care presupunea cecitate vizuala.

Tribunalul a retinut faptul ca aceasta dispozitie legala a primit interpretari diferite din partea Caselor Teritoriale de Pensii, astfel cum rezulta chiar din inscrisurile depuse la dosar, problema fiind intens discutata si generand chiar proteste inca de la nivelul anului 2004- adresa nr. 12789/31.08.2004 a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (f. 48 dosar) ca urmare a aplicarii neunitare pe intreg teritoriul tarii, generand ulterior si practica judiciara neunitara, care a determinat chiar interpretarea acesteia de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prin Decizia nr. 16/21.09.2015, ICCJ (Complet RIL) a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si a stabilit faptul ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, notiunea de „nevazator” se refera exclusiv la cecitatea absoluta.

Aceasta dezlegare a problemei de drept, data de ICCJ, este obligatorie pentru instante, iar dispozitia legala vizata trebuie interpretata in sensul ca art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 este aplicabil doar nevazatorilor, prin acestia intelegand doar persoanele care sufera de cecitate absoluta.

Contestatoarea nu a sustinut prin contestatia formulata faptul ca ar suferi de cecitate absoluta si ca ii era aplicabila disp. art. 47 alin 2 din Legea 19/2000 si nu se impunea revizuirea pensiei.

Apararea sa a vizat faptul ca nu i se poate imputa, cu efecte in plan personal si patrimonial, eventualele greseli de interpretare a dispozitiilor legale din partea autoritatilor, altfel spus, daca culpa in acceptarea dosarului de pensie apartine autoritatii ca urmare a interpretarii gresite a legii, atunci aceasta nu se poate rasfrange asupra contestatoarei pentru ai rapi un drept castigat, acela de pensionar cu incepere din anul 2001.

Previzibilitatea legii, invocata in aparare de contestatoare, este o conditie calitativa a legii, care presupune ca aceasta trebuie sa fie suficient de precisa si clara pentru a putea fi aplicata, in acest sens Curtea Europeana a Drepturilor Omului statuand ca legea trebuie, intr- adevar, sa fie accesibila justitiabilului si previzibila in ceea ce priveste efectele sale. Pentru ca legea sa satisfaca cerinta de previzibilitate, ea trebuie sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitim urmarit, pentru a oferi persoanei o protectie adecvata impotriva arbitrariului (a se vedea Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 52, si Hotararea din 25 ianuarie 2007, pronuntata in Cauza Sissanis impotriva Romaniei, paragraful 66).

Asadar, o lege indeplineste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventie, numai daca norma este enuntata cu suficienta precizie pentru a permite cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta, astfel incat, apeland la nevoie la consiliere de specialitate in materie, el sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta si sa isi corecteze conduita.

Totodata, potrivit art. 8 alin. (4) teza intai din Legea nr. 24/2000 - privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative "textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce", iar potrivit art. 36 alin. (l) din aceeasi lege, "actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie".

In aprecierea previzibilitatii normei in discutie in cauza de fata (art. 47 alin 2 din Legea 19/2000), norma care, evident, trebuie si poate fi interpretata doar in sensul impus de decizia RIL mentionata, tribunalul a apreciat ca aceasta conditie calitativa - previzibilitatea - nu este pe deplin indeplinita, norma legala nefiind de natura sa excluda orice echivoc cata vreme a generat chiar dupa aparitia sa dificultati de interpretare si aplicare, autoritatile cu atributii de decizie in domeniul asigurarilor sociale limitandu-se la a purta corespondente, neluand decizia de a actiona in sensul unificarii interpretarii indiferent care ar fi fost procedura legala urmata in acest scop.

Or, aceasta atitudine imputabila autoritatilor, mai intai pentru emiterea unei norme care nu intruneste cerintele de previzibilitate impuse de dispozitiile legale si conventionale, iar mai apoi pentru neluarea urgenta a unor masuri de inlaturare a acestei situatii cu toate ca erau semnalate aceste interpretari diferite de diverse institutii (decizia RIL intervenind la 15 ani dupa dispozitia legala interpretata diferit), nu poate fi imputata acum contestatoarei. Aceasta, intemeiat pe dispozitia legala in discutie si interpretarea data acesteia de autoritati, a avut credinta ca in mod corect si legal are calitatea de pensionara pentru limita de varsta, astfel ca nu s-a mai aflat in cautarea unui loc de munca, aceasta atitudine neputand avea nici consecinta „pierderii” calitatii de pensionara in toata aceasta perioada din 2001 pana in 2013 cand pensia sa i-a fost revizuita. Aceasta si pentru faptul ca, chiar in situatia in care instanta a retinut ca nu se impune restituirea debitului imputat contestatoarei de intimata, aceasta nu mai poate fi pusa in situatia anterioara pentru a-si putea completa acum stagiul de cotizare care a fost sters cu efect retroactiv prin decizia de revizuire.

Pentru aceste considerente, tribunalul a anulat Hotararea nr. 7830/02.06.2014 emisa de Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii si decizia nr. 212908 din 23.12.2013 emisa de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi, obligand intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi sa emita contestatoarei o noua decizie de pensie pentru limita de varsta cu data de 04.02.2013 in care, la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei sa fie utilizat stagiul de cotizare si punctajul aferent perioadei 01.07.2001-03.02.2013, in care contestatoarea a avut calitatea de pensionara.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel intimatele Casa Teritoriala de Pensii Iasi si Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea apelului se sustine ca, desi instanta de fond a retinut corect situatia de fapt si de drept, a interpretat in mod legal si temeinic dispozitiile legale aplicabile in ceea ce priveste anularea deciziilor de debit, nu a interpretat legal si fundamentat dispozitiile legale aplicabile referitoare la revizuire, operate prin Decizia nr. 212908 din 23.12.2013 si Hotararea nr.7830/02.06.2014.

Astfel, sustine apelanta, sentinta a fost pronuntata cu interpretarea eronata a prevederilor Legii 263/2010, fiind gresit obligate sa emita o noua decizie de pensie pentru limita de varsta cu data de 04.02.2013 in care, la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei, sa fie utilizat stagiul de cotizare si punctajul aferent perioadei 01.07.2001 - 03.02.2013, in care aceasta a avut calitatea de pensionara.

Or, motiveaza apelanta, contestatoarei i-a incetat calitatea de pensionar inca din 01.07.2001, prin decizia de revizuire nr. 212908 din 23.12.2013.

Prin Decizia nr. 212908/23.12.2013 s-a revizuit Decizia nr. 212908/21.09.2001 sub aspectul respingerii cererii de inscriere la pensie pentru limita de varsta ca nevazator, intrucat intimata/contestatoare nu a fost evaluata cu deficienta functionala grava (cecitate absoluta= orb), pentru a beneficia de prevederile art. 47 alin. (2) din Legea 19/2000.

Totodata, prin Decizia nr. 212908/23.12.2013, incepand cu data de 04.02.2013, intimata/contestatoare T.V. a fost inscrisa la pensie pentru limita de varsta intrucat a indeplinit cumulativ conditiile prevazute de art. 52 din Legea nr. 263/2010 referitoare la implinirea varstei standard de pensionare si realizarea stagiului minim de cotizare.

Pe cale de consecinta, debitul stabilit prin decizia/titlul executoriu nr.

212908/30.12.2013, respectiv din data de 22.01.2014, poate face obiectul scutirii de la plata, astfel cum a considerat instanta de fond, intrucat intimata T.V. se afla in evidenta sistemului public de pensii ca pensionar la data intrarii in vigoare a Legii nr. 125/2014, in sensul aratat de art. 2-3 din Normele metodologice din 27 noiembrie 2014 de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014. De altfel, prin decizia nr. 322459/19.01.2016, contestatoarea a fost scutita de debitul constituit in sarcina sa.

Ca urmare, se solicita admiterea, modificarea in parte a sentintei si respingerea contestatiei in ceea ce priveste anularea Hotararii 7830/02.06.2014 si Deciziei nr. 212908/23.12.2013, respectiv valorificarea perioadei 01.07.2001 - 03.02.2013 ca stagiu de cotizare si punctaj.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 466 si urm. NCPC, Legii nr. 263/2010, H.G. nr. 257/20.03.2011, Legii nr.125/2014 si a Normelor metodologice din 27 noiembrie 2014 de aplicare a acesteia.

In apel s-a depus decizia nr. 322459/19.01.2016, invocata in cerere, si nu s-au solicitat alte probe.

Intimata nu a formulat intampinare; a depus note de concluzii, prin care a solicitat respingerea apelului.

Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constata ca apelul declarat de intimatele Casa Teritoriala de Pensii Iasi si Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Intr-adevar, prin Decizia nr. 212908/23.12.2013, emisa de Casa Teritoriala de Pensii Iasi, s-a dispus revizuirea Deciziei nr. 212908/21.09.2001, prin respingerea cererii de inscriere la pensie ca nevazator, intrucat solicitanta nu a fost evaluata cu deficienta functionala grava, conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, si, totodata, s-a dispus inscrierea la pensie pentru limita de varsta, conform art. 52 din Legea 263/2010, incepand cu data de 04.02.2013.

Prin aceasta decizie s-a retinut ca stagiul de cotizare realizat este de 15 ani, 2 luni si 27 de zile, iar conform datelor privind activitatea in munca rezulta ca perioada contributiva avuta in vedere este 01.03.1985-01.07.2001.

Asa cum a retinut si prima instanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 16/21.09.2015, a stabilit faptul ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
notiunea de „nevazator” se refera exclusiv la cecitatea absoluta.

Or, intimata-contestatoare nu se afla in situatia prevazuta de art. 47 alin. 2 din Legea 19/2000, aspect necontestat in cauza, astfel incat in mod corect prin Decizia nr. 212908/23.12.2013 Casa Teritoriala de Pensii Iasi a dispus revizuirea Deciziei nr. 212908/21.09.2001, prin respingerea cererii de inscriere la pensie ca nevazator.

Insa, in conditiile in care a retinut obligativitatea deciziei in interesul legii, in mod gresit prima instanta a dispus anularea Hotararii nr. 7830/02.06.2014 si a Deciziei nr. 212908/23.12.2013, constatand incalcarea principiului previzibilitatii legii care, in acest cadru procesual putea face, eventual, obiectul controlului de constitutionalitate sub aspectul componentei principiului securitatii raporturilor juridice (in acest sens, a se vedea deciziile nr. 681/2012 si nr. 447/2013 ale Curtii Constitutionale).

Si in ceea ce priveste retinerea stagiului de cotizare si punctajului aferent perioadei 01.07.2001-03.02.2013 solutia primei instante este gresita.

In situatia in care, potrivit interpretarii date de ICCJ prin decizia anterior mentionata (si chiar a Curtii de Apel Iasi in practica sa anterioara pronuntarii deciziei in interesul legii), contestatoarea-intimata nu se incadra in categoria nevazatorilor, iar pe cale de consecinta este legala revizuirea pensiei sale pentru limita de varsta acordata de la 01.07.2001 prin decizia nr. 212908/21.09.2001, aceasta nu mai avea calitatea de pensionar in perioada 01.07.200103.02.2013.

Pe de alta parte, perioada in care o persoana este inscrisa la pensie pentru limita de varsta nu poate constitui stagiu de cotizare in vederea acordarii pensiei pentru limita de varsta.

Stagiul de cotizare in sistemul public de pensii este prevazut de dispozitiile art. 16, 17, 19 si 48 din Legea 263/2010, iar perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare sunt expres prevazute de art. 49 din Legea 263/2010, intre ele neregasindu-se perioada in care persoana a beneficiat de pensie pentru limita de varsta, ci doar aceea in care a beneficiat de pensie de invaliditate. Legea 19/2000, in vigoare in perioada 01.04.2001-01.01.2011, excludea expressis verbis perioada in care o persoana a beneficiat de pensie pentru limita de varsta din categoria perioadelor asimilate prevazute de art. 38.

Pentru toate aceste considerente, Curtea de Apel constata ca sunt fondate motivele invocate, iar in baza dispozitiilor art. 480 alin. 2 NCPC admite apelul declarat de intimate si schimba in parte sentinta atacata, in sensul respingerii contestatiei formulate de contestatoarea

T.V. impotriva Hotararii nr. 7830/02.06.2014 emise de intimata Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii si a deciziei nr. 212908/23.12.2013 emise de intimata Casa Teritoriala de Pensii Iasi.

Pastreaza dispozitiile sentintei apelate care nu contravin prezentei decizii.

Pe cale de consecinta, nefiind intrunite cerintele art. 453 alin. 1 NCPC, cererea contestatoarei T.V. privind plata cheltuielilor de judecata in apel este respinsa.