Solicitare anulare raport de evaluare a performantelor profesionale

Art. 114, art. 116 din HG nr. 611/2008

In vederea realizarii interviului persoana evaluata nu trebuie convocata expres la o anumita data, dovada parcurgerii etapei putand a se face cu orice mijloc de proba.

In speta, a fost depus de catre reclamant un exemplar al raportului de evaluare care nu poarta contrasemnaturaprevazuta de art. 114 lit. c) din HG nr. 611/2008 si un exemplar contrasemnat.

Asa cum rezulta din art. 116 alin. 2 din HG nr. 611/2008, daca se ajunge la un punct de vedere comun, se poate modifica raportul de evaluare, existand si posibilitatea sa nu se ajunga la un punct de vedere comun, caz in care se vor consemna obiectiunile persoanei evaluate.

Legiuitorul a stabilit ca evaluatorul are obligatia de a „stabili obiective individuale pentru functionarii publici prin raportare la functia publica detinuta, gradul profesional al acesteia, cunostintele teoretice si practice si abilitatile functionarului public” - art. 110 alin. 1.

Prima instanta nu era datoare sa verifice personal modul de indeplinire a indatoririlor de catre reclamant si sa stabileasca procentul in care acestea au fost realizate, insa recurenta - parata era datoare sa dovedeasca respectarea HG nr. 611/2008 in realizarea evaluarii profesionale, prin stabilirea unor obiective individuale precise si a unor indicatori de performanta in raport de care sa intocmeasca raportul de evaluare si implicit sa stabileasca in ce masura au fost realizate actiunile de inspectie.

Decizia civila nr. 330/CA/05.05.2016

Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata sub nr.573/88/23.03.2015, reclamantul [...] solicita anularea raportului de evaluare a performantelor sale profesionale individuale pentru anul 2014 emis de [...], precum si suspendarea acestui raport de evaluare.

Apreciaza ca raportul de evaluare este nelegal intrucat nu poarta un numar si o data, nu a fost efectuat de catre comisarul sef al serviciului [...] din cadrul [...] potrivit art. 107 si urmatoarele din HG 611/2011 ci de catre un coleg de serviciu cu aceeasi functie ca si cel evaluat, nu au fost respectate etapele evaluarii, respectiv completarea raportului de catre evaluator, interviul si contrasemnarea acestuia, lipsind etapa interviului.

De asemenea, raportul de evaluare nu a fost contrasemnat, fiind indicata doar data, numele si functia celui care trebuia sa contrasemneze.

In privinta fondului cauzei arata ca indicatorii de performanta au fost indepliniti cu calificativul „bine”.

Cu privire la cererea de suspendare a executarii, arata ca sunt indeplinite cerintele Legii nr. 554/2004.

Prin sentinta civila nr.1601/02.10.2015 s-a admis in parte cererea privind pe reclamantul [...] s-a anulat raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale intocmit reclamantului de catre [...] - Serviciul [...] si s-a respins capatul de cerere privind suspendarea executarii raportului de evaluare contestat ca nefondat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a avut in vedere urmatoarele:

In urma intocmirii raportului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru perioada 1-01-2014/31-12-2014, calificativul primit de reclamantul [...] a fost cel de “ satisfacator”.

Inscrisurile anexate releva ca reclamantul indeplineste functia de comisar, clasa I, grad profesional superior, clasa 59 de salarizare, gradatia 5 in cadrul Serviciului [...] din cadrul [...].

Prima instanta a inlaturat apararile privind nelegalitatea raportului de evaluare ca urmare a necontrasemnarii sale de catre persoana cu competente in acest sens -in speta existand dovezi de delegare a atributiilor si responsabilitatilor functiei publice de conducere de sef serviciu catre persoana care a semnat raportul -, ca urmare a lipsei datei si numarului precum si a contrasemnaturii.

A retinut insa nelegalitatea raportului de evaluare pentru nedesfasurarea etapei interviului si pentru neconcordante in ceea ce priveste aprecierea asupra indicilor de performanta.

In ceea ce priveste interviul, prima instanta a apreciat ca se impunea fixarea unei anume date pentru desfasurarea etapei interviului, trebuia realizata convocarea functionarului public pentru desfasurarea interviului la data respectiva, ceea ce in speta nu s-a demonstrat ca a fost efectuat, tocmai pentru a nu transforma procesul de evaluare in general si etapa interviului in special, in ceva formal, fara vreo relevanta deosebita.

In cazul in care nu se depaseste acest formalism, se ajunge la incalcarea drepturilor functionarului public evaluat, cum s-a intamplat si in cauza, pentru ca reclamantul nu s-a putut apara in vreun fel, nu si-a putut expune punctul de vedere si nu i s-a dat posibilitatea de a se ajunge la un punct de vedere comun.

Totodata, s-a retinut ca simpla completare a rubricii “Comentariile functionarului public evaluat” nu probeaza desfasurarea etapei interviului, cu toate rigorile impuse de actul normativ ce reglementeaza acest proces de evaluare.

In ceea ce priveste contradictiile semnalate intre exemplarele rapoartelor de evaluare, prin confruntarea acestora, s-a constatat ca cel depus de catre institutia parata cuprinde semnatura persoanei care a contrasemnat, cel anexat de reclamant fiind cel mai probabil exemplarul inmanat acestuia dupa consemnarea observatiilor sale.

Verificand consemnarile din raportul de evaluare relativ la notarea contestata, prima instanta a retinut ca la obiectivul - Realizarea actiunilor de inspectie conform Planului anual, obiectiv ce ocupa 56% din timp, s-au mentionat urmatorii indicatori de performanta: nr.total de inspectii-tinta 65, realizat - 143,10%; nr.inspectii planificate: tinta-40, realizat-52,50%; nr.inspectii B: tinta-20, realizat-90,91%;nr.inspectii tematice planificate: tinta-19, realizat-5%;nr.inspectii neplanificate: tinta-25, realizat-292%.

In acest context, institutia parata nu a anexat intampinarii alte inscrisuri care sa fi stat la baza evaluarii, invederandu-se de catre reprezentantul partii, la concluziile pe fond, ca inscrisul valorificat la notare a fost raportul de activitate intocmit de catre reclamant.

Aceasta concluzie este intarita si de faptul ca, ulterior, in cursul procesului, la solicitarea instantei, s-au intocmit situatiile depuse, ca si raportul pe 2014 intocmit de evaluator, ce nu poarta un numar si o data de emitere pentru a se dovedi ca a stat la baza evaluarii, acesta fiind intocmit in urma verificarii registrelor dispusa de catre instanta.

Analizand acest din urma raport de activitate, ce nu concorda ca date cu cel intocmit de reclamant, prima instanta a constatat si mai multe contradictii, ramase nelamurite, fiind de invederat doar cateva: controale planificate - propuse 23, realizate 19, iar mai jos se detaliaza si se indica un numar total de controale planificate, incluzand si controalele tematice-29, din care 20 in calitate de lider si 9 participari.

Se poate deduce ca la controalele realizate s-au retinut doar controalele planificate efectuate in calitate de lider, fara a exista o explicatie privind neincluderea in evaluarea activitatii a participarilor la controale, iar, pe de alta parte, daca controalele propuse sunt 23 si cele realizate 19, nu reiese cum s-a calculat procentul din raportul de evaluare de 52,50%.

Mergand mai departe, la controalele neplanificate, se mentioneaza ca fiecarui comisar ii revin 25 astfel de controale, iar reclamantul a realizat 77, din care in calitate de lider - 43, in calitate de participant - 34, iar daca s-ar valorifica exclusiv acest raport, nu ar avea cum sa rezulte procentele retinute la evaluare.

Institutia parata nu a probat care au fost tintele individuale stabilite reclamantului, de unde rezulta numarul si tipurile de controale pe care trebuia sa le realizeze in anul 2014 pentru a se trece apoi la calcularea procentelor fata de datele statistice ale institutiei.

Pe de alta parte, daca exista controale planificate cuprinse intr-un plan anual, ce nu a fost anexat in cauza, se pune intrebarea daca nu ar trebui sa existe si o repartizare a comisarilor pentru aceste controale, repartizare stabilita in cadrul activitatii de coordonare a activitatii serviciului, deoarece un control nu se poate efectua decat in baza unui ordin de serviciu sau unui inscris similar, neputand fi lasate la latitudinea functionarului public, ca in cazul controalelor neplanificate de exemplu.

Or, in cauza, nu s-a probat ca reclamantul ar fi refuzat participarea la vreunul dintre controalele ce i-au fost repartizate, cu exceptia unuia organizat in com.Crisan, cand reclamantul s-a prevalat de imprejurarea ca are foarte multe rude in localitatea respectiva, de gradul I si II, imprejurare absolut justificata si care nu i se poate imputa.

De asemenea, s-a subliniat ca in concluziile scrise se explica ca procentul de 59,5% s-a calculat raportand fondul general de timp pentru anul 2014, respectiv 1544 ore la orele de control efectuate de reclamant-919, contrar celor explicate in referatul nr.871/19-02-2015, acelea si concluzii scrise incercand sa explice intr-un mod extrem de incurcat (exemplu: din 19 controale planificate tematice propuse a se realiza in anul 2014, reclamantul a realizat 1 control, adica 5%) care a fost modul de determinare al procentelor.

Dincolo de toate aceste calcule si procente prezentate, concluzia a fost ca acest calcul nu trebuie sa fie dedus sau explicat in timpul procesului si nici prin concluziile scrise, ci el trebuie sa transpara clar din procesul de evaluare, aceasta pe langa faptul ca, prin raportul de evaluare din 2013, la nivelul comisariatului s-a stabilit ca ponderea activitatii de inspectie si control sa reprezinte 80% din fondul general de timp, urmand a se fixa tintele individuale, dar un inscris in sensul indeplinirii acestei atributii a evaluatorului nu a fost depus.

In opinia instantei, intr-un proces de evaluare a performantelor profesionale, evaluare foarte importanta pentru cariera functionarului public si de care se leaga o serie intreaga de consecinte, nu pot aparea atatea inexactitati deoarece evaluarea trebuie sa se caracterizeze in primul rand prin rigoare si transparenta, dar Si prin obiectivitate.

Solicitarea de suspendare a fost respinsa,prima instanta retinand ca nu se probeaza existenta unei pagube iminente, in sensul cerut de lege, iar cele doua cerinte impuse de text trebuie realizate cumulativ.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata [...], aceasta criticand-o pentru nelegalitate din perspectiva art. 488 punctul 6 si 488 punctul 8 N.C.pr.civ.

Recurenta considera ca in mod eronat au fost inlaturate apararile din intampinare si din concluzii scrise, sentinta nr. 1601/2015 fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material si totodata cuprinde motive contradictorii, dupa cum urmeaza:

A. Reclamantul, prin actiunea sa, a invocat ca nu s-au respectat conditiile prevazute de art. 114 din HG nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, deoarece nu s-a realizat interviul.

Invedereaza ca, potrivit art. 116, alin 1, lit. a) din HG 611/2008, interviul, ca etapa de evaluare "
reprezinta un schimb de informatii, care are loc intre evaluator si functionarul public, in cadrul caruia se aduc la cunostinta functionalului public evaluat consemnarile facute de evaluator in raportul de evaluare, se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre ambele persoane
".

In cadrul interviului de evaluare se discuta rezultatele evaluarii, calificativul de evaluare acordat; discutiile din cadrul interviului de evaluare sunt confidentiale iar in cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie, se consemneaza comentariile functionarului public evaluat.

Considera ca nici reclamantul nu a dovedit ca nu a existat o astfel de etapa . Se putea dovedi prin confruntare intre cele doua persoane, evaluat si evaluator.

Apreciaza totodata gresita opinia judecatorului ca ar fi fost necesar un formalism pentru interviu „- fixarea unei date, convocarea persoanei evaluate" etc, iar in lipsa acestui formalism s-au incalcat drepturile functionarului public care nu si-a putut expune punctul de vedere.

Functionarul public evaluat a avut o discutie cu evaluatorul caruia i-a cerut explicatii. Evaluatorul este seful direct cu care interactioneaza zilnic, astfel ca este greu de crezut ca functionarul public nu a avut un schimb de informatii in privinta activitatii sale.

Instanta de fond nu a luat in considerare nici sentinta civila nr. 2000/06.11.2014 a Tribunalului Tulcea, sentinta mentinuta de Curtea de Apel Constanta si depusa ca inscris probator, care concluzioneaza ca „din continutul raportului de evaluare depus la dosar, rezulta ca etapa interviului a avut loc in cazul reclamantului, din moment ce acesta, dupa ce a luat la cunostinta de consemnarile din raport, a mentionat in scris ca refuza semnarea raportului de evaluare.

Raportul de evaluare a fost semnat si datat de evaluator astfel incat nu se constata o incalcare a prevederilor art. 116 din HG nr. 611/2008.

In speta de fata reclamantul a luat cunostinta de evaluare si a refuzat sa semneze, nemultumit fiind de notele acordate si calificativul obtinut. Pe data de 06.02.2015 i s-a comunicat raportul final cu adresa - tabel 220/06.02.2015 (in care au semnat toti comisarii de primire), adresa care se afla la dosar.

La pozitia noua apare semnatura reclamantului si astfel rezulta, fara putinta de tagada, ca acesta a luat cunostinta de rezultatul final al evaluarii in data de 06.02.2015, evaluare pe care se afla semnatura contrasemnatarului.

B. In ceea ce priveste cel de al doilea motiv de nelegalitate retinut de catre instanta de fond, se arata ca s-a specificat faptul ca nu au depus inscrisuri, insa acestea au fost depuse, ulterior fiind depuse si inscrisurile solicitate.

Arata ca nu au de ce sa probeze care au fost tintele individuale stabilite reclamantului, de unde rezulta numarul si tipurile de controale. Aceste tipuri de controale sunt stabilite de mult timp si nu li s-a cerut de instanta sa aduca toate actele de control la care acesta a participat.

Conform Ordinului 256/2014 pentru modificarea Ordinului 464/2009 privind Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea activitatilor de inspectie si control in domeniul protectiei mediului, art. 16 alin (1):Inspectiile de mediu pot fi: planificate, realizate la obiectivele cuprinse in Registrele obiectivelor controlate, pentru verificarea gradului de conformare al acestora la legislatia de protectie a mediului, la legislatia produselor chimice si alte acte de reglementate, dar si inspectii tematice planificate pentru verificarea gradului de conformare al obiectivelor cu legislatia dintr-un anumit sector al protectiei mediului;

Astfel, atat inspectiile planificate cat si cele neplanificate sunt de mai multe categorii.

In cazul domnului [...], fondul general de timp pentru anul 2014 este de 1544 ore (conform pontajului), iar orele de control sunt de 919 ore ceea ce insemna 59,5% fata de 80% conform normelor tehnice si a tintei stabilite la obiectivul nr. 1. In consecinta, s-a acordat Obiectivului nr. 1 (pe ansamblu pentru toate tipurile de controale) nota 2. Seful de serviciu a considerat sa noteze obiectivul nr. 1 cu o nota pentru toate inspectiile realizate.

Referitor la notarea obiectivului nr. 1 din Raportul de evaluare, se pare ca instanta nu a inteles modul de notare, desi s-a adus, la cererea instantei , situatia exacta a controalelor din registre; intr-adevar, exista diferente pentru ca evaluatorul a apreciat activitatea functionarilor din subordine pe baza autoevaluarii fiecaruia, respectiv a cerut ca fiecare sa prezinte propria activitate si aceasta pentru ca a avut incredere ca fiecare va prezenta activitatea in mod corect.

Considera ca au adus argumente clare si suficiente pentru a justifica notarea obiectivului nr. 1, obiectivul care reflecta cel mai bine activitatea de control.
Obiectivele de control s-au stabilit prin evaluarea din 2013
care a fost depusa la instanta si de unde se vad foarte clar tintele, tinte care sunt individuale si se refera la controalele la care functionarul public este lider. Totalul controalelor se reflecta in procentul de timp care trebuie sa fie 80% din totalul fondului de timp lucrat intr-un an de zile.

Nu era necesar prezentarea planului anual. Numarul de controale se imparte in mod egal tuturor comisarilor. Fata de tinta stabilita cu un an inainte la evaluare, pot aparea modificari ale structurii controalelor daca se modifica numarul de comisari.

Instanta de fond nu a tinut cont de precizarile paratei si nici de inscrisurile depuse; din lecturarea hotararii nr. 1601/2015 rezulta ca a retinut numai ce a vrut, a sarit peste inscrisurile depuse de institutia recurenta, nu a tinut cont practica judiciara-sentinte de la Tribunalul Tulcea si Curtea de Apel Constanta, a cerut inscrisuri si le-a interpretat in mod eronat sau nu le-a luat in considerare si nu a tinut cont ca reclamantul nu a adus nimic doveditor in sustinerile actiunii.

Considera ca instanta de fond ar fi vrut sa depuna toate notele de control efectuate de reclamant pe parcursul anului 2014 ca sa verifice ea insasi modul de indeplinire al atributiilor de serviciu, sens in care a precizat ca „in cauza nu s-a probat ca reclamantul ar fi refuzat participarea la vreunul dintre controalele care i-au fost repartizate". Nici nu s-a facut afirmat ca acesta ar fi refuzat sa se duca in controale.

Subliniaza faptul ca instanta de fond a intrat in unele amanunte care nu faceau parte din criteriile de evaluare fara sa inteleaga esentialul si a trecut peste ce era mai important.

In probatiune s-a depus si nota de serviciu nr. 2268/03.11.2014 pe care reclamantul nu a dus-o la indeplinire ; de abia in 20.02.2015 a recunoscut acest lucru, dupa ce i-a fost cerut rezultatul verificarilor de mai multe ori. In acest sens instanta este partinitoare si nu a inteles ceea ce au precizat, nu a inteles esentialul, ca in mod normal atata timp cat i s-a dat o nota de serviciu comisarul trebuia sa aduca la cunostinta superiorului sau de a doua zi cand a primit nota, in scris, ca nu poate sa faca aceste controale, nu dupa patru luni.

Pentru aceste considerente solicita admiterea recursului.

In drept invoca art. 13 alin. 2, art. 80, art. 483-502 C.pr.civ.

Prin intampinare reclamantul [...] a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Arata ca prin cererea adresata Tribunalului Tulcea a solicitat anularea raportului de evaluare a performantelor individuale ale functionarilor publici pentru anul 2014 emis de [...] - Serviciul [...].

Apreciaza ca instanta de fond a retinut corect ca in cauza nu s-au respectat dispozitiile legale privind desfasurarea etapei interviului, ce a ce constituie un motiv de nelegalitate a raportului contestat.

De asemenea, s-a constatat ca interviul s-a desfasurat fara fixarea unei date pentru desfasurarea acestei etape si fara convocarea functionarului public in fata evaluatorului.

Prima instanta a apreciat si ca in procesul de evaluare trebuie pornit de la tintele individuale pentru anul 2014 si apoi realizata verificarea statistica de catre institutie si in raport si de autoevaluarea intocmita de persoana evaluata.

In mod corect s-a retinut ca recurenta nu a probat care au fost tintele individuale stabilite, numarul si tipurile de controale pe care trebuia sa le realizeze si ca nu au fost respectate principiile legale instituite in vederea evaluarii.

Recursul a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

1. 
   Motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 punctul 6 NCPC:
   

„Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:...

6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei”.

Prima instanta a inlaturat o parte din motivele de nelegalitate ale raportului de evaluare invocate de catre reclamant si a retinut doua aspecte in baza carora a apreciat ca se impune anularea actului atacat, respectiv lipsa dovezii ca a avut loc etapa interviului, etapa obligatorie potrivit art. 114 lit. b) din HG nr. 611/2008 si neregularitati in ceea ce priveste evaluarea performantelor profesionale care trebuia sa se finalizeze cu completarea raportului de evaluare de catre evaluator.

Au fost aratate astfel motivele pe care solutia a fost intemeiata, nelegalitatea hotararii din perspectiva art. 488 punctul 6 NCPC fiind inlaturata.

2. 
   Motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 punctul 8 NCPC:
   

„ Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:

8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material”.

A. In ceea ce priveste
nerespectarea procedurii de evaluare prin nesustinerea interviului persoanei evaluate, instanta de recurs apreciaza ca s-a facut o gresita aplicare a normelor de drept material,
dupa cum urmeaza:

Potrivit art. 114 din HG 611/2008:

„Procedura evaluarii finale se realizeaza in urmatoarele 3 etape, dupa cum urmeaza:

1. completarea raportului de evaluare de catre evaluator;
2. interviul;
3. contrasemnarea raportului de evaluare”.

In cea ce priveste etapa interviului, HG 611/2008 aduce urmatoarea reglementare - art. 116 :

1. „Interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un schimb de informatii care are loc intre evaluator si functionarul public, in cadrul caruia:

1. se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute de evaluator in raportul de evaluare;
2. se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de functionarul public evaluat.

2. In cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra consemnarilor facute, comentariile functionarului public se consemneaza in raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare daca se ajunge la un punct de vedere comun”.

Instanta va inlatura apararea recurentei referitoare la neluarea in considerare de catre prima instanta a practicii judiciare a Curtii de Apel Constanta intrucat speta amintita nu are legatura cu speta de fata, insa va retine ca, potrivit textului de lege mai sus citat, in vederea realizarii interviului persoana evaluata nu trebuie convocata expres la o anumita data, dovada parcurgerii etapei putand a se face cu orice mijloc de proba.

In speta, asa cum a aratat si prima instanta (fapt necontestat), a fost depus de catre reclamant un exemplar al raportului de evaluare care nu poarta contrasemnatura prevazuta de art. 114 lit. c) din HG 611/2008 si un exemplar contrasemnat.

Acest fapt este conform textului art. 114 intrucat etapa interviului este anterioara contrasemnarii si dovedeste ca mentiunile reclamantului au fost facute anterior contrasemnarii.

Mentiunea „ refuz sa semnez” nu dovedeste insa prin ea insasi realizarea etapei interviului, fiind posibil ca ea sa reflecte tocmai modul de protest al reclamantului fata de lipsa unui schimb de informatii cu evaluatorul, motiv pentru care trebuie coroborata cu alte mijloace de proba.

Astfel, in acelasi exemplar depus de catre reclamant acesta mai mentioneaza ca „nu a avut loc interviul” intrucat nu a avut posibilitatea sa-si exprime opiniile, astfel ca nu s-a ajuns la un punct de vedere comun.

Se dovedeste astfel ca reclamantului-intimat i-au fost prezentate consemnarile facute de evaluator dar, in opinia sa, realizarea etapei interviului presupunea a se ajunge la un punct de vedere comun.

Ori, asa cum rezulta din art. 116 alin. 2 din HG 611/2008, daca se ajunge la un punct de vedere comun, se poate modifica raportul de evaluare, existand si posibilitatea sa nu se ajunga la un punct de vedere comun, caz in care se vor consemna obiectiunile persoanei evaluate.

Reclamantul a inteles sa-si exprime obiectiunile in felul precizat, opinia sa fiind ca evaluatorul ar fi trebuit sa ajunga la un punct de vedere comun cu al sau.

Pentru aceste considerente, instanta de recurs a apreciat ca a avut loc etapa interviului, aceasta fiind urmata de etapa contrasemnarii.

B. Prima instanta a facut insa o corecta aplicare a normelor de drept material privitoare la respectarea procedurii de apreciere a performantelor profesionale individuale ale reclamantului.

In HG 611/2008 la capitolul 3 este reglementata „evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici”.

Legiuitorul a stabilit ca evaluatorul are obligatia de a „stabili obiective individuale pentru functionarii publici prin raportare la functia publica detinuta, gradul profesional al acesteia, cunostintele teoretice si practice si abilitatile functionarului public” - art. 110 alin. 1.

„Obiectivele individuale pot fi revizuite trimestrial sau ori de cate ori intervin modificari in structura organizatorica a autoritatii sau institutiei publice. Obiectivele revizuite se vor mentiona in raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarului public” - art. 111 alin. 2.

Pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili si indicatorii de performanta - art. 111 alin. 3 - , putand fi stabilite si alte criterii de performanta in functie de specificul activitatii institutiei - art. 112 alin. 2. Aceste criterii de performanta se aduc la cunostinta functionarului public evaluat la inceputul perioadei evaluate, sub sanctiunea neluarii lor in seama - art. 112 alin. 2 teza ultima.

Asa cum a aratat recurenta chiar in motivele de recurs,
„obiectivele de control
(pentru anul 2014)
s-au stabilit prin evaluarea din 2013”
. Potrivit textelor de lege mai sus citate, obiectivele de control individuale se stabilesc anual, putand fi revizuite trimestrial. In baza acestor obiective se stabilesc indicatorii de performanta care se aduc la cunostinta persoanei evaluate.

Un prim aspect de nelegalitate il constituie astfel lipsa unor obiective de control pentru anul 2014. Recurenta nu a facut nici dovada indicatorilor de performanta stabiliti in baza obiectivelor individuale. Lipsa acestora rezulta chiar din intampinarea depusa la fond in care afirma ca la baza raportului de evaluare a stat propriul raport de evaluare al reclamantului.

Ulterior au fost depuse si alte inscrisuri, la solicitarea instantei.

In opinia recurentei „nu era necesar sa se dovedeasca indicatorii de performanta stabiliti (tintele individuale) intrucat acestia au fost stabiliti cu mult timp in urma si nu au fost solicitati de catre instanta de judecat”.

Asa cum s-a aratat mai sus, in raport de textele citate din HG nr. 611/2008, indicatorii de performanta se stabilesc anual si constituie baza raportului de evaluare.

Prima instanta nu era datoare sa verifice personal modul de indeplinire a indatoririlor de catre reclamant si sa stabileasca procentul in care acestea au fost realizate, insa recurenta - parata era datoare sa dovedeasca respectarea HG nr. 611/2008 in realizarea evaluarii profesionale, prin stabilirea unor obiective individuale precise si a unor indicatori de performanta in raport de care sa intocmeasca raportul de evaluare si implicit sa stabileasca in ce masura au fost realizate actiunile de inspectie.

Judecator redactor Ecaterina Grigore