Renuntare la judecata Legalitate

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila rep.: art. 406

Contrar sustinerilor recurentilor, luand act de renuntarea reclamantului la judecata apelului, tribunalul nu a procedat la o judecata in fond a cererii de chemare in judecata, ci a procedat la simpla validare a actului de vointa al apelantului, fara ca hotararea astfel pronuntata sa se intemeieze pe sustinerile partilor vizand fondul pricinii.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Decizia civila nr. 319 din 10 septembrie 2015, F.S.

Prin decizia civila nr.217/04.03.2015 pronuntata in dosarul nr. 12275/325/2014, Tribunalul Timis a admis apelul declarat de reclamantul V.N. impotriva sentintei civile nr. 7015/07.05.2014 pronuntata de Judecatoria Timisoara in contradictoriu cu paratii

S.C., S.M. si S.R. In consecinta,instanta a anulat sentinta atacata, a luat act de renuntarea reclamantului la judecata si a respins cererea de interventie accesorie formulata in favoarea reclamantului de intervenienta SC M. SRL.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a respins cererea de suspendare intemeiata pe dispozitiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din noul Cod de procedura civila pana la solutionarea definitiva a cererii de reintegrare cale de ordonanta presedintiala formulata de parati in dosar civil nr. 1067/325/2015,apreciind ca nu se impune o oprire temporara a cursului judecatii in prezenta cauza - avand ca obiect evacuare - intrucat, asa cum paratii intimati au aratat, ordonanta data de Judecatoria Timisoara in prima instanta nu a fost pusa in executare. Pe de alta parte, reclamantul a aratat ca, oricum, paratii nu mai locuiesc in imobilul proprietatea sa inca din luna mai a anului 2014, situatia fiind neschimbata pana in prezent, reclamantul invederand in mod expres si ca acestia au procedat inclusiv la predarea cheilor.

Cererea de suspendare a judecatii fiind respinsa, vazand invocarea de catre reclamant a dispozitiilor art. 406 din noul Cod de procedura civila si constatand ca paratii nu s-au opus acestei manifestari de vointa a reclamantului apelant, care a si precizat ca interesul sau procesual a disparut pe parcursul solutionarii cauzei, paratii parasind imobilul din luna mai 2014 instanta de judecata a admis apelul,a anulat sentinta atacata si a luat act de renuntarea reclamantului la judecata cererii. Pe cale de consecinta,cererea de interventie accesorie in favoarea reclamantului a fost respinsa ca ramasa fara interes.

Impotriva deciziei au formulat recurs in termen paratii,care au invocat in drept dispozitiile art. 406 alin. (6) si art. 483 din noul Cod de procedura civila.

Critica a vizat in esenta faptul ca hotararea instantei de apel cuprinde motive contradictorii, respectiv parasirea voluntara a imobilului din luna mai 2014 si predarea voluntara a cheii, fiind expuse pe larg motivele pentru care aceasta motivare este contradictorie chiar in raport cu aspectele retinute de catre tribunal.

In motivare,au aratat ca actiunile intimatului contrazic sustinerile sale, intrucat ei nu ar fi putut patrunde in locuinta daca ar fi predat-o si si-ar fi parasit in mod voluntar domiciliul. Pentru a obtine obligarea intimatului sa le permita accesul in domiciliu,au formulat cerere de ordonanta presedintiala care a facut obiectul dosarului nr. 1067/325/2015 al Judecatoriei Timisoara, iar in locuinta se gasesc bunurile proprietatea lor, bunuri la care nu au acces, si de care se folosesc fara drept reclamantul si o persoana straina. Totodata, au aratat, ei sunt cei care achita impozit pentru proprietatea domniilor lor, reprezentand apartamentul din partea dreapta a imobilului si cheltuielile catre furnizorii de servicii.

Pentru aceste motive, au solicitat modificarea deciziei in sensul inlaturarii considerentelor instantei de apel cu privire la evacuarea „voluntara" efectuata din luna mai 2014 si predarea cheilor, intrucat aceste aspecte nu doar ca nu au fost probate de catre intimat, dar sunt contradictorii considerentelor anterioare ale instantei.

Analizand recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea a constatat ca in cauza nu sunt incidente motivele de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 6 din noul Cod de procedura civila, intrucat decizia de validare a renuntarii la judecata data in apel s-a facut in conformitate cu dispozitiile art. 406 alin. (5) si alin. (6) din noul Cod de procedura civila, fara a prejudicia in vreun fel pozitia sau situatia actualilor recurenti.

In acest sens,instanta a constatat ca in realitate, recurentii nu critica dispozitivul deciziei recurate, ci pretinse considerente. Or, in urma unei lecturari atente se poate observa fara dubiu ca instanta de apel nu face decat o simpla enumerare a sustinerilor partilor in cursul judecarii apelului,fara ca aceste enumerari sa fie regasite drept considerente, respectiv argumente sau concluzii ale instantei privind decizia de luare act de renuntarea la judecata.

Cu alte cuvinte, tribunalul nu a procedat la o judecata in fond a cererii de evacuare, nu a tras concluzii si nici nu a argumentat in vreun fel decizia de a lua act de renuntarea la judecata apelului,ci a procedat la simpla validare a actului de vointa al apelantului. Astfel, instanta de apel a incadrat in mod temeinic si legal actul de dispozitie procesuala privind renuntarea la judecata,fara a realiza o evaluare in fond a materialului probator si fara a solutionat pe fond litigiul, luand doar act de renuntarea la judecata apelului.

Pentru aceste considerente, Cutea a respins ca nefondat recursul paratilor.