Revocarea decizie de acordare a sporului stiintific de doctor, pe motivul nedesfasurarii activitatii

• Legea nr. 193/2016: art. I
• Legea nr. 284/2010: art. 191 alin. (1)
• Legea nr. 153/2017: art. 14 alin. (1), art. 44 pct. 9

Din dispozitiile art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 rezulta in mod clar si fara a lasa loc interpretarilor, ca abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 s-a realizat in forma in care era ea in vigoare cu modificarile si completarile aferente, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 153/2017. In sprijinul acestei concluzii vin si dispozitiile art. 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative

Observand ca reclamantul nu isi desfasoara activitatea in domeniul in care detine titlul, acesta nu este indreptatit la acordarea indemnizatiei pentru titlul stiintific de doctor reglementata de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017. Legat de intrunirea cerintele legale, se retine ca, titlul temei lucrarii de doctorat, nu poate fi avut in vedere, in conditiile in care in lege nu exista vreo referire la tema lucrarii, ci doar la domeniul in care se detine titlul. Or, a acorda aceasta indemnizatie in functie de tema lucrarii, echivaleaza cu adaugarea la lege, cu nesocotirea vointei legiuitorului.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 687 din 10 iulie 2019, rezumata de judecator Camelia Lucaciuc)

Prin sentinta civila nr. 1726/12.12.2018 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. [,..]/30/2018, s-a respins actiunea formulata de reclamantul A..., impotriva paratului B..., fiind respinsa, totodata, si cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul Timis a retinut ca reclamantul este angajat al paratului la Sectia Istorie, pe postul de muzeograf, intre parti fiind inregistrat contractul individual de munca inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor cu nr. [,..]/01.11.2017.

S-a aratat ca reclamantul detine titlul de doctor in filologie in temeiul Diplomei de doctor seria ..., eliberata de Universitatea de Vest din Timisoara, iar prin Decizia nr. 101/05.12.2016, paratul a acordat reclamantului sporul de doctor prevazut de art. 19

¹

, alin. (1) din Legea nr. 193/2016. Ulterior, prin Decizia nr. 12/31.01.2018 paratul a dispus revocarea Deciziei nr. 101/05.12.2016, in temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, intrucat reclamantul nu desfasoara activitate in domeniul pentru care detine titlul de doctor, iar prin cererea introductiva reclamantul a solicitat anularea celei de-a doua decizii si acordarea, in continuare, a sporului de doctor.

Tribunalul Timis a mai aratat ca reclamantul ocupa postul de muzeograf la Sectia Istorie a muzeului parat, iar diploma de doctor pe care o detine este in domeniul filologiei. Prin urmare, instanta a retinut ca reclamantul nu profeseaza in domeniul pentru care detine titlul stiintific de doctor, astfel ca nu poate beneficia de sporul de doctor in conditiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017.

Contrar sustinerilor reclamantului, s-a retinut ca neabrogarea expresa a prevederilor art. I din Legea nr. 193/2016, care a introdus in Legea nr. 284/2010 art. 19

¹

, in temeiul caruia el a beneficiat de sporul de doctor, nu il indreptateste a beneficia in continuare de acest spor. Astfel, prin art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 a fost abrogata in mod expres si in totalitate Legea nr. 284/2010, deci inclusiv art. 19

¹

introdus prin Legea nr. 193/2016. Prin urmare, Tribunalul Timis a apreciat ca nu era necesara o abrogare separata a prevederilor art. I din Legea nr. 193/2016, prin care a fost introdus art. 19

¹

in cuprinsul Legii nr. 284/2010, o astfel de abrogare fiind lipsita de obiect, in conditiile abrogarii in totalitate a acestui din urma act normativ, deci si a art. 19

¹

.

Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamantul A..., solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei civile apelate, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata astfel cum a fost inaintata Tribunalului Timis la data de 22.02.2018 si completata ulterior la data de 23.03.2018, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii de apel, reclamantul a reiterat petitul cererii de chemare in judecata inaintata Tribunalului Timis la data de 22.02.2018, precum si motivele pe care si-a intemeiat aceasta cerere. Astfel, a invederat ca este angajatul paratului B..., in calitate de muzeograf, conform Contractului Individual de Munca nr. [,..]/01.11.2007, iar la data de

2014. reclamantul a sustinut teza de doctorat cu titlul „Presa literara in Romania comunista. Cazul revistei literare timisorene ORIZONT", avandu-l ca si conducator de doctorat pe dl. prof. univ. dr. .... In urma sustinerii acestei teze, Universitatea de Vest din Timisoara a emis, in baza Ordinului Ministrului Educatie Nationale nr. ... din 15.07.2014, Diploma de Doctor cu nr. [.] din 09.06.2015.

Prin Decizia nr. 101 din 05.12.2016 emisa de parata s-a stabilit ca, incepand cu data de 01.12.2016, reclamantul beneficiaza de prevederile art. 19

¹

alin. (l) din Legea nr. 193/2016 - pentru completarea Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si pentru stabilirea unor masuri fiscal-bugetare, consecinta acestei decizii fiind majorarea cuantumului salariului de baza al reclamantului, conform Anexei nr. 1, parte integranta a deciziei.

Urmare a emiterii deciziei in cauza, intre parti s-a incheiat Actul Aditional nr. [,..]/16.12.2016 la Contractul Individual de Munca nr. [,..]/01.11.2007 conform caruia s-a stabilit ca, incepand cu data de 01.12.2016, salariul lunar brut al reclamantului este de 2540 lei, in baza prevederilor art. 191 alin. (1) din Legea nr. 193/2016, restul clauzelor C.I.M. ramanand neschimbate.

Prin Decizia nr. ... din 31.01.2018 emisa de parata prin reprezentantul sau legal, in aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 (Capitolul II Sectia 2-a) s-a stabilit ca, incepand cu data de 01.01.2018 se revoca prevederile Deciziei nr. ... din 05.12.2016 privind stabilirea acordarii drepturilor reclamantului, intrucat nu desfasoara activitatea in domeniul pentru care detine titlul stiintific de doctor. A mai precizat faptul ca prin Decizia nr. 3 din 08.01.2018, parata a enumerat la art. 1 din cuprinsul acesteia angajatii care vor beneficia de prevederile Legea nr. 153/2017 [art.14 alin. (1)].

Apelantul subliniaza ca in sustinerea solicitarii formulate, a invocat dispozitiile art. 44 pct. 22 din Legea nr. 153/2017 potrivit carora „se abroga art. II din Legea nr. 193/2016 pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publica, precum si pentru stabilirea unor masuri fiscal-bugetare, publicata in M.O. Parte I nr. 876 din 2 noiembrie 2016”; in consecinta, raman in vigoare dispozitiile art. I pct. l din Legea nr. 193/2016, care stabilesc „dupa art. 19 se introduce un nou articol, art. 19

¹

, cu urmatorul cuprins: „(1) Personalul care detine titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare, daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a)isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva; b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus in salariul de baza potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie”.

In continuare, apelantul a aratat ca avand in vedere faptul ca dispozitiile legale, in baza carora a fost emisa Decizia nr. ... din 05.12.2016 nu au fost abrogate, iar ele au reprezentat temeiul legal al motivarii acesteia, nemodificandu-se nici conditiile emiterii ei, analizate judicios de conducatorul unitatii la acea data, a apreciat ca indeplineste in continuare cele doua conditii cumulative prevazute de art. 19

¹

din Legea nr. 193/2016.

S-a mai aratat ca, in mod concret, titlul de doctor in filologie pe care il detine reclamantul a fost obtinut de acesta in vederea perfectionarii activitatii sale desfasurate in calitate de muzeograf al Muzeului National al Banatului (titlul lucrarii de doctorat fiind „Presa literara in Romania comunista. Cazul revistei literare timisorene ORIZONT”) si in cadrul caruia deruleaza proiecte stiintifice, conferinte, etc care sunt strans legate si de domeniul in care a obtinut doctoratul, aceasta pregatire superioara ridicand gradul sau de participare si de prezentare in public a proiectelor institutiei, acestea fiind de notorietate in zona Banatului.

In consecinta, apelantul a aratat ca motivarea Tribunalului, din considerentele Sentintei civile nr. 1726/12.12.2018, referitor la dispozitiile legale abrogate prin Legii nr. 153/2017, se intemeiaza pe o interpretare gresita a normelor de drept.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila.

Prin intampinare, paratul a solicitat respingerea apelului si mentinerea Sentintei civile nr. 1726/PI/12.12.2018 a Tribunalului Timis ca temeinica si legala.

In motivare s-a aratat ca instanta de fond in mod legal a respins actiunea formulata de reclamantul A..., retinand ca acesta nu profeseaza in domeniul pentru care detine titlul stiintific de doctor, astfel ca nu poate beneficia de indemnizatia specifica in conditiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 - Lege - cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Instanta de fond in mod temeinic a retinut faptul ca prin art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 a fost abrogata in mod expres si in totalitate Legea nr. 284 din 2010, deci inclusiv art. 19

¹

introdus prin Legea nr. 193 din 2016.

Examinand apelul declarat de reclamant, prin prisma motivelor invocate, precum si a actelor de procedura efectuate in fata instantei de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor 466 si urmatoarele C. pr. civ., Curtea a constatat:

Asa cum corect a retinut si prima instanta de fond in debutul considerentelor sentintei supusa reformarii, nemultumirea reclamantului, care este angajat al paratului B..., pe post de muzeograf, la Sectia de Istorie, incepand cu data de 01.11.2007, a vizat imprejurarea neacordarii de catre angajator a drepturilor banesti reprezentand indemnizatia de doctorat, reclamantul detinand titlul de doctor in filologie potrivit diplomei de doctor seria ..., eliberata de Universitatea de Vest din Timisoara.

Se retine ca, reclamantul a invocat atat in sprijinul solicitarii sale, cat si ca motive de apel atat nelegalitatea masurii luate de catre angajator, in sensul inaplicabilitatii fata de speta sa a dispozitiilor legale pe care si-a intemeiat angajatorul refuzul acordarii cat si pe netemeinicia acestui refuz, respectiv indeplinirea exigentelor reclamate de lege pentru acordarea sporului de doctorat.

In esenta angajatorul, potrivit deciziei nr. 12/31.01.2018, a dispus revocarea deciziei nr. 101/05.12.2016 prin care s-a decis ca reclamantul beneficiaza de prevederile art. 19

¹

alin. (1) din Legea nr. 193/2016. Masura a fost dispusa incepand cu data de 01.01.2018, in baza dispozitiilor art. 14 alin. (1) ale Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Apelantul-reclamant invoca in sprijinul solicitarii sale aplicabilitatea prevederilor art. 19

¹

alin. (1) introduse prin din Legea nr. 193/2016, in baza carora i s-a si acordat acest spor, apreciind ca acesta nu a fost abrogat in urma aparitiei Legii nr. 153/2017, ultraactivand, in contextul in care nu exista nicio mentiune expresa de abrogare a acestor dispozitii.

Se retine ca prin Legea nr. 193/2016, pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si pentru stabilirea unor masuri fiscal-bugetare, la art. I s-a prevazut ca Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Dupa articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19

¹

, cu urmatorul cuprins: „Art. 19

¹

. - (1) Personalul care detine titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare, daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul

stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva; b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus in salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie. (2) Prevederile alin. (1) se aplica persoanelor care indeplinesc conditiile de acordare, incepand cu luna urmatoare aprobarii cererii”.

Cum potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative „dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta”, art. 19

¹

, nou introdus a fost incorporat in Legea nr. 284/2010.

Curtea a retinut in continuare ca in mod judicios prima instanta a observat ca dispozitiile art. art.19

¹

alin. (1) introduse prin Legea nr. 193/2016 au fost abrogate potrivit art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 care statueaza ca „La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare”.

In sprijinul acestei concluzii vin si dispozitiile art. 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative potrivit carora: „(1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispozitie distincta in finalul unui act normativ care reglementeaza o anumita problematica, daca aceasta afecteaza dispozitii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. (2) In cadrul operatiunilor de sistematizare si unificare a legislatiei se pot elabora si adopta acte normative de abrogare distincte, avand ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative. (3) In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora”.

Astfel, se retine ca, din dispozitiile art. 44 pct. 9 din Legea nr. 153/2017 rezulta in mod clar si fara a lasa loc interpretarilor, ca abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 s-a realizat in forma in care era ea in vigoare cu modificarile si completarile aferente, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 153/2017, aprecierea apelantului-reclamant privind supravietuirea dispozitiilor art. 19

¹

alin. (1) fiind lipsite de logica juridica si contrara normelor amintite.

Legat de solicitarea de acordare a sporului de doctorat in temeiul prevederilor art. 14 alin. (1), se retine ca potrivit acestora „personalul care detine titlul stiintific de doctor beneficiaza de o indemnizatie lunara pentru titlul stiintific de doctor in cuantum de 50% din nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care detine titlul”.

Curtea a constatat ca apelantului-reclamant i s-a conferit titlul stiintific de doctor in domeniul „filologie”, conform diplomei de doctor emisa de Universitatea de Vest din Timisoara, seria ..., titlul tezei de doctorat fiind „Presa literara in Romania comunista. Cazul revistei literare timisorene Orizont (1964-1972)”.

Potrivit contractului individual de munca nr. [.. ,]/01.11.2007, actelor aditionale si fisei postului din 19.12.2007, cu neluarea in seama a inscrisurilor depuse de parata si neinsusite de catre reclamant, apelantul-reclamant ocupa postul de muzeograf in cadrul compartimentului/sectiei istorie contemporana.

In acest context, observand ca domeniu filologie nu se suprapune cu cel de istorie, se retine ca in mod corect prima instanta a observat ca reclamantul nu isi desfasoara activitatea in domeniul in care detine titlul, nefiind indreptatit la acordarea indemnizatiei pentru titlul stiintific de doctor reglementata de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, intrucat nu indeplineste cerintele legale enuntate. Mai mult, legat de intrunirea cerintele legale, Curtea retine ca, titlul temei lucrarii de doctorat, nu poate fi avut in vedere, in conditiile in care in lege nu exista o asemenea referire la tema lucrarii, ci doar la domeniul in care este facuta lucrarea. Or a acorda indemnizatia pentru titlul stiintific de doctor in functie de tema lucrarii, echivaleaza cu adaugarea la lege, cu nesocotirea vointei legiuitorului.

In consecinta, fata de cele retinute, Curtea a retinut ca prima instanta a pronuntat o hotarare legala si temeinica, context in care in baza dispozitiilor art. 480 alin. (1) Cod procedura civila a respins ca lipsit de temei apelul formulat.